3,368 matches
-
anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, trecut din domeniul public al județului Botoșani în domeniul public al statului prin Hotărârea Consiliului Județean Botoșani nr. 42/2002. ... (2) Imobilul prevăzut la alin. (1) va avea destinația de "Centru Cultural Pastoral". Articolul 2 Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice
HOTĂRÂRE nr. 1.353 din 27 noiembrie 2002 privind darea în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor pentru Mitropolia Moldovei şi Bucovinei - Protopopiatul Botosani a unui imobil proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146434_a_147763]
-
în zonele sau pe suprafețele unde sunt instituite măsuri speciale de protecție; ... e) să administreze produse de uz fitosanitar cu mijloace aviatice numai cu avizul inspectoratelor pentru protecția mediului, direcțiilor sanitare și al comisiilor județene de bază melifera și stupărit pastoral, potrivit reglementărilor în vigoare, după o prealabilă înștiințare prin mass-media; ... f) să aplice, în perioada înfloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte, numai acele tratamente cu produse de uz fitosanitar care sunt selective față de insectele polenizatoare; ... g) să
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112435_a_113764]
-
turistice pescărești și de interes vânătoresc- specializate pe practicarea acestor vechi îndeletniciri și in care schimburile cu turiștii sunt inclusiv sub aspect culinar ( Murighiol, Crișan, Sf. Gheorghe, Ciocănești, etc) • sate turistice viti-viticole (Recaș, Giarmata, Lerești, Posești, Cotnari etc.) • sate turistice pastorale ( Vaideeni, Jima, Gura Râului, etc) • sate turistice pentru practicarea sporturilor, unde se pot închiria echipamente sportive, fie pentru sporturi de iarnă fie pentru sporturi nautice ( Fundata, Crișan, Uzlina, Bran, etc.) Un alt aspect al acestei dimensiuni îl reprezintă tipurile de
INFLUEN?ELE TURISMULUI RURAL ASUPRA STRUCTURII SOCIALE A SATULUI by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83107_a_84432]
-
mult înaintea apariției hanurilor, hotelurilor, motelurilor etc. La începuturile sale, și pentru o lungă perioadă de timp după, turismul rural a avut câteva particularități cum ar fi: a) forme simple de manifestare (participarea la unele evenimente legate de familie, viața pastorală și agricolă, viața și momentele comunității, pelerinaje religioase la moaștele unor sfinți, hramul unor mănăstiri și schituri etc). b) desfășurarea sa pe spații restrânse în sensul că deplasările celor care practicau această formă de turism se făceau în general în
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
turism); ape de suprafață (râuri, lacuri naturale și artificiale, apa mării); ape minerale; faună cinegetică și piscicolă; vegetație; arii protejate. 5. Cadrul economico-social: populația (structură, densitate) și așezările (tipologie); industria (ramuri, surse de poluare); agricultura (producție vegetală, zootehnie, pomicultură, viticultură, pastorală, piscicolă etc.); 6. Calitatea ecologică; surse de poluare și degradare a mediului, tip și nivel de poluare; conflicte mediu-economie-comunitate-turism; gestionarea conflictelor. 7. Resurse turistice: naturale: peisaje și tipuri de peisaje; forme de relief și structuri geologice atractive, ape de suprafață
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
primă" pentru multe forme de turism și agrement. De altfel, cadrul natural este în continuă umanizare activitățile economice interferându-se cu cele turistice sau conexe acestora. Criteriul economic și socio-demografîc Dezvoltarea și structura economică a zonei (tipul de economie - agricolă, pastorală, silvică, industrială etc. amploare și perspective) ca și elementele demografice (structură, forță de muncă, așezări) constituie aspecte importante în unele aprecieri legate de puterea economică, infrastructura generală (căi de comunicație, dotări tehnico-edilitare), sectorul de servicii, calitatea mediului, nivelul local sau
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
religioase, obiceiuri populare și alte elemente etnofolclorice de atractivitate turistică prin originalitatea și autenticitatea lor. Acestea se completează cu alte obiective cultural-istorice locale sau economice sporind atractivitatea așezărilor. Ocupații tradiționale specifice locului și zonelor etnofolclorice sau mediului natural ambiental (agricole, pastorale, piscicole, apicole, sericicole, viticole etc.) și nemodificate în timp. Atracții turistice variate, naturale și create de om - locale și în împrejurimi, care să permită realizarea unei oferte diversificate: de odihnă și recreere, tratament balnear, practicarea unor sporturi de vară și
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Biertan-Sibiu etc.); - sate turistice climaterice și peisagistice (Fundata și Șimea -Brașov, Botiza- Maramureș, Călinești-Oaș, Frasinu- Suceava); - sate turistice pescărești și de interes vânătoresc (Crișan, Sfantu Gheorghe - Tulcea, Ciocănești-Suceava, Botiza-Maramureș, Tismana-Gorj); - sate turistice viti-pomicole (Recaș, Germata-Timiș, Miniș-Arad, Agapia-Neamț, Voinești-Dâmbovița); - sate turistice pastorale (Vadeeni-Vâlcea, Jina, Gura Râului, Sibiel- Sibiu, Huta Certeze-Satu Mare, Prislop (Borșa)-Maramureș etc.); - sate turistice pentru practicarea sportului (Fundata, Șimea, Bran- Brașov, Murighiol, Crișan-Tulcea, 2 Mai (Limanu), Vama Veche- Constanța etc.)<footnote Vezi detalii în Turismul Rural. Actualitate și Perspective
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
nr. 3, a șasea mișcare; Claudio Monteverdi: Psalmul laudate Dominum; Franz Schubert: Rosamunde; P.I. Ceaikovski: Scena și dansul reginei din Lacul Lebedelor; Antonio Vivaldi: Anotimpurile; J.S. Bach: Preludiile; F. Chopin: Valsurile; Pietro Mascagni: Cavaleria Rusticană. → Relaxare L. van Beethoven: Simfonia pastorală; F. Schubert: Serenada; F. Liszt: Vis de dragoste; V. Papatanasiu: Apocalipsul animalelor; P.I. Ceaikovski: Lacul lebedelor: J.S. Bach: Fantezie în sol minor; J. Strauss: Voci de primăvară; C. Saint-Saens: Simfonia pentru orgă nr. 3 în do minor; Pentru relaxare se
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana: poemul simfonic Vltava. → Hipertensiune arterială W.A Mozart: Don Juan; F.Liszt: Rapsodia Ungară; J.S. Bach: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră. → Calmarea durerilor L. van Beethoven: Somfonia pastorală nr. 6; F.Chopin: Concertul nr. 1 în mi minor; Mendelson Bartholdy: Simfonia italiană; Ravel: Rapsodia spaniolă; P.I. Ceaikovski: Simfonia nr. 6. → Combaterea stărilor de distonie neurovegatativă și a nevrozei astenice W.A. Mozart: Mica sereandă; Simfonia nr. 41. → Stimularea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Tesaloniceni Fil Scrisoarea sfântului Paul către Filipeni 1Pt Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru Evr Scrisoarea sfântului Paul către evrei Ap Cartea Apocalipsului 2. Documente ale Conciliului al II‑lea din Vatican SC Constituția despre liturgie Sacrosanctum concilium GS Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gaudium et spes 10 Sigle și abrevieri 3. Alte abrevieri ARCB Arhiepiscopia Romano‑Catolică București card. cardinal cf. confer d.Cr. după Cristos etc. et caetera ibidem în același loc idem același autor î.Cr. înainte de Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Rao, București 2003. , Icone, Milano 1997. , Literatura Universală, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1998. , Michelangelo, Ed. Istituto Geografico de Agostini, Novara 1996. Codul de drept CanoniC, Ed. Presa Bună, Iași 1995. ConCiliul vaTivan II, Constituția despre liturgie Sacrosanctum Concilium. , Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gau‑ dium et spes. ioan paul al ii‑lea, Epistolă către artiști, 4 aprilie 1999. La Bibbia di Gerusalemme, CEI 1973. La Bibbia di Gerusalemme, Ed. Dehoniane, Bologna 1985. larousse, Pictura - secrete și dezvăluiri, Colecția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
prezența apogiaturii de pe sunetul din registrul acut), iar revenirea ulterioară a discursului în registrul mediu semnifică deopotrivă sfârșitul poveștii și reîntoarcerea în spațiul material al lumii terestre. IV.5. Bruyères (Mărăcini) Atmosfera de seninătate se prelungește prin înfiriparea unei scene pastorale plină de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce apleacă firele de iarbă în adierile calde ale brizei. Simplitatea și prospețimea monodiei de debut, precum și structura cvasi-pentatonică a acesteia (generată de atingerea pasageră a sunetelor și într-un cadru tonal general de ) devin autentice metafore sonore ale atmosferei pastorale evocate. Motivul tematic principal prezintă o configurație intervalică ce se distinge ca excepție de la norma preferinței manifestate de Debussy pentru evoluția prin intervale mici, avansând de această dată printr-un mers predominant prin salturi (2M, 3m, 4p, 7m). Plasarea pauzei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Tesaloniceni Fil Scrisoarea sfântului Paul către Filipeni 1Pt Scrisoarea întâi a sfântului apostol Petru Evr Scrisoarea sfântului Paul către evrei Ap Cartea Apocalipsului 2. Documente ale Conciliului al II‑lea din Vatican SC Constituția despre liturgie Sacrosanctum concilium GS Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gaudium et spes 10 Sigle și abrevieri 3. Alte abrevieri ARCB Arhiepiscopia Romano‑Catolică București card. cardinal cf. confer d.Cr. după Cristos etc. et caetera ibidem în același loc idem același autor î.Cr. înainte de Cristos
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte‑ lor în viața omului: într‑adevăr ele se străduiesc să cunoască caracterul pro‑ priu al omului cu problemele și experiența sa, în efortul de a se cunoaște și perfecționa
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Rao, București 2003. , Icone, Milano 1997. , Literatura Universală, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1998. , Michelangelo, Ed. Istituto Geografico de Agostini, Novara 1996. Codul de drept CanoniC, Ed. Presa Bună, Iași 1995. ConCiliul vaTivan II, Constituția despre liturgie Sacrosanctum Concilium. , Constituția pastorală despre Biserică în lumea contemporană Gau‑ dium et spes. ioan paul al ii‑lea, Epistolă către artiști, 4 aprilie 1999. La Bibbia di Gerusalemme, CEI 1973. La Bibbia di Gerusalemme, Ed. Dehoniane, Bologna 1985. larousse, Pictura - secrete și dezvăluiri, Colecția
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ied de lapte ajuns-ai. Bucură-te, deci, Bucură-te! La drepta străbate pajiștea sfântă Din dumbrava Persefonei.” E moartea-fericire, ultimul stadiu al metempsihozei orfice, stadiu în care omul se preschimbă în zeu. Iedul de lapte, abia născut, stabilește cadrul pastoral, iar străbaterea pajiștii sfinte la dreapta, simbolizează drumul „cel bun”, alegerea favorabilă. În ceea ce privește comunicarea oii năzdrăvane cu păstorul, se poate întrevedea un oarecare har de a stăpâni animalele, natura sau ar putea întrezari și o urmă a metempsihozeipotrivit căreia păstorul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
acela potrivit căruia toți apostolii au fost bărbați. În țările „sărăcite duhovnicește” toate acestea sunt larg și deschis discutate în biserică, în spațiul public. Pe această cale a „pierzaniei”, bisericile protestante ajung, rând pe rând, nu doar să recunoască accesul pastoral femeilor, ba chiar mai mult, să le accepte ca episcopi. Cu alte cuvinte, să redea femeilor deplina demnitate spirituală. În dialogul nostru românesc cu veșnicia nici măcar nu râvnim să ridicăm ochii din podele, să fim eliberate de imaginea de spurcate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cunosc vânzarea bunurilor sau schimbul acestora. Există surse 215 care vorbesc despre faptul că în urmă cu 20.000 de ani omul a început să domesticească și să crească animale domestice. Vânătorul-culegător devine și crescător de animale în economii mixte, pastorale și agrare 216. Evoluția umană se canalizează în aceste cadre până la apariția "omului social". Prin om social, înțelegem "zoon politikon" al lui Aristotel, sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Gh. Cristea, "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol I în România (aprilie-mai 1866)", în Studii. Revista de Istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1867, pp. 1074-1077. 374 La 2 aprilie 1866 Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 375 Paul E. Michelson, Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987, p. 119; Anastasie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Arhiva Națională Iași, fond Primăria Iași, 1866, dosar nr. 6, fila 1 (12 februarie). 678 Ziarul era intitulat Preotul și era condus de arhimandritul Clement (Românul, 25 martie, 1866, p. 112). La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 679 Monitorul Oficial, 24 februarie 1866, p. 193; Românul, 17 februarie 1866, p. 13. 680 Ibidem. 681 Rosetti își exprima nemulțumirea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
17 februarie 1866, p. 13. 680 Ibidem. 681 Rosetti își exprima nemulțumirea către mitropolitul primat al Bisericii Ortodoxe Române pentru neimplicarea în viața politică, în Românul, 25 martie, 1866, p. 112. La 2 aprilie 1866, Episcopul Romanului dădea o epistolă pastorală în care îndemna preoții și mirenii să-l voteze pe Carol, în Vocea Națională, 5 aprilie, 1866, p. 2. 682 Catalogul corespondenței lui Mihail Kogălniceanu, p. 176. 683 Ibidem. 684 Ibidem, p. 177. 685 Daniel Barbu, op. cit., p. 72. 686
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a comemorărilor privitoare la Basarabia se desfășoară la Biserica ”Precupeții Noi” unde de regulă se adunau fosțele eparhialiste din Chișinău - prilej la care soseau și basarabeni din provincie. Părintele Sergiu Roșca era nelipsit la reuniunile basarabenilor În preocuparea sa cultural - pastorală servind biserica și cauza poporului român aflat sub o Îndelungă opresiune. Militantismul său a fost ilustrat prin activitatea sa publicistă Încă din timpul studenției. Valențele sale gazetărești s-au afirmat pe când era seminarist fiind ales președinte al secției literare a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]