18,023 matches
-
gradele se organizează în strânsă legătură cu nevoile societății. La Consfătuirea pe ară cu cadrele din cultură și ideologie din 1976, N. Ceaușescu a lansat ideea desființării liceelor teoretice și înlocuirea acestora cu licee de specialități: agricole, zootehnice, mecanice, sanitare, pedagogice, de construcții, electrotehnice etc., absolvenții primind la absolvire o diplomă de calificare într-o meserie învățată la instruirea practică. În atelierele școlare se învăța și o meserie: sudar, confecționer, muncitor în zootehnie, în agricultură, pentru care erau alocate multe ore
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învățământ erau tratate cu seriozitate, formau un tot, iar pregătirea practică pentru predare-învățare în anii terminali (se făceau 6 ani) avea o pondere însemnată în programa Școlilor Normale. Am văzut caietele de planuri de lecție ale tatălui meu pentru practica pedagogică. Toate planurile cu lecțiile inute în clasă erau vizate de marele pedagog Grigore Tabacaru, care răspunde de buna pregătire a învățătorilor din toate Școlile Normale din Moldova. Învățătorul Virgil Cernat a fost numit (atunci învățătorii primeau repartiție pe post, mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din 26.01.1954: Plan de școlarizare realizat 100%. Baza materială nu e în întregime asigurată. Se constată: absența planului de activitate instructiv-educativ: cadrele didactice nu se pregătescă pentru toate orele; nivelul cunoștințelor elementare este scăzut; nu sunt suficiente „colțuri” (pedagogic, Crucea Roșie, A...; învățătorii inspectați: Popa Elena, directoare (clasele I-IV), Vârlan Margareta, clasa a II-a, Perju Ion, clasa a III-a (înlocuit de Pătrașcu V. La 1 iulie 1955 a fost inspectată și Grădinița Fruntești. coala generală Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai vechi și mai noi, am selectat pe unii luncași care au îndeplinit funcții importante. Menționăm că „fabrica de învățători” creată de învățătorul Gheorghe Postoi a continuat, mulți, foarte mulți elevi și eleve din Lunca optând pentru Școala Normală (Liceul Pedagogic), care pot fi cuprinși într-o scriere specială despre Școala din Lunca. Cu siguranță, nu toți cei ridicați din satul Lunca spre posturi și funcții au putut fi cuprinși aici; unii, probabil, nu sunt cunoscuți nici după nume. Ne cerem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sintezei în materie de titluri, cea care permite dispensarea fără regret a lecturii știrii care urmează. Erau titluri sentimentale precum Zorile au Găsit Capitala Orfană, ironice precum Castana a Explodat în Gura Provocatorilor sau Votul Alb le-a Ieșit Negru, pedagogice precum Statul Dă o Lecție Capitalei Insurgente, răzbunătoare precum A Sosit Ceasul Reglării Conturilor, profetice precum Totul Va Fi Diferit de Acum Încolo sau De Acum Încolo Nimic Nu Va Mai Fi La Fel, alarmiste precum Anarhia la Pândă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
-sa, Încontinuu chinuit de ideea că n-o Înțelegea și n-o putea Înțelege. Dar Beatrice Blaine! Asta da femeie! Fotografiile timpurii, făcute pe moșia tatălui ei din Lake Geneva, Wisconsin, sau la Roma, la mănăstirea Sacro Cuore - o extravaganță pedagogică de care, În copilăria ei, beneficiau numai fiicele celor putred de bogați -, arătau delicatețea splendidă a trăsăturilor fetei, arta desăvârșită și simplitatea veșmintelor ei. Se bucurase de o educație strălucită - tinerețea i se consumase În atmosfera Renașterii, era versată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dar și pe stradă, în agora, privindu-l pe un filosof care, din motive de eficacitate concentrată, redusă la chintesența ei, se exprimă nu atât prin vorbire și cuvânt, cât prin gesturi ori alte scenografii, gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
provincial - dacă ne este îngăduit să utilizăm acești termeni și să comitem anacronisme... -, ținut departe de școlile filosofice ateniene și dominante îplatonism, aristotelism), Epicur nu se va închina, evident, fantasmelor platoniciene - superioritatea Atenei, aristocratismul visceral, elitismul reacționar, conservatorismul politic, ezoterismul pedagogic, spiritualismul dualist, deismul arhitectonic, societatea politică închisă, imobilă, sfetnicul prințului, filosoful-rege și alte fleacuri ale unui Platon poreclit de Epicur „Cel numai aur” și recuzat în mod constant, așa cum o dovedește filosofia sa. Epoca e pe potriva statutului social al gânditorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
se menține la egală distanță de două excese: cultul formei pure, fără nicio preocupare pentru sens, și celebrarea fondului independent de orice formă. Nici artă pentru artă, nici instrumentalizarea ei în serviciul unor cauze extrapoetice. Nici religia euforiei, nici defectul pedagogic, ci un savant echilibru între lucrul spus și modul de a-l exprima. O gândire corectă într-o formă săracă își ratează scopul la fel ca și un conținut banal ambalat într-o structură impecabilă. în modul său de abordare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
domnului Lovinescu, prin viu grai. Știu că vorba mea scrisă e înzestrată pentru domnia-sa cu proprietăți de opacitate și căldură obscură. Odată, acest lucru întrista de moarte sufletul meu. Dar sunt silit și alerg astăzi la expedientul scrisului, exercițiile pedagogice orale, de altădată, fiindu-mi interzise (probabil, până la urmă). Ar fi deci între figurație și alegorie deosebirea cunoscută între operație și formulă. Operația: transformare, liberă permutare de chipuri în domeniul aceluiași grup. Formula, doar memoria consemnată a uneia singure din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și soare. Eram făcuți să ne orientăm după el; era făcut să ne lumineze. Când, mai târziu, am trecut, cu el, la Mihai, n-a mai fost același lucru. El rămăsese firește același, dar clasa nu-l mai secunda. Invenția pedagogică cea mai mare a lui Banciu a fost activitatea grafică ce ne impusese. La aces-te treceri dintr-un caiet într-altul, la aceste transvazări, ceva din pulberea de preț a matematicilor ne rămânea între degete, ni se încrusta în pori
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
1930 în literatura română pur și simplu o nouă artă. Chiar dacă poate fi explicată, teoretizată, decodificată, asemenea poezie se va afla mereu înaintea unei întrebări dezarmante prin simplitatea ei: de ce anume trebuie să existe această poezie? Nu întîm-plător Vianu concepea pedagogic delimitarea ermetismului de obscuritate. Cu excepția lui Ion Barbu, toți marii poeți români au scris și o poezie pentru publicul mai larg. Eminescu este astfel cunoscut mai mult din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
larg. Eminescu este astfel cunoscut mai mult din romanțe și din partea epică a Scrisorilor, Blaga din postume, Arghezi și Bacovia din câteva piese antologice asupra cărora se poate aplica o analiză mai epică. Dar cum să aplicăm la Barbu metodele pedagogice? Căci explicând După melci în cheie folclorică, fără a releva și existența unor planuri ascunse ce se referă la ritualuri ancestrale, deschidem o falsă analiză. O poezie de Ion Barbu scoasă din cadrul ei anume gândit își pierde imunitatea la vulgar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și alți eminescologi de prestigiu, printre care mi-aș îngădui să-l adaug pe Augustin Z. N. Pop, pe care am avut fericita șansă să-l cunosc îndeaproape și să colaborăm multivalent, în perioada în care păstoream destinele Institutului Universitar Pedagogic din Galați. Referindu-se la George Călinescu, autorul „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” confirmă opiniile Acad. Eugen Simion și subliniază că, într-adevăr, «George Călinescu își propunea să releve cititorului „schema organică a operei lui Eminescu” și să demonstreze că „poetul
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
strop de suflet românesc”, restul urmând a fi preluate de direcțiunea școlii și Alianța Românilor din Cipru pentru a fi puse la dispoziția cititorilor. Întreaga manifestare s-a desfășurat în spirit sărbătoresc, copilașii mai mici fiind antrenați într-un atelier pedagogic intitulat „Tricolorul în inimi de copii”; creațiile au fost prezentate la sfârșitul evenimentului de către fiecare micuț artist în parte, în mini-expoziția de grafică și pictură cu lucrări aparținând tinerilor viitori artiști plastici români din insulă. Cu emoție firească, la sfârșitul
ROMÂNII DIN CIPRU AU SĂRBĂTORIT LA PAFOS ZIUA LIMBII ROMÂNE! de ZIARUL RO MANIA CIPRU în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364389_a_365718]
-
de Științe Juridice, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1953; dr. în filosofie; dr. docent în științe politice. Carieră: asistent univ. și lector univ., Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, (1953-1954); lector univ. Institutul Politehnic Galați, (1954-1959); conf. univ. și rector Institutul Pedagogic Galați, (1959-1969); conf. univ. (1969-1980); prof. univ. (1980-1990), Institutul Medico-Farmaceutic, Iași; prof. univ. dr., Bacău (din 1990) și Universitatea Ecologică „D. Cantemir”, Iași (din 1991); prof. asociat, Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureș (1996 1998); și Universitatea „Danubius”, Galați (1993-1998
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
a Moldovei (2006). A absolvit Facultatea de Științe Juridice a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1953). Activează aici ca asistent și lector universitar (1953-1954); apoi lector universitar la Institutul Politehnic din Galați (1954-1959); conferențiar universitar și rector-fondator al Institutului Pedagogic din Galați (1959-1969); conferențiar universitar (1969-1980), profesor universitar, șef de catedră la Institutul Medico-Farmaceutic din Iași (1980-1990); profesor titular, șef al Catedrei de Drept Public și Privat a Universității din Bacău (din 1991); profesor asociat, decan al Facultății de Drept
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
inspector școlar în mai multe județe, printre care și cele din Basarabia (Chilia Nouă).. Coleg nedespărțit și companion de aceeași opinie politică cu a lui Toma Ștefănescu, s-a impus atenției și prețuirii rucărenilor pentru pregătirea, talentul și tactul său pedagogic. Pregătirea și puterea sa de muncă, priceperea și felul cum a știut să se comporte cu oamenii a făcut să fie ales în conducerea treburilor obștești : a făcut parte din consiliile de conducere ale mai multor instituții obștești (Obștea moșnenilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
este numit provizoriu, director al Bibliotecii Centrale din Iași. Aici, își face datoria cu multă conștionciozitate. În decembrie același an apare în Convorbiri literare * Împărat și proletar și debutează în învățământul Institutului academic din Iași ca suplinitor. După scrupulele sale pedagogice, provoacă aici protestul total al elevilor și este nevoit să se retragă. În iunie 1875, este numit revizor școlar pe două județe ; Iași și Vaslui. Câștigul lui Eminescu din urma revizoratului este dublă; odată prin cunoașterea stării sociale a țăranului
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
negativă. Pe calea pozitivă Dumnezeu îl cheamă pe om la desăvârșire, la sfințenie, prin darurile cu care îi binecuvintează viața duhovnicească, prin săvârșirea binelui și sezizarea raționalității creației. Pe cale negativă sau prin judecată, omul Îl cunoațte pe Dumnezeu prin privarea pedagogică, iconomică, de aceste daruri, prin insuccesele, necazurile, bolile, suferințele personale sau ale celor apropiați, care trezesc în ființa noastră responsabilitatea și încălzesc rugăciunea către Dumnezeu 20. Această cunoaștere este palpitantă, apăsătoare, dureroasă, este o cale mai dramatică de cunoaștere a
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
îndoită suferință și de osândă. Înțelese duhovnicește, ele sunt spre creșterea și înaintarea noastră spre unire în lumină cu Dumnezeu. Acuzate, ele ne devin cale spre o și mai accentuată cădere spirituală. Evenimentele vieții au un profund caracter și rost pedagogic: - cele bune sunt mărturie, cele rele sunt mustrare spre îndreptare. Vorbind despre scopul încercărilor trebuie să subliniem faptul că cele mai frumoase sentințe sau exprimări despre rolul duhovnicesc al încercărilor și suferințelor din această viață ni le-au lăsat Sfinții
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
excese și dezechilibre. Lipsa ostenelilor și a nevoințelor de voie, liber asumate conduce la primirea celor din nevoie de îndreptare și întoarcere, de pocăință și mântuire. Din această perspectivă, suferințele mai sunt socotite și "toiagul Judecătorului", o formă a "certării pedagogice" a lui Dumnezeu, spre mântuirea noastră. Spiritualitatea ortodoxă, sublimul mod de a trăi viața, este însă alături de creștin și nu îl condamnă pentru păcatele trecute, pentru greșelile anterioare atunci când el arată pocăință și dorință de îndreptare, iar încercările sau suferințele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
care reușește să-l introducă pe cititor în universul unor tineri ce luptă pentru propriul lor ideal. Ușurință în exprimare a Ligiei Semăn demonstrează autenticitate și puterea de a stăpâni un limbaj bine cristalizat, pe un fond liric, pe alocuri pedagogic. Indiferent că este vorba despre dragostea agape sau cea eros, cuvântul cheie este convertire, atât în planul limbajului și al conținutului, cât și în cel al metodei și al tehnicii de realizare. Avem de-a face cu o carte sentimentală
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]
-
în casa bunicilor, la Orăștie. După absolvirea cursurilor preuniversitare în orașul Lugoj, Mărgan este admisă în 1980 (în urma unui examen foarte dificil), la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timișoara. Își ia licența patru ani mai târziu și îmbrățișează cariera pedagogică. În paralel cu activitatea în învățământ, Carmen Mărgan demarează în 2004 și munca de cercetare în domeniul didacticii limbii franceze. Elaborează studii ce apar în diverse publicații din țară și străinătate și participă la simpozioane naționale și internaționale. Carmen Mărgan
ASOCIAŢIA FRANCOFILÃ LUGOJ SE PUNE LA MINTEA PREŞCOLARILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361510_a_362839]