15,863 matches
-
libertate în unitatea în care acesta este încadrat sau în altă unitate, în fabrici, pe șantiere, în unități agricole sau forestiere ori în alte unități economice. Dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul infracțiunilor grave cum sînt: trădarea de patrie, spionajul, omorul, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, infracțiunile contra avutului obștesc care au avut consecințe deosebit de grave, precum și în cazul celorlalte infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsă închisorii mai mare de 10 ani. Articolul 2 În cazul săvîrșirii unei
DECRET Nr. 218 din 17 iulie 1977 privind unele măsuri tranzitorii referitoare la sancţionarea şi reeducarea prin munca a unor persoane care au savirsit fapte prevăzute de legea penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106508_a_107837]
-
Piță mănânci aici și mori acasă” și „Piță colesterol”, “Pița Aoleu”, “Pița trântorului” sau “Pița credinciosului”, informează. Și pentru că din Moldova pleacă mulți imigranți către Italia, nu putea să lipsească un soi de pița pentru conaționalii care se întorc în patrie, în vacață, și le e dor de mâncarea din Peninsulă. Pentru ei, bucătarul poate pregăti “Pița țăranului venit din Italia”. Ingrediente: “sos de roșii, cașcaval, șuncă, usturoi și oregano”.
A apărut pizza "Mănânci aici şi mori acasă". Vezi aici întreg meniul () [Corola-journal/Journalistic/68112_a_69437]
-
să fi împușcat măcar un singur inamic. Fusese rănit de cîteva ori, dar era bun de carne și se vindeca repede. Ajunsese aici în oraș din greșeală, într-un vagon sanitar cu mari mutilați care se rătăcise în drum spre patrie. Ultima lui rană, la piciorul drept - îl nimerise un glonț de mitralieră în pulpă - nu se vindeca la fel de repede ca primele trei. Ori din cauza frigului, ori fiindcă la 50 de ani natura lui nu mai lucra la fel de repede, rana se
Poporul ales a doua oară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6833_a_8158]
-
mai repede să scape de el, de frică să nu aibă în grupul de blocuri pe care le pândea "un dușman al poporului." Florin Pavlovici încearcă să-și revadă un bun prieten, ajuns acum ziarist la organul Securității "în slujba patriei". Ca să evite întâlnirea cu fostul deținut politic, se internează în spital. Un altul (Nichifor Pietriș), care fusese bătut de securiști și apoi "convins" ca să fie de-al lor, când îl vede pe stradă, fuge la repezeală, trecând de partea cealaltă
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
secretar al Comitetului Orășenesc P.M.R. București, și cu tovarășul Ion Iliescu, președinte al Uniunii Asociațiilor Studențești din România, au orchestrat mutilarea sufletească a elitelor din învățământul superior. Unora dintre aceste elite, tovarășul Tănăsică le-a netezit chiar drumul către pușcăriile patriei, ca să-i transmită vești, probabil, fratelui său, Nicolae Joja în legătură cu isprăvile înaltului demnitar comunist." Florin Pavlovici se menține pe această culme, atinsă în volumul mai vechi Tortura pe înțelesul tuturor, atâta vreme cât abordează problematica gravă a fricii și teroarei pe care
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
Grigurcu Cioran e, la ora actuală, probabil cel mai comentat autor român. Cum s-ar putea explica imensa vogă de care se bucură într-o postumitate ce are alura de-a răscumpăra deceniile în care se vedea, în propria-i patrie, fie pus la index și "interpretat" printr-o univocitate a respingerii dirijate, fie publicat cu maximă parcimonie, împins spre marginea atenției? Mai întîi se cuvine admis actul însuși al recuperării, pe fondul unei conștiințe vinovate în perspectivă istorică. Apoi cum
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
vorbă bună într-un loc de ea știut atunci când Eugen - rămas fără locuință - bătea drumurile Tel Avivului, debusolat și scârbit, căutând în van un pian pe care să studieze. Aceeași d-nă H. care mă întreținea la ea acasă despre frumusețile patriei, lăudându-se cu moșii și strămoșii ei, locuitori ai Ierusalimului, dar care în clipa când am informat-o că Maestrul a decis să-l ia pe băiat în S.U.A., a schimbat fețe-fețe și a pus iute mâna pe telefon ca să
Amintiri cu Leonard Bernstein by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7576_a_8901]
-
revolute, daca nu cumva muribunde. Era epoca radicalismelor contestatare "șaizecioptiste". Cine să-și mai amintească de faptul că exilatul român își începuse carieră că autor al unor compoziții iconoclaste, în răspăr cu ambianța nu prea favorabilă avangardelor muzicale predominantă în patria să? Din fericire, catre finele secolului 20, remarcabilă pianista (româncă stabilită la Londra) Anda Anastasescu a acționat decisiv pentru corijarea injustei uitări: pe de-o parte a fondat ceea ce avea să se numească The Constantin Silveștri Internațional Festival and Concerto
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
un deceniu de la apariția cărții lui John Gritten în țară unde se află mormântul lui Constantin Silveștri. E trist și inexplicabil că nu s-a aflat până acuma nici o modalitate de a edita traducerea românească a acestei valoroase monografii în patria protagonistului.
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
necesare funcționarii în condiții corespunzătoare, împrejmuirea acestora precum și sistematizarea lor, ținînd seama de dimensiunile locurilor de înhumare și a celorlalte prevederi din prezentul regulament. Articolul 36 Mormintele și operele comemorative de război, ale eroilor luptei pentru eliberarea poporului și a patriei, pentru socialism precum și ale oamenilor de știință, cultura și arta aflate în cimitirele administrate de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, sînt întreținute și îngrijite de administrațiile cimitirelor. Articolul 37 Lucrările funerare autorizate care
ORDIN Nr. 261 din 25 iunie 1982 pentru aprobarea Regulamentului tip privind administrarea cimitirelor şi crematoriilor localităţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106605_a_107934]
-
organele de stat sau de organizațiile de masă și obștești, în scopul colectării materialelor refolosibile. Uniunea Tineretului Comunist, organizațiile sindicale, de femei, organizațiile proprii ale Frontului Unității Socialiste, toate organizațiile obștești au datoria de a cultiva, în rîndurile tuturor cetățenilor patriei, spiritul de economie, grija pentru buna gospodărire a materiilor prime și materialelor, atitudinea necruțătoare contra risipei, de a atrage masele largi de oameni ai muncii la acțiunile de recuperare și valorificare a resurselor refolosibile. Articolul 7 Pentru toate categoriile de
DECRET Nr. 465 din 28 decembrie 1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106562_a_107891]
-
23 august se naște dilema vinovăției lui Antonescu pentru crime de război. Unii se întreabă dacă mareșalul a fost un patriot sau un criminal de război, o premiză dilematică, de altfel, falsă, fiindcă mulți lideri militari au ucis în numele propriilor patrii. Istoricii contactați de site-ul spun că în perioada în care a condus România, ”Conducătorul statului” - așa cum s-a autoproclamat după puciul anticarlist din 4 septembrie 1940 - a întreținut o legislație antisemită și a lansat pogromuri, ceea ce face ca eticheta
A fost mareșalul Ion Antonescu criminal de război? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75276_a_76601]
-
declarat profesorul universitar de istorie antică. Patriot și criminal de război? Într-o Europă în care foarte multe alunecări către execuția sumară au avut loc, se poate imagina o situație în care cineva crede cu toată tăria că spre binele patriei își asumă niște crime. Asta depinde de cum definim patriotismul, crima de război e mai ușor de definit. Poți să-ți iubești țara și să faci lucruri de nefăcut în numele ei pentru că-ți închipui că-i faci bine. Nu cred că
A fost mareșalul Ion Antonescu criminal de război? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75276_a_76601]
-
însă îl exclude din rândurile sale în 1956. În octombrie 1958 este arestat și peste un an va fi condamnat la 25 de ani de temniță grea, pentru "uneltire contra ordinii de stat" și "tentativă la crimă de trădare de patrie". Aceste crime le-ar fi comis scriind o satiră tăioasă la adresa regimului de democrație populară, și, pe deasupra, încercând s-o trimită la Paris, spre publicare. Din nefericire, marinarul care fusese însărcinat cu această misiune, a predat manuscrisul Securității. După un
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
mine - că am plecat, i-am abandonat; eu: gelos pe ei - că au rămas, astfel abandonân-du-mă - J1, 201; vezi și J2, 188, 190). Socotind că distanța dintre exil și țară era de nedepășit, el n-a mai văzut în România patria lui (deosebirea dintre noi este nu doar consecința îndepărtării geografice (așa credeam eu că este exilul - față de ne-exil), ci una mentală - J1, 287; vezi și 270). Și-a dat seama că un dialog cu cei care n-au cunoscut
Exilul, după exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7527_a_8852]
-
i se acordă Premiul Nobel, fapt ce declanșează în URSS o furibundă campanie denigratoare la adresa autorului. Drept (strâmb!) rezultat, este exclus din Uniunea Scriitorilor, la un stadiu incipient punându-se pe rol chiar și un dosar ce stipula "trădarea de patrie". B. Pasternak refuză premiul. (Printre altele, în "Declarația TASS" (2.11.1958) - ca în timp de război, nu? - se spunea că: "În cazul în care B. L. Pasternak va dori să părăsească pentru totdeauna Uniunea Sovietică, orânduirea socială și poporul
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
se despărți de tulpină! Zăpăcita - de uscăciune va fi sufocată! Ca prăsada coaptă, mai piezișă ca vântul. Ce fidelă e - "Pe mine nu mă v-a terfeli!". Privește, i s-a dus ireversibil frumusețea, Pâlpâi, se scutură, apoi se scrumui. Patria noastră a pârjolit-o furtuna. Puiuțule, îți recunoști cuibul ce ți-a fost casă? O, frunza mea, mai sperioasă ca o cinteză! De ce te-ai zbate tu, mătasea mea sfioasă? O, nu te teme, melodie-concrescență! Unde ar mai fi să
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
navală de la Lepanto, în 1571, când și-a câștigat o aureolă de erou prin neasemuite fapte de vitejie, precum și supranumele purtat cu mândrie el manco de Lepanto "ciungul de la Lepanto" - a fost urmat de un eveniment dramatic: în drum spre patrie corabia este jefuită de corsari, iar Cervantes luat prizonier și întemnițat ). În Spania însă, scriitorului îi este hărăzit un nesfîrșit șir de dezamăgiri și amărăciuni: în locul recunoștinței oficiale, primește doar funcții mărunte, prost retribuite, ajungând și la închisoare în urma unor
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile activității economice și sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ale cunoașterii umane, formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tineretului, creșterea unor generații temeinic pregătite pentru munca și viața, devotate patriei, partidului și poporului, cauzei socialismului și comunismului. Prin înfăptuirea obiectivelor și sarcinilor sale, învățămîntul contribuie la ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională, de cultură și conștiința a întregului popor, la progresul general al societății. Articolul 2 Cetățenii Republicii Socialiste
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
unei forme de învătămînt avînd posibilitatea să continue studiile în forme superioare. Articolul 10 Învățămîntul trebuie să asigure tineretului o temeinică pregătire în științele fundamentale exacte - matematică, fizică, chimie, biologie - precum și însușirea concepției revoluționare despre lume, cunoașterea istoriei și culturii patriei. Articolul 11 Învățămîntul se desfășoară pe baza principiului integrării cu producția, cercetarea științifică și proiectarea. Elevii, studenții și personalul didactic participa la activitatea productivă, de cercetare și proiectare, de creație tehnică, științifică și cultural-artistică, la realizarea obiectivelor dezvoltării economice și
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
formarea de oameni înaintați, constructori activi ai socialismului și comunismului; ... c) formarea și dezvoltarea atitudinii înaintate față de muncă, de avutul obștesc și de îndatoririle sociale, a spiritului revoluționar, creator, a devotamentului față de cauză socialismului și comunismului; ... d) cultivarea dragostei față de patrie, partid și popor, de trecutul de luptă pentru libertate socială și națională a poporului român, față de tradițiile comune de luptă împreună cu naționalitățile conlocuitoare, față de luptă revoluționară a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, a Partidului Comunist
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
a clasei muncitoare, a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate, a Partidului Comunist Român, a hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țării, de a apăra cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei; ... e) educarea în spiritul unității și prieteniei frățești a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate; ... f) promovarea spiritului colectiv și de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevăr, cinstei, modestiei și corectitudinii, a responsabilității
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
hotărîrii de a contribui la dezvoltarea economică și socială a țării, de a apăra cu orice sacrificiu cuceririle revoluționare ale poporului, independența și suveranitatea patriei; ... e) educarea în spiritul unității și prieteniei frățești a tinerilor, a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate; ... f) promovarea spiritului colectiv și de întrajutorare, de dreptate, a dragostei de adevăr, cinstei, modestiei și corectitudinii, a responsabilității sociale, a respectului față de legile țării și normele de conviețuire în societate; ... g) cultivarea respectului față de
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
esență și țelurile societății socialiste. Toți tinerii au datoria să se pregătească temeinic, să-și însușească cunoștințele necesare pentru a se încadra în munca în diferite sectoare ale activității economice și social-culturale și a participa activ la progresul general al patriei. Articolul 14 În învățămîntul gimnazial și liceal, elevii studiază obligatoriu două limbi străine, la alegere. În învățămîntul superior, indiferent de profilul de pregătire, studenților li se asigura perfecționarea cunoștințelor în limbile străine studiate. Articolul 15 Întreaga organizare a învățămîntului, numărul
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]
-
ani. Secțiunea 1 Învățămîntul preșcolar Articolul 24 Învățămîntul preșcolar are scopul de a contribui la stimularea gîndirii și inteligenței copiilor, la dezvoltarea lor fizică armonioasă, la însușirea unor cunoștințe necesare pregătirii pentru școala, la educarea acestora în spiritul dragostei față de patrie, partid și popor, formarea unor deprinderi de muncă, de ordine și disciplină, a trăsăturilor de caracter și comportare înaintate. Activitatea instructiv-educativă în grădinițele de copii se desfășoară pe baza programelor unitare, stabilite de Ministerul Educației și Învățămîntului. În organizarea și
LEGE nr. 28 din 21 decembrie 1978 legea educaţiei şi învăţămîntului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106519_a_107848]