3,339 matches
-
parte esențială a revoluției sau a proiectului de transformare socială. Modelul revoluționar concepea Femeia ca pe o parte a forțelor productive și a ansamblului cetățenesc, care putea fi mobilizată în scopuri economice și politice, femeia fiind astfel eliberată de constrângerile patriarhale. Discursul revoluționar evidenția mult mai puternic ideea de egalitate sexuală decât cea de diferență, iar bolșevicii, mai ales în primii ani, au formulat mai multe soluții îndrăznețe în privința abordării problemelor sexelor decât oricare altă revoluție anterioară sau ulterioară 4. 2
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
socotea ca singura normală o singură formă de familie - familia generică - adică aceea care avea în frunte ei o mamă bătrână, în jurul căreia se grupau, pentru a trăi și a munci împreună, copii, nepoți, strănepoți. A existat, de asemenea, familia patriarhală condusă de tatăl-stăpân, a cărui voință avea putere de lege pentru toți ceilalți membri ai familiei, chiar în zilele noastre se mai pot vedea în satele rusești astfel de familii țărănești". Și militanta feministă continua, arătând cum va fi viața
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familiei, în care se punea accent pe drepturile individuale și a libertății individului (inclusiv pe dreptul femeilor de a deține pământ și de a se întreține singure) și care a lovit în tradiția înrădăcinată de-a lungul secolelor de control patriarhal, ele au întâmpinat o rezistență acerbă din partea țărănimii, deoarece urmăreau să submineze principiul colectiv al gospodăriei, temelia producției țărănești 18. De asemenea, planurile bolșevicilor, care preconizau ca în materie de creșterea și educația copiilor aceștia să fie luați de la părinți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a reprezentat, atât în România comunistă, cât și în Uniunea Sovietică, încă un mod de a evidenția inegalitățile de gen. Astfel, nu s-a produs dispariția patriarhatului, activitățile domestice rămânând în cea mai mare parte în sarcina femeii, moștenirea relațiilor patriarhale fiind exacerbată și de structura paternalistă a statului socialist 63. A existat, de asemenea, un anumit formalism al promovării egalității între femei și bărbați, fără ca femeile să-și poată promova interesele lor colective, deoarece inițiativa în ceea ce le privea aparținea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
toți prietenii noștri îl vom construi pe pământ, ca toată lumea să se bucure de el"71. Revoluțiile pot fi clasificate și din perspectivele lor asupra sexelor: unele revoluții sunt modernizatoare și egalitariste, având ca scop explicit emanciparea femeii, altele fiind patriarhale, legând-o pe femeie de familie și accentuând mai degrabă diferențele de sex decât egalitatea sexelor 72. În cadrul revoluției bolșevice, emanciparea femeii a însemnat o transgresare a rolurilor tradiționale de gen, fiind subsumată luptei de clasă și intereselor liderilor comuniști
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
combinația contradictorie dintre o anumită formă de eliberare și o mai accentuată aservire a făcut parte din modelul sovietic exportat și în țara noastră. 7. Femeia în România comunistă Dușmanul de clasă al feminismului, desemnat de pe poziții marxiste, era societatea patriarhală 70. Acest tip de societate era foarte prezent în România. Populația majoritar țărănească se agăța de valorile tradiționale, care impuneau femeii un rol secundar în afara familiei. Familia tradițională a fost atacată în multiple feluri, dar soluția din Rusia sovietică, cea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sexuală flexibilă. Dar chiar și în Rusia sovietică, acest fel de a fi fusese generat mai ales de forma inițială a revoluției bolșevice, reducându-se mult în perioada lui Stalin. Însă în România nu putea fi acceptat din princina situației patriarhale, care încerca să respingă tot ceea ce era impus de modelul comunist. Elena Ceaușescu a respectat modelul de căsnicie tradițională. Meritul ei era de a fi nevasta lui Nicolae, la care se adăuga calitatea de ilegalistă, imaginea sa fiind asociată soțului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fost redusă la un rol casnic, de mamă și eventual gospodină, era emancipată ca om de știință, deși intra astfel în domeniul imposturii. De unde o nuanță proprie adusă de comunism, care își propunea oricum să modifice societatea românească tradițională sau patriarhală. Căci Elena Ceaușescu ilustra mai ales o familie model, existând chiar problema dacă rolul ei nu se reducea la a aduce argumente pentru legitimarea instaurării unei dinastii ceaușiste, care să fi fost continuată de fiul preferat al cuplului, Nicu. Ar
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Refularea colectivă permitea ca impresia lăsată de această femeie să poată fi asociată imaginii unei alte persoane de sex feminin, în prezent. Amintirea vagă a unei comuniste însetată de putere și vândută Moscovei, deci "rea", a permis, într-un context patriarhal, ca mai retrasa Elena Ceaușescu să-i ia locul. Faptul că ultima era percepută ca o impostoare a facilitat, probabil, această atribuire, ca și cum i se găsea, în sfârșit locul cuvenit. Ca și Ana Pauker, Elena Ceaușescu poate fi considerată o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
învățate de acasă să se teamă de bărbați, să evite plăcerea și să accepte actul sexual ca "un rău necesar", acceptat doar de dragul întemeierii unei familii 2. Autorii apreciază, în urma interviurilor derulate, că socialismul s-a pliat pe sistemul tradițional, patriarhal și că "atmosfera pseudopuritană era impusă forțat de către reinterpretarea socialistă a modestiei feminine"2. Mărturisesc că nu m-a interesat în mod special comportamentul reproductiv, intrinsec legat de Decretul 770/1966 și de efectele sale dezastruoase asupra vieții românilor în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
roluri/poziții predeterminate și menținerea unor tipare sociale care restricționează alegerile, oportunitățile de dezvoltare și participare a femeilor și bărbaților la viața socială și profesională. Inegalitățile de gen sunt perpetuate și conservate prin structurile instituționale și configurațiile mentale de tip patriarhal, bazate pe înțelegerea simplistă a dinamicii raportului egalitate-diferență de gen. Mecanismele prin care diferențele de sex/gen sunt convertite în diferențe inechitabile (gender gap sau diferența percepută ca inferioritate și, drept consecință, transformată în inegalitate socială) pot fi de natură
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
băieților pentru faptul că prescriu norme de comportament și expectanțe de rol, care nu sunt întotdeauna adecvate profilului personalității noastre și nici contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea inegală/ierarhizarea genurilor, încă dominant în multe societăți europene, spre un model partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen și valorizarea egală a acestora, ca și a atributelor, a capacităților/competențelor
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se dedica meseriei de mamă cu normă întreagă. Modelul se caracterizează prin: segregarea clară a rolurilor în cadrul familiei (male breadwinner/female care); separarea și opoziția sferelor public-privat; femeile au o poziție de dependență economică față de partenerii lor; este un model patriarhal bazat pe relații de putere și "complementaritatea rolurilor"; este identificabil atât în mediul rural, cât și urban, precum și în cuplurile cu un nivel de educație ridicat; b) modelul cultural neotradițional (sau modernizarea modelului anterior): poate include mame cu doi copii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familie decât profesiei. Include, de asemenea, și cuplul/familia cu două surse de venit, însă nu modifică în mod esențial modelul anterior în privința autonomiei femeilor și al partajării muncii domestice. Cu toate acestea, opțiunea nu se identifică întotdeauna cu modelul patriarhal de relaționare în cadrul cuplului, existând și situații de parteneriat între aceștia; tot în această categorie ar putea fi incluse și femeile care, deși nu au copii, "aleg" să nu muncească pe piața muncii pentru a avea grijă de soții/ partenerii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Participarea politică este dictată de condițiile culturale ale societății, dar și de modelele de socializare, presiuni sociale și economice, folosirea sau amenințarea cu folosirea forței. Astfel, participarea este istoric condiționată de ierarhii și de relații verticale, birocrație, respect de tip patriarhal și conducere carismatică, mai curând decât de dezbateri electorale, alegeri și rețele orizontale. Relațiile verticale care-i leagă pe aleși de alegători sunt de tip birocratic, în primul rând. Națiunile moderne, crede Barnes (2004), sunt creații ale birocrațiilor civile și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mici între bărbați și femei cât între tipurile de societăți, ceea ce pune sub semnul întrebării universalitatea dorinței femeii de emancipare și tirania generalizată a bărbaților. Teza universalistă susține că femeile sunt oprimate, lipsite de educație și de putere în societățile patriarhale. Lor le lipsește până și puterea de a-și exprima revendicările, ceea ce explică de ce terții ONG-uri, Organizația Națiunilor Unite, coaliții civice pentru drepturile femeilor se exprimă în numele lor. Diferențele mici intra-naționale între bărbați și femei și diferențele mari
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
viață faptul că musulmanii se întâmplă să trăiască în societăți sărace ci că valorile religioase tradiționale și legile religioase au avut un rol în întărirea nomelor sociale ce prevăd separarea și subordonarea rolurilor femeii ca mamă și casnică, spre deosebire de rolurile patriarhale ale bărbatului ca întreținător și cap al familiei. Diferențele nu sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
rîi progresive a for?elor productive ?i leg�nd aceast? dezvoltare de structură diviziunii muncii, de proprietate, de clase, sf�r?e?te prin a insista asupra succesiunii istorice a modurilor de produc?ie (principale fiind modurile de produc?ie patriarhal, feudal ?i capitalist) care se nasc unele pe altele printr-o mi?care antagonic? sau dialectic?. �O form? social? nu dispare niciodat? �nainte s?-?i fi dezvoltat toate for?ele productive pe care le poate con?ine, iar raporturile superioare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dar, curios, un reformator prin reac?ie la lumea modern?. Lucr?rile sale se �nscriu, de altfel, �n prelungirea ideilor sale publice, pe care le ap?r? continuu. Referitor la această, s? ar?ț?m c? el visa o lume patriarhal? �n care diferitele celule func?ionau dup? modelul familiei-matc? (care reune?te sub acela?i acoperi?, ca �n cazul familiilor Melonga, tat?l ?i mama, b?iatul mo?tenitor cu șo?ia, copiii acestora, eventual ?i alte rude celibatare) care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cel al bărbatului, cel al femeii - dar mai presus de orice de statutul sexualității, care este în același timp activitatea nobilă a trupului și nodul gordian greu de despărțit de imaginar”. Ce denunță, în fapt, Chebel este o cantonare în patriarhal și o zidire în dogmă a conceptului de sexualitate în lumea islamică. „Cred, spune Malek Chebel, că adevărata mutație de mâine este grefată pe sexualitate: ce rol acordăm în islam bucuriei fizice, plăcerii carnale și gestionării libidoului?” Pentru a evita
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
1623, printr-un decret al Congregației de Propaganda Fide. Sediul Ordinului Fraților Conventuali se afla la Constantinopol, în cartierul Pera, pentru Provincia de Orient (Orientul Apropiat, Asia Minoră și teritoriile Imperiului Otoman), iar ministrul Provinciei ocupa și funcția de Vicar Patriarhal, activitatea misionarilor franciscani din Valahia și Moldova fiind direct sub jurisdicția sa. Atunci era ministru Giacomo Montanari, cel care a înființat Collegium missionum din Assisi (1612), din Cracovia (1628) și din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înștiințat Congregația de Propaganda Fide că la mănăstirea din Târgoviște există un misionar franciscan conventual care păstorea opt familii de catolici, deoarece celelalte familii trecuseră la biserica ortodoxă. Era cunoscut că bunurile mănăstirii puteau întreține fără probleme șase călugări. Vicarul patriarhal de la Constantinopol a fost numit prefect al Misiunii din Valahia și au fost trimiși primii doi misionari: Pietro Paolo Bruni și Gregorio da Bari. Prin învățătura lor, prin exemplul lor de viață și, mai ales, prin angajarea totală în opera
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
București (unde au ctitorit prima biserică catolică) Câmpulung (unde i-a convertit la catolicism pe mulți luterani). P. Bruni, O.F.M. Conv., s-a aflat la mănăstirea din Târgoviște, pe 16 august 1629, de unde i-a scris prefectului și vicarului patriarhal, că episcopul de Sofia, împreună cu doi frați observanți au vrut să-l alunge, dar a reușit să fugă noaptea la București. În 1631 Leon Voievod al Valahiei i-a conferit lui Gregorio da Bari, comisar al misionarilor Conventuali din Valahia
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost zugrăvită biserica și au fost făcute vitraliile. În timpul păstoririi comunității catolice din Ploiești de către părintele Julius Hering, timp de paisprezece ani, a fost o perioadă de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă a fost foarte bine organizată, ca și școala subvenționată de societatea „Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu pasiune și la biserică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
german: "Träumt ihr den Krieg? Träume wer träumen mag, Krieg ist das Losungswort Sieg, und so klingt es fort"* Armata, care ar trebui să fie școala poporului și un instrument al politicii, face din politică instrumentul puterii militare atunci când absolutismul patriarhal al unei regalități, întemeiată pe spadă, face posibilă o atitudine a statului care nu ar permite o democrație refractară la influențele militarilor și nobililor. Astfel gândesc inamicii noștri și așa ar trebui ei să gândească necesarmente atunci când văd că, în ciuda
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]