3,386 matches
-
avute prin producția lor, neapărat că trebuie să se găsească o mulțime de asemenea indivizi nemernici. Aceia însă cari, după metoda și preceptele lui Machiavelli, s-au pus să organizeze într-o ceată regulată această adunătură, învățîndu-i industria și specula patriotismului, democratismului și naționalismului, sânt în cea mai mare parte străini, străini din toate punctele de vedere, precum o vom dovedi în curând. [16 ianuarie 1880] ["NU-ȘI CREDE CINEVA... Nu-și crede cineva ochilor văzând câte se petrec în zilele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
parțiala incertitudine a citatului, de vreme ce nu avem cartea la-îndămînă - că romanii, pătrunzând în {EminescuOpX 411} Rhaetia, vitejii locuitori ai acelei țări le-a luat armele și i-au combătut cu armele lor proprii. Astfel venerabilul cronicar român, în asprul său patriotism (cestiune de creștere, cum ar zice "Presa"), se încumetă a combate pe toți hulitorii neamului său cu propriile lor arme. Pe un teren și mai priincios decât acela al vechiului cronicar, îmbrăcat în platoșe de fier și înmuind un condei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
radicalism; calificând guvernul actual de radical, conservatorii vor să zică că el prea mult ține la drepturile și susceptibilitățile națiunei, că el "prea e patriotic". {EminescuOpX 441} "Romînul" prin urmare zice: Ca să nu fiți și voi taxați ca radicali, în patriotism, negreșit c-ați fi făcut orice concesiune, ați fi mers până la cea mai de jos umilire. Noi credem că ziariștii din Strada Doamnei au făcut din rea deprindere acest salto mortale silogistic: deoarece nu credem că dinadins ar fi cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni. {EminescuOpX 443} Mai încet, domnilor de la "Romînul", ia să ne înțelegem bine! Votul unanim din 26 ianuarie cui era adresat? Ați putut crede oare un singur minut că era o aprobare a miniștrilor noștri, un vot de încredere dat patriotismului și capacităților lor sau un bil de indemnitate? Voi știți prea bine că nu este așa, este bine a se mai preciza lămurit încă o dată. Acel vot era o manifestațiune îndreptată către Europa întreagă în contra unui pericol de care țara
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-ar putea vota nici cedarea Basarabiei, nici banca de fițuici și nici noua Convențiune cu Rusia, care nu înseamnă alta decât prefacerea României într-o semi-autonomă gubernie rusească Iată dar ce soartă ne-au pregătit adâncile prevederi și luminatul patriotism al celor la cari spirtul ține locul spiritului și punga diurnașă locul inimii. Nu sunt destule până acuma călcările fățișe și piezișe ale legilor fundamentale ale țării, nu destule sacrificiile de sânge și bani, făcute pentru interese nu numai străine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cunoaște cu mult înainte cauza adâncii tăceri ce vor observa-o populațiunile la luarea în posesiune a Dobrogei. Cu această ocazie rugăm pe confrații noștri de la "Presa" de-a fi atât de buni să nu ne mai dea lecții de patriotism prin notițele cronicei. Cu intenție comunicăm toate știrile date, nu de "Le Nord" ci de "Curierul guvernului", jurnalul oficial al Împărăției rusești, asupra pretinsei bune primiri a rușilor în Basarabia noastră. Tot cu această intenție publicăm și următoarea depeșă a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le învețe. Așa arăta România: patria, casa, locul meu de muncă. De fapt, țara n-avea nimic, merita toată stima (uneori și mândria); problema eram eu. Nu înțelegeam că amestecul discret și eficient de lene, scandal și viclenie numit când „patriotism“, când „sentiment național“ (și în care nu mă recunoșteam decât în parte) venea din vremuri străvechi și nu putea fi înlocuit cu una, cu două. Nu te puneai nici cu Dromichete, nici cu nea’ Vodă Cuza. Trebuia să-ți iubești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe alta, ca-n filmele cu mafioți. Nu puteau să aibă pretenții să-ți faci treaba bine, la ce bani îți dădeau. Țara oricum întrecuse măsura, își bătuse prea multă vreme joc de noi, păcălindu-ne cu vorbe mari: „demnitate“, „patriotism“, „deontologie profesională“ (asta din urmă suna ca la dentist). Te durea-n cot de toate astea, când puneai acasă bancnotele în plicuri, și nu mai rămânea nimic: „ÎNTREȚINERE“, „MÎNCARE“, „CURENT“, „DIVERSE“. La „DIVERSE“, puteai fi sigur că răsare o belea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o catedră nimerisem: era mare, de lemn și nu se mișca din loc. Dacă te uitai pe spate, îi găseai și numărul de inventar. Până și-ai mei se căraseră în străinătate, după ce-mi făcuseră vreo trei decenii apologia patriotismului. „Sunt bine.“, am mințit, de data asta fără să mi-o doresc. „Ea e logodnica mea, Maria Dinu.“ Maria m-a privit lung, după care i-a întins mâna lui Andrei. Nu ne logodisem, nici n-aveam de gând, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
intervenție masivă în memoria latifundiarilor a permis stabilirea unui acord între elita capitalistă a momentului și marii proprietari și exportatori de grâne, până atunci naționaliști și conservatori.“ „Se spune patrioți, nu naționaliști...“, am observat. Vocea din sac n-a tresărit. „Patriotismul e-o poveste inventată tot de noi. Ne folosim de ea când avem nevoie de tulburări etnice sau religioase. A mers bine cu otomanii și habsburgii, n-a mers cu rușii. Astăzi, nu mai lucrăm cu-așa ceva. Știi și dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
că această atitudine a lui Carol al II lea la adresa lui Nicolae Titulescu trădează dorința regelui de a micșora faima acestuia și de a îndepărta o piedică semnificativă în calea instaurării regimului de autoritate personală. Este cunoscut liberalismul ideilor titulesciene și patriotismul diplomatului român: „Eu care sunt pământean, adânc pământean, eu care particip de atâția ani la viața internațională fără a uita că sînt român, eu care sînt un soldat al țării mele în tranșeele păcii și care n-a cunoscut încă
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Sovietice”124. Tot acesta îl acuza că a împiedicat apropierea României de Italia și Germania și că intenționa să transforme țara „într-o bază de înaintare a 122 Gheorghe I.Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, (coord. Gh. Buzatu), București, Editura Enciclopedică, 2002, p. 69. 123 A.N.I.C., Fond Casa Regală, Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f. 1-5. trupelor sovietice spre Europa Centrală“125. Corneliu Zelea Codreanu
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, p.69. 118 A.N.I.C., Fond Casa Regală Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f.1-5. 119 A. C. Cuza , Mai mult reprezentantul Genevei în România , decât reprezentantul României la Geneva , în Pro
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
3. Brănișteanu Benno, Regele nu avea întrînsul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 4. Brătianu Gheorghe I., Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu .... 92 82 5. Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol al III-lea (1941 - 1942Ă, (editori: Marcel Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ionă, București, Editura SATYA SAI, 1996. 6. Cuza A. C
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
diplomatul român era: “Mai mult reprezentantul Genevei în România, decât reprezentantul României la Geneva “119 . Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un 117 Gheorghe I. Brătianu, Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu, p.69. 118 A.N.I.C., Fond Casa Regală Carol al-II-lea, Cabinet Interne, dosar nr.29/1936, f.1-5. 119 A. C. Cuza , Mai mult reprezentantul Genevei în România , decât reprezentantul României la Geneva , în Pro
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
3. Brănișteanu Benno, Regele nu avea întrînsul încrederea, pe care, în aparență, i-o arăta, în Pro și Contra Titulescu, (coord. George Potraă, București, Editura Enciclopedică, 2002. 4. Brătianu Gheorghe I., Noi ne băgăm să dăm lecții de civism și patriotism internațional, în Pro și Contra Titulescu .... 92 82 5. Carol al II-lea, Între datorie și pasiune. Însemnări zilnice, vol al III-lea (1941 - 1942Ă, (editori: Marcel Dumitru Ciucă, Narcis Dorin Ionă, București, Editura SATYA SAI, 1996. 6. Cuza A. C
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
hermeneutica discursivă / 59 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca vectori ai memoriei naționale / 59 2.2. Analiza documentelor sociale și critica "sociologiei de fotoliu" / 63 Capitolul 3. Pedagogia națiunii: propovăduirea românității prin manualele școlare / 67 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) / 73 3.1.1. Cadrul politic / 75 3.1.2. Sistemul educațional / 79 3.1.3. Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Concepția despre naționalitate / 90 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului / 103 3.2. Naționalism etnic herderian (1859-1918) / 139 3.2.1. Cadrul politic / 139 3.2.2. Sistemul educațional / 142 3.2.3. Concepția despre naționalitate: de la patriotism civic la etno-naționalism herderian / 160 3.2.4. Memoria colectivă: naționalizarea trecutului românesc / 174 3.3. Între naționalism critic și fanatism naționalistic (1918-1947) / 195 3.3.1. Cadrul politic / 195 3.3.2. Sistemul educațional / 197 3.3.3. Concepția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă pedagogică a exclusivismului religios al educației, însămânțând germenii unui patriotism utilitarist ca finalitate educațională: atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atribuțiile școlii trebuie extinse dincolo de sfera strict religioasă, astfel încât învățăturile să cuprindă nu doar frica de Dumnezeu și dogmele credinței ortodoxe, ci și să se facă de folos patriei (cf. Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) vehiculele livrești ale secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secularizării vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiorul național, deși continuă să fie ferm ancorat în morala creștină. Abecedarul lui Pleșoianu din 1828, de exemplu, este un deschizător de drumuri în acest sens, fiind primul instrument didactic care conține un puternic accent ideologic, fiind "străbătut de un patriotism românesc înflăcărat" (Ghibu, 1975, p. 115). Scopul său nu mai este doar acela de a crea subiecți morali, cu frica lui Dumnezeu, ci și de a forma subiecți patrioți și cetățeni activi în viața societății. Primul abecedar ce va fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Primul abecedar ce va fi folosit în Ardeal apare abia în 1848, la Brașov, sub titlul Abețedar pentru întrebuințarea și folosirea tinerimii ce învață în Școalele Normale, dar care, spre deosebire de cel elaborat de G. Pleșoianu, nu este infiltrat de duhul patriotismului național. În 1861 apar, la Sibiu, două abecedare care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu (Abțdariu pentru școlele populare române), este scris în litere de tranziție, apoi în caractere latine, cuprinzând următoarele părți: Vorbirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch. Ideea națională românească a parcurs un traseu istoric mult mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până spre revoluțiile pașoptiste. În cadrul acestei matrici a luat naștere ideologia națională a Școlii Ardelene "proto-naționalismul" românesc care, odată însămânțată de către dascălii transilvăneni dincolo de arcul carpatic s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitate, independență și spiritualitate capătă sensuri precise și diferite în cadrul fiecărei logici de periodizare a trecutului. Acestea sunt rațiunile principale care ne-au impus să acordăm o atenție sporită sistemelor de periodizare utilizate în structurarea conștiinței istorice românești. 3.1. Patriotism civic pre-naționalist (1831-1859) 3.1.1. Cadrul politic Prezentarea cadrului politic se va limita la a indica succint doar punctele de joncțiune și articulațiile critice ale procesului de construire a statului-națiune român. Urmărind momentele nodale ale firului istoric al procesului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]