8,290 matches
-
străbune Răsună sub înaltul baldachin, Cu glasul, lui de falnică minune, Izbăvitor de lacrimi și de chin. O, voi ce-ați înțeles cîntarea asta Și voi ce glasul ei n-ați priceput, Spre cerul pur deschideți azi fereastra, Eliberați de patimi și de lut. Cînd ora dăltuirilor supreme Va glăsui în turnul de cleștar, Un nimb de aur plebea va s-o cheme Și nimeni n-o s-aștepte în zadar. Se vor deschide Căile Lactee Sub pașii de cucernic pelerin Și
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
Brusc, vei avea un trecut! Amintirile prind floare crudă. Coropișniți bleu trec lin. Omida fluieră pe-o frunză mov... * Dincolo de "marfă" și "nașpa". Intrăm prin lectură în universul unei cărți? Credința mea intimă este că, dimpotrivă, personajele cărților răsflocite cu patimă pătrund în spațiul nostru șmirgheluit savant și integru pînă la străvezime. Robinson Crusoe, aparent cel mai izolat dovleac, e locuitorul răsfățat de cîteva sute de ani, al miliardelor de suflete. Iar insula pustie e vizitată doar din cînd în cînd
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
Cu vise care zac împachetate. Dorința-i prefăcută în mister Sau e-ncuiată într-o colivie. Cu gratii sau zăbrele ce-s de fier Să bântuie acuma ca stafie. În lacrime ce curg adună vise Căci și așa sunt gemete și patimi. Iară cuvintele cândva promise Împrăștie-le ! Dară după datini ! Nici nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și ca să aflu este prea târziu. Încerc să mă întorc cumva în timp Dar viitorul este străveziu. Vor lumina acum scântei în noapte
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
a adus cu ea și-aleea Unde te-așteptam odată. Plânge toamna pe alee În suspin adânc și mut, Iar eu văd cum curge zarea Pest-un chip necunoscut. Printre lacrimile toamnei Ce plâng peste aleea tristă Văd și doru-mi printre patimi Cum s-adună-ntr-o batistă. Chiar dacă m-ai dat uitării Și mi-ai luat și amintirea De pe-aleea tristă a toamnei Nimeni nu-mi va lua privirea. De-am să trec hotarul vieții Și-ai s-apari din rătăcire Eu de
TOAMNA PLÂNGE PE ALEE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373712_a_375041]
-
cu drag sufletul meu și inimii-îi șopteai calde cuvinte ce mă făceau mereu să mă-nfior și începeam prin amintiri să zbor ca să-mi aduc de tot ce-ai fost aminte. Tandrețea ta mă ține-n destin treaz foșnind în mine patimi și extaz și pare-a fi o ploaie de lumină când dragostea învinge-orice impas, iar armonia dulcelui tău glas e-n mine o vibrație deplină. Tandrețea ta e tot ce am mai scump când par vulcan și dragoste irump. În jurul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373782_a_375111]
-
Iisus Hristos se identifică nu poate crește duhovnicește (cf. Ioan 15, 1-5). 3. Ce este, de fapt, Euharistia? Euharistia este Taina Trupului și Sângelui lui Iisus Hristos, instituită de Domnul nostru Iisus Hristos Însuși la „Cina cea de Taină”, înainte de Patima Sa. Într-adevăr la Cina din Joia Sfintelor Patimi, Domnul „a luat pâine și binecuvântând a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Ioan 15, 1-5). 3. Ce este, de fapt, Euharistia? Euharistia este Taina Trupului și Sângelui lui Iisus Hristos, instituită de Domnul nostru Iisus Hristos Însuși la „Cina cea de Taină”, înainte de Patima Sa. Într-adevăr la Cina din Joia Sfintelor Patimi, Domnul „a luat pâine și binecuvântând a frânt și, dând ucenicilor, a zis: Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu. Și luând paharul și mulțumind, le-a dat, zicând: Beți dintru acesta toți, că acesta este Sângele Meu, al Legii celei
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
Hristos. Canonul de Împărtășanie este de o frumusețe deosebită. Rugăciunea spontană nu este nici ea exclusă. Pe lângă rugăciune, asceza - adică postul alimentar, privegherile de noapte, metaniile, lupta împotriva păcatului sau pentru despătimire în cazul în care suntem stăpâniți de o patimă - toate acestea au în Biserica Ortodoxă un rol deosebit de important. Viața creștină este în fond o viață ascetică. Ea este „calea cea strâmtă” (Matei 7, 14) împreunată cu multe ispite și greutăți pe care nu le putem birui decât prin
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
gândirea și mișcarea ecumenică Bisericii cea una după cum și Iisus Hristos - Adevăratul Dumnezeu - doar Unul este!.... Așadar, în vremurile de astăzi, când suferințe și necazuri foarte multe și foarte variate cum ar fi neajunsurile și sărăcia, bolile și singurătatea, nedreptatea, patimile și violența și multe altele încearcă să cuprindă sub aripa lor nefastă cât mai mulți semeni, este foarte necesară o revenire și o reorientare sinceră a existenței noastre către Dumnezeu. Singur aflându-se omul nu poate să depășească zidul deznădejdilor
DESPRE SFÂNTA ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE IN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373701_a_375030]
-
din 05 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vin slujitorii Domnului, Sfinții Arhangheli înzestrați Cu nemurirea Duhului, De-a fi slăviți și venerați! Însoțitori de suflete Dintr-o lume către alta, În urmă lăsând regrete, Destinului închid poarta. În cimitirul de patimi, Când visul vieții e curmat, Se revarsă râu de lacrimi, Cu dorul celor ce-au plecat. Dar prin Dumnezeiesc mister Alungă spirite rele, Soare și Lună țin pe Cer Și viețuirii, frâiele. Alungă rău din blesteme, Iar cu harul biruinței
MITUL SFINȚILOR ARHANGHELI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384717_a_386046]
-
și ude și carnea putredă pe jumătate. Aș vrea să cad prăpastii de lumină din zare-n zare noapte sfârtecată luându-mi cugetul cu vis, cu vină spre stânci ce nu le voi găsi vreodată. Aș vrea să frâng și patimi și zăbrele dar s-au retras și cer și zbor și frunte lăsându-mi inima să bată cu putere precum o toacă dintr-un schit de munte. Referință Bibliografică: Gânduri pe-o frunză de nu-mă-uita / Florin T. Roman : Confluențe Literare
GÂNDURI PE-O FRUNZĂ DE NU-MĂ-UITA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384748_a_386077]
-
să mă-ntorci spre tine! Pentru că dinspre tine tânguiește durerea la porțile înalte și grele ale inimii Pentru că mișelescul dor pe tine te caută-n potecile vremurilor Tu să mă culci pe brațe ! Răstignită-n răscruci de cuvinte și în patimi de iarbă verde Umbrită de păcatul așteptărilor lungi că niște hoarde de huni Tu să mă culci pe brațe! Să nu mă rătăcești în cernelurile cuvintelor nespuse Să nu mă uiți nepromisă , neiubită, netroienită de fior Tu să m-aștepți
ŞI SĂ MĂ IUBEŞTI ! de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384781_a_386110]
-
chipul tău în gând, Simt urletul cu glas de neființă Din mintea-mi răvășită de dorință, Sub lujerul iubirii tremurând. Și molipsită de făptura ta, Mă zbat absurd sub nori de neputință, Sfârșesc damnată, fără de voință, Să mă sfărâme-a patimii ghiulea. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Amintiri nevolnice de Nelu Preda Te-aș alunga din debaraua mea Și din apartament, fără de milă, Căci ai o minte slabă, infantilă, Țesută ca un văl de alagea. Infimă e distanța dintre noi, Enormă-i cantitatea de cuvinte, Ți-
PARODIE DUPĂ ”AMINTIRI STATORNICE” DE CAMELIA ARDELEAN de NELU PREDA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384798_a_386127]
-
ochii mă dor, Cum doare despărțirea, Când în neant pleacă în zbor, Din inimă, iubirea. Când se topește pic cu pic, Ca țurțurul de gheață, Lăsând în urma ei nimic: Nici ură, nici speranță. Nu poți urî ce ai iubit Cu patimă și foc, Și nici spera că ce-a plecat, Se-ntoarce iar la loc. Ți-e dor de ea cum îți e dor, În August de zăpadă Și-aștepți minunea: dintr-un nor, Măcar trei fulgi să cadă. Să cadă
DOR DE IUBIRE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384779_a_386108]
-
în procesiune, Slăvind biruința Primăverii nemuritoare, Înălțând osanale pentru această minune. Cântări de bucurie răsună pe pământ, Lumina Sfântă în suflete vibrează, Fiul Domnului recunoscut prin Cuvânt, Prin Duhul Sfânt, Adevărul creează. Spre seară, bucuria Floriilor apune, O Săptămână de Patimi și osândă urmează Dar, după drumul crucii cu lacrimi și suspine, Iubirea nu rămâne-n moarte, ci în Lumină Înviază! Referință Bibliografică: De Florii / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de
DE FLORII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384795_a_386124]
-
zilei, reiterat de-o viață. O acapara pregătirea, o fascina sorbitul, o anima efectul... Entuziasmul Filei diminuă la jumătate. Își umezise fața cu apă, iar ochii luceau pofticioși către lichidul devenit condiția trezirii la cestiunile zilei. Se bucura de-mpărțirea patimii ăsteia cu sora cea mare, inițiatoarea în cafemanie. -Păi, ceva curios! Dar să bem întâi, să căpătăm interes pentru studiul de caz. Și eliberă din tot sufletul un râs încărcat de bucurie. După limpezirea cafeluței, umplând ceșcuțele, Jana se-ntrebă
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂNTEC DE DRAGOSTE de Nicolaie Tony DINCĂ Mă despart de tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la tine iară; Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită, Și-mi ești rug, femeia mea iubită. Se revoltă-n mine legea firii Când mă dor durerile iubirii; Mintea-mi zăpăcită nu mai știe Dacă-mi ești blestem sau poezie. Și mi-e dor, și te
CÂNTEC DE DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384804_a_386133]
-
știi să-mi aprinzi visarea, Să-mi așterni pe buze alinarea; Frica mea dispare dintr-odată Când, iubito, mi te dărui toată Mă despart de tine-n orice seară Și mă-ntorc în zori la tine iară; Tu-mi ești patimă și-mi ești ursită, Și-mi ești rug, femeia mea iubită. Și mi-e dor, și te iubesc, și sufăr, Și îmi plouă ochii flori de nufăr, Și te cert, te iert cu disperare, Și de lipsa ta orice mă
CÂNTEC DE DRAGOSTE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2157 din 26 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384804_a_386133]
-
mai ieri eram un om tot viu pe Cerul gurii tale-ți scriu mărunte boabe -ngenunchiate din rest de trup înmănunchiate pe-o filă de bănuți de-argint pe stropi de gemete fiori alint -mai vino tu mireasa firii mele patima de ascultări pe viu să mă salvezi din rugul rece când mă mai fângi să te descriu din seara nopților un duh albastru am încheiat la butonieră ultima lucire de obosit lucind un astru haide să ne povestim acea rugare
PE CERUL GURII TALE-ŢI SCRIU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384809_a_386138]
-
surprinzător succedate de un poem al lui Péguy, la Psalmii lui David, un Vicleim castilian al celor trei Crai, cugetări poematice ale lui Pascal, un poem în proză de Daniel Rops ș.a. Un capitol este dedicat Prea Curatei, un altul patimilor și învierii Domnului. Cercetarea lor ne oferă, credem, cheia strategiei generale a lucrării, într-o anume interferare a vocilor, corală, în, tot astfel încatenarea, ca pe ochiuri de lanț, a eurilor grăitoare în nesfârșirea unei rugăciuni, a pulsativei continuități nutritoare
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
-ncet, garduri negre de ploaie, o clanță de ușă, un ciob, o sîrmă întinsă într-o curte pustie, totul, totul, de-a valma. Cît mister în spatele unei perdele topite-n amiază într-o fereastră cu cercevele scorojite de căldură! Ce patimă ascunsă-n gestul dumnezeiesc al unei femei ce ține o găleată roșie sub o cișmea! Numerele caselor dezvăluind, poate, enigme! Secretul adînc al unei crăpături într-un perete galben! Taina cutiilor goale, strălucitoare, cu puțină apă-n ele, ale conservelor
E în mine o poftă nebună de dragoste și ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13658_a_14983]
-
stătea veșnic deschisă... Ce fel de porci sunt aceștia, „nărăvași precum cerbii/ și imaculați precum serafimii”? Și clepsidra, care este rostul ei? Este, poate, vorba de o aventură de ordin moral a unui om trăind în devălmășie cu fantasmele propriilor patimi. Care patimi sunt nu doar ale lui, ci ale ființei umane; bătrânul porcar hrănește animalele și le spală, „până noaptea târziu”, iar poetul îl trimite, pe bună dreptate, în paradis, cum o dovedește inscripția de la sfârșitul triplului poem: În zidul
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
deschisă... Ce fel de porci sunt aceștia, „nărăvași precum cerbii/ și imaculați precum serafimii”? Și clepsidra, care este rostul ei? Este, poate, vorba de o aventură de ordin moral a unui om trăind în devălmășie cu fantasmele propriilor patimi. Care patimi sunt nu doar ale lui, ci ale ființei umane; bătrânul porcar hrănește animalele și le spală, „până noaptea târziu”, iar poetul îl trimite, pe bună dreptate, în paradis, cum o dovedește inscripția de la sfârșitul triplului poem: În zidul acesta enorm
Profil Mihai Ursachi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13327_a_14652]
-
la îndoială. Mai mult chiar, nefăcînd nici o distincție între ofițerul în cauză și autorul Simfoniei Morții și al Nebuniei lumii, unii memorialiști, ca și mai toți recenzenții cărților, au vorbit despre „o reală forță literară”, despre „atitudinea sufletească încordată și patima complexă a marilor scriitori” și despre credința că „opera scrisă trebuie smulsă, cu silinți statornice și istovitoare, din adîncul lumilor sufletești” ori despre respectul arătat față de „observațiile și directivele criticei”. Relativ la ultimul aspect, din „silueta pitorească” lovinesciană ar rezulta mai
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
celor fascinați de revolta tinerilor nemți, până la punctul de a se molipsi, că aceia s-au săturat să învețe despre Holocaust după și nu înainte de a afla ce a însemnat el. Și ar mai trebui spus celor eventual șocați de patima pusă de autor și de regizor în descrierea și reprezentarea unor situații incomode că seismologii stabilesc gradul unui cutremur pe scara Mercalli fără să deplângă victimele, dar și fără, ca prin asta, să aprobe seismul. Din cauza happeningului pus la cale
Încă un hop by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Imaginative/13552_a_14877]