4,853 matches
-
În serviciul lor și sfârșind cu abundentele referințe medicale și botanice pe care Honigberger le introduce În text. Câteva note, puține, Îi aparțin, ele fiind indicate În cele două ediții prin inițialele J.M.H.; aici au fost păstrate În subsolul traducerii. Parantezele simple care apar În text redau forma unui cuvânt sau a unei expresii utilizate de autor. Numele, transliterate În fiecare ediție cu o anumită indecizie - de la etnonimie și topografie la onomastică -, au fost „aduse la zi” și transcrise În acord
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
notează: „Indicațiile doctorului Zerlendi sunt prea vagi ca să-i putem reconstitui experiența” (70), aici una aparținând varietății Mantra-Yoga. „Repet, nu Îndrăznesc să afirm nimic cu certitudine, necunoscând decât fragmentar etapele inițerii pe care a Încercat-o el” (74). Acumularea acestor paranteze va fi fatală formulării și comunicării secretului - chiar și mărturisind tehnica pregătirii: „Cu cât rezultatele tehnicii yoghinicesunt mai uluitoare, cu atât mărturisirile lui sunt mai reticente” (ibidem). Rezultatele sunt deja concludente, căci Zerlendi poate avea percepția unei alte persoane, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Eliade nu ar fi fost scriitorul acesta pe care Îl cunoaștem dacă nu ar fi avut clare raporturi bivalente cu secolul al XIX-lea, de a cărui experiență globală a căutat până târziu să se desolidarizeze. Prin urmare, prima lungă paranteză din eseul „Secolul istoriei” (F, 1994, p. 127) trebuie confruntată cu Folclorul ca instrument de cunoaștere și SDH: „Unii se pot Întreba ce fel de metodă «științifică» este aceea care, aprioric, exclude miracolul din istorie. O metodă obiectivă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pusesem cu grijă în buzunar să o citesc în liniște acasă cu întreaga familie ca pe orice scrisoare de duminică” (Scrisoare de duminică). În Privighetoarea (1989) se accentuează elementul metafizic-vizionar, caracterul elegiac, livresc și discursiv, uneori abundă termenii neologici și parantezele: „Nu-mi mai dicta domnule poemele mele sunt scrise demult anotimpurile au trecut cuviincios de cuminți în fiecare am o naștere sigură privesc în cana cu ceai și nu-mi recunosc îndoielile mele postume... “ (Plutitoarele noastre duminici). Se poate vorbi
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
cu un singur vers” (Un singur vers). Demnă de interes este lirica erotică a lui S., al cărei punct forte constă în dezvăluirea unei „metafizici nedezlipite de peisaj, mulată pe trupul feminin” (Gheorghe Grigurcu). În Țărmul himerei (1998), A doua paranteză (1999) și Prizonier în deșert (2000) revin motivele anterioare, accentuate însă și ajungând, uneori, până la manieră. Însingurarea devine din ce în ce mai intensă, la fel și insinuarea regretului marii treceri. Nostalgia și blazarea se înstăpânesc: „Îmbătrânisem absurd, dintr-o dată, / Ca o frunză prelungă
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Un meteorit, ciudat, de oseminte, / Plesnind pe scoarța pământului”. El se rostește în termeni esențiali, grav și împăcat cu destinul. SCRIERI: Cercuri de aur, Timișoara, 1986; Ora crepusculară, București, 1993; Rouă medievală, Cluj-Napoca, 1996; Țărmul himerei, Oradea, 1998; A doua paranteză, Iași, 1999; Gheorghe Grigurcu, Dialoguri crude și insolite realizate de Grigore Scarlat, Iași, 1999; Prizonier în deșert, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Nae Antonescu, „Cercuri de aur”, ST, 1987, 1; Al. Pintescu, Diptic sătmărean, FLC, 1987, 8; Marin Chelu, „Cercuri de
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
Observator” (München), 1996, septembrie-octombrie; Nicolae Savin, Mic tratat despre rouă, VTRA, 1996, 10; Ștefan Melancu, Contemplația elegiacă, APF, 1997, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Dualități lirice, VR, 1997, 5-6; George Vulturescu, „Rouă medievală”, PSS, 1997, 7-8; Augustin Cozmuța, Himera ca o ultimă paranteză, „Graiul Maramureșului”, 1998, 21 iunie; Alexandru Pintescu, „Țărmul himerei”, PSS, 1998, 5-6; Titu Popescu, „Țărmul himerei”, „Observator” (München), 1998, octombrie-noiembrie; Nae Antonescu, Profil - Grigore Scarlat, „Discobolul”, 1999, 19-20; Alex. Ștefănescu, Scriitorul exilat la Târgu Jiu, RL, 1999, 50; Dorina Bohanțov
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
16; Camil Petrescu, Pentru Pamfil Șeicaru, CLI, 1925, 4; G. Spina, În apărarea lui Șeicaru, „Opinia”, 1926, 5 853; Romulus Dianu, Un model de articol politic, RP, 1929, 3 335; Ștefan Florescu, Domnul Pamfil Șeicaru, București, 1929; Nichifor Crainic, O paranteză, „Calendarul”, 1932, 143; C. Săteanu, Pamflete și pamfletari, „Opinia”, 1933, 7 783; Grigore Tăușan, Ziaristul literat Pamfil Șeicaru, RP, 1935, 5 108; Al. Gregorian, ...Șeicarica, „Sfarmă-Piatră”, 1937, 91-94; Paul Tomescu, Un stejar al spiritualității românești, „Conștiința națională”, 1942, 50-52; G.
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
de imaginație, e un fel de jurnal. Autorul ar fi găsit, într-o seară, la Paris, pe Pont Mirabeau, un carnet din care, nereușind să dea de urma proprietarului, reproduce un număr de paragrafe, în traducere, dând pe alocuri, în paranteză, expresiile mai deosebite în original. Nimic epic în text, doar notații de un cinism ostentativ, amoraliste în maniera lui Gide, antisentimentale, antipsihologiste. O scriere mai consistentă, cu elemente de narație, este Femei (1933) - „o carte de vacanță”, produsă doar pentru
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
o formulă extrem de stranie, deoarece nu e evident că pentru diverse valori ale lui n ea va produce numere întregi (așa cum sunt numerele lui Fibonacci). Lucrurile încep să arate ceva mai bine când ne dăm seama că primul termen din paranteză este nϕ , iar cel de-al doilea este ( )1 nϕ− . Odată descoperite, numerele lui Fibonacci au părut să înceapă a răsări pretutindeni în natură. Câteva exemple fascinante sunt furnizate de botanică: ¾ Phyllotaxis („aranjarea frunzelor”): trecerea de la o frunză la alta
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
apoi numai cu 6. Exemplific prin soluția găsită de A.R.. • Inventați jocuri cu cifre romane formate din bețișoare. Se poate schimba locul acestora, se pot elimina unul, două sau mai multe bețișoare. Exemplific prin soluția găsită de F.C.. • Folosiți parantezele necesare pentru a obține rezultatele date. • Alegeți din literele alfabetului pe cele care au axa de simetrie. Exemplific cu soluția găsită de B.I.. • Pliați, în așa fel o foaie de hârtie pentru a obține pătrat / triunghi / trapez. • Încercați să desenați
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
acționarea comenzii Formula din meniul Table. Ca observație putem sublinia faptul că nu este permisă scrierea directă a formulei în celulă așa cum s-ar efectua în Microsoft Excel. În lista Paste function se alege funcția dorită (de exemplu SUM). Între parantezele funcției, în zona Formula, se specifică argumentele, prin referiri la celule ale tabelului. În boxa Number format se construiește un model pentru afișarea rezultatului. Word inserează rezultatul unui calcul ca un câmp, iar pentru a actualiza acel câmp se va
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
o ecuație; simboluri atașate unor variabile (prim, forță, opus); operatori aditivi sau multiplicativi; operatori logici și exponențiali; operatori utilizați în teoria mulțimilor; alte simboluri și operatori litere mici grecești uzuale; majuscule grecești uzuale; pentru inserarea de ansamble: diferite seturi de paranteze fracții și radicali; ansamble cu sau fără bază, dar cu exponent și/sau indice; tipuri de sume; tipuri de integrale ansamble subliniate sau barate; săgeți etichetate tipuri de produse și ansamble pentru operații cu mulțimi; diferite tipuri de matrici și
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
Sorin Titel să facă o literatură a sentimentelor frumoase. Sorin Titel nu a voit să urâțească lumea în care trăim. El a voit s-o înfrumusețeze fără s-o falsifice. Și a reușit. Nu a idealizat, nu a pus între paranteze dramele; ci doar a depistat și a eliberat izvoarele de bucurie ale vieții. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Copacul, pref. Dumitru Micu, București, 1963; Reîntoarcerea posibilă, București, 1966; Valsuri nobile și sentimentale, București, 1967; Dejunul pe iarbă, București, 1968; Noaptea inocenților, București
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 159-164; Iorgulescu, Scriitori, 156-160; Poantă, Radiografii, I, 179-181; Alboiu, Un poet, 114-115; Grigurcu, Poeți, 394-398; Cândroveanu, Poeți, 162-166; Felea, Aspecte, II, 122-126; Lit. rom. cont., I, 312-317; Ștefănescu, Jurnal, 175-176; Martin, Paranteze, 92-95; Tomuș, Mișcarea, 136-139; Cândroveanu, Printre poeți, 65-71; Stănescu, Jurnal, II, 64-66; Grigurcu, Existența, 169-172; Micu, Limbaje, 292-303; Munteanu, Jurnal, IV, 160-163; Adriana Iliescu, Poezia jurnalistică, RL, 1989, 42; Simion, Scriitori, IV, 172-180; Alex. Ștefănescu, Frumusețea poeziei, RL, 1990, 16
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
pe de o parte, observațiile făcute de un personaj, Aurel, la o evocare a lui Mihail Sadoveanu ținută la Pașcani și la mănăstirea Neamț și, pe de alta, remarcile Caterinei, la studioul de televiziune unde lucrează. Se adaugă multe rememorări, paranteze, incizii în timp. Ironia, sarcasmul ating cote înalte, obiectul lor fiind figuri universitare compromise, scriitori, gazetari, editori care după 1989 își alcătuiesc altă biografie. Oportuniști, colaboratori ai Securității, rapsozi ai realismului socialist, disidenți cu sprijin oficial, proletcultiști notorii, comuniști care
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
Foiletoane, I, 78-83, II, 214-223; Sasu, În căutarea, 88-90; Cristea, Faptul, 298-302; Popescu, Cărți, 22-30; Raicu, Contemporani, 193-197; Sângeorzan, Conversații, 270-273; Dana Dumitriu, „Cu cărțile pe masă”, RL, 1981, 50; Culcer, Serii, 71-73; Grigurcu, Critici, 81-89; Iorgulescu, Critică, 202-205; Martin, Paranteze, 152-154; Eugen Simion, Nostalgia eticului, RL, 1982, 45; Felea, Prezența, 21-32; Livescu, Scene, 224-226; Ciocârlie, Eseuri, 95-109; Dimisianu, Lecturi, 168-170; Grigurcu, Între critici, 174-178; Pop, Lecturi, 115-118; Sângeorzan, Anotimpurile, 141-144; Moraru, Textul, 17-20; Raicu, Fragmente, 447-453; Simion, Scriitori, III, 600-615
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
V. are, în profetismul lui social și moral, o coardă a spiritului care vibrează la aceste vorbe mari. Adresează scrisori deschise lui Mircea Eliade, discutându-i romanele, problematizând totul. Descoperă filiații spirituale, clasifică și clarifică filosofic și moral actele personajelor. Parantezele, speculațiile adiacente intră în program. Examinând cazul Mihail Sebastian (scandalul provocat de apariția cărții De două mii de ani, prefațată de Nae Ionescu), sociologul face observații de obicei juste. Nu e, oricum, un spirit intolerant, nu acceptă discriminarea și, ca să-și
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
bal? Scrie răspunsul la întrebarea din text. Desparte în silabe cuvintele: orfană, vitregă, Cenușăreasa Scrie enunțuri cu ajutorul cuvintelor: Cenușăreasa, surorile, pantoful. 13. Numește fructele pe care le produc următorii pomi fructiferi: mărul, prunul, părul, cireșul, caisul 14. Scrie cuvântul din paranteză la forma cerută de înțelesul comunicărilor: (Gânsac) avea niște papuci roșii. Tare mult se mândrea cu (papuc) lui. Nu știu cum, (gânsac) nostru a pierdut papucii. De ce ești supărat? au întrebat (gâsca). Cum să nu fiu supărat dacă nu mai am ( papuc
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
este vechi. Punctul de întâlnire al excursioniștilor e la cabană. Locurile din față ale sălii sunt ocupate. Pantofii de lac ai Elenei sunt frumoși. Grămada de jucării ale lui Mihai atrage mulți ochi. b) cu forma corectă a substantivului din paranteză: Liniștea profundă se lăsă peste adâncurile văii. Sergiu motivează că a pierdut concursul din cauza emoției. Curățenia este mama sănătății. Ea a întârziat din cauza Oanei. A fost zgârâiat de ghearele pisicuței. 4. a) Alcătuiește propoziții în care să folosești substantivele: comunicare
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a III-a, numărul plural. 3. Scrie o compunere despre o întâmplare deosebită din vacanța mare. Dă-i un titlu potrivit. TESTUL NR. 22 1. Completează cu părți secundare de propoziție spațiile libere, astfel încât să răspundă la întrebările scrise în paranteză: Soarele răsare Florileau înflorit Tosamna se aude ciripitul păsărilor Oamenii harnici culeg roadele pământului 2. Alcătuiește propoziții după schemă: Substantiv, adjectiv, verb, pronume personal. 3. Descrie o dimineață de vară. Găsește un titlu potrivit. TESTUL NR. 23 1. Treceți pe
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în devierile frecvente de la temă, în zonele în care S. „rupe” discursul și schimbă subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în spațiul semnificativ alocat acestei devieri. Este aplicată cu consecvență tehnica deschiderii de paranteze, a apropoului, a asociației neașteptate și aparent divagante: doar aparent, întrucât toate aceste paranteze și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi tema. Ceva mai „aplicată” este critica în Ușor cu pianul pe scări, rezumând prezența cronicarului în
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
subiectul. Personalitatea eseistului se verifică tocmai în devierea de la tranzitivitatea implicită criticii literare, în spațiul semnificativ alocat acestei devieri. Este aplicată cu consecvență tehnica deschiderii de paranteze, a apropoului, a asociației neașteptate și aparent divagante: doar aparent, întrucât toate aceste paranteze și alunecări pe lângă temă sfârșesc de regulă prin a servi tema. Ceva mai „aplicată” este critica în Ușor cu pianul pe scări, rezumând prezența cronicarului în revista „Ramuri”, activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
mutație. Naratorul (peste a cărui „figură” se suprapune aceea a autorului) se substituie poveștii. Epicul este în permanență deturnat, subminat, persiflat, ocolit. Romanul sorescian este o evadare din roman, devine un gen mixt, un compus în care intră digresiuni eseistice, paranteze, ocoluri, derapaje specifice poeziei în rețeaua unor jocuri de cuvinte. Metoda este a improvizației, într-un sens apropiat de cel din jazz. Romanul cu expunerea cel mai canonic tranzitivă este Trei dinți din față, devenit pentru o vreme un fel
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
clinice care exprimă suferința. 2) Etapa de analiză, sinteză și clasificare a simptomelor într-o ordine logică în conformitate cu gravitatea, primaritatea sau secundaritatea lor, ierarhia apariției, evoluției clinice etc. 3) Psihiatrul operează, în final, un act de „reducție fenomenologică” punând între paranteze datele culese anterior de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic ce rezultă din aceste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]