4,422 matches
-
poate perturba. Nici cea mai puternică furtună nu poate afecta viața din profunzimile oceanului. Agitația este la periferie. Daca trăiești la periferie starea ta de spirit este la cheremul vânturilor care vin din toate părțile. Ce Înseamnă să trăiești la periferie? Să crezi că fericirea și bucuria ÎȚi vine din afară: din bani, mașini, case, funcții, partener de viață, etc. Ar Însemna că Dumnezeu să dea acces la comori numai unora. Coboară În profunzime și acolo vei găsi esența vieții: bucuria
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sa de infractor. în centrul acestor preocupări se află încercarea detectării unui eventual "potențial de periculozitate" (înțeles ca un fenomen psiho-social caracterizat prin indicii revelatori ai probabilității ca un individ să comită o infracțiune împotriva persoanei sau bunurilor altuia). La periferie, se află estimarea culpabilității de care vor depinde măsurile punitive (individualizarea pedepsei), accesabilitatea la o sancțiune penală, estimarea readaptării individului. Toate acestea se bazează, în parte, pe estimarea avizului specialistului în științe umane (medic, psihiatru, psiholog, sociolog, asistent social etc.
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
divergente, impunând în cele din urmă reguli noi de comportament pe tot mapamondul. Un proces în care va trebui să fim factori activi, nu piese mutate de alții. Este imposibil să ne imaginăm că Moldova va rămâne mult timp o periferie izolată, un spațiu de carantină ce amestecă indiscernabil reziduuri comuniste, patriarhale și asiatice, în beneficiul unor despoți locali, care se vor opune la nesfârșit alinierii noastre la mersul umanității. Din nefericire, moldovenii nu sunt „nemți”, adică niște oameni temeinici, pricepuți
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
se descrie „așa cum sunt În realitate”. De unde, totuși, ideea de gen privilegiat conferit aproape În unanimitate autoportretului? Explicația nu e prea complicată. Autoportretul e, bineînțeles, consecința orgoliului persoanei Întâi de a-și construi propriul univers de determinații. Eul, centru și periferie a unei Întregi lumi a experienței individului, creează În mod spontan un spațiu al individualității și al mărturisirii. Persoana Întâi e, În fond, un simbol al universului, locul În care Începe și sfârșește ceea ce omul nu poate cunoaște. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al Ungariei, Ioniță Caloian, voievodul Vladislav Vlaicu și doamna sa. Chipurile sunt totuși definite generic, atunci când se dorește ilustrarea raselor și a popoarelor. De remarcat că strămoșii noștri daci aduc oarecum, ca veșminte și tipologie, cu alte populații contemporane de la periferia imperiului roman (germanici, gali etc.), iar asiaticii seamănă inevitabil între ei, indiferent de etnie. Poate nu a fost doar o întâmplare. Imaginea este presărată asimetric în text și este foarte variată: războinici izolați, vederi de ansamblu asupra unor locuințe ori
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
militant, prin care se filtrează și unele opțiuni interbelice. Deși manualul unic nu mai există, cele care l-au înlocuit nu aduc o pluralitate de opinii, ci doar un colaj evaziv de informații, ale cărui indecizii sunt mai vizibile la periferia textului principal. Ceea ce s-a invocat, în ultimele decenii, pe tema exercițiului critic în predarea istoriei a rămas, tot prin forța conformismului cotidian, un ornament retoric. Și de această dată, sursele istorice au continuat să fie aduse în pagina de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
formau un grup social compact, cu modele de reușită exclusiv materiale. Singurele repere culturale cu anumite ecouri în mediul lor erau cele asociate Bisericii și televiziunii. Școala părea doar un rău necesar, o evadare temporară din constrângerile unei vieți de periferie. Copiii au fost îndemnați să spună dacă și de ce în timpul comunismului "a fost bine" sau "a fost rău". Nu am intenționat realizarea unui sondaj de opinii, ci înțelegerea modului cum funcționează memoriile de familie, ce condiționări culturale au, cum se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de un discurs aproape exclusiv politico-instituțional, la care s-au adăugat, concesiv abia în ultimul an de studiu! informații despre viața cotidiană, despre evoluția social-economică sau culturală. În toate manualele, istoria rămânea o poveste a statului, indiferentă la minoritari, la periferii, la detaliile foarte omenești sau, dimpotrivă, la "durata lungă". Ideea de manual alternativ s-a tradus, în acest caz, la existența pasivă a mai multor volume cu aceeași țintă, aceleași resurse și, categoric, același mesaj. În ciuda presiunii examenului național de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
manualele din aceste țări nu i-au acordat aceeași atenție. În rezumat, întregul patrimoniu al țării fusese grav afectat de stăpânirea sovietică, cu prea puțin profit pentru proprii locuitori. Aceștia trăiau, în majoritatea lor, într-un orizont restrâns, de mică periferie a Imperiului, privind cu invidie la zonele dezvoltate (capitala, regiunile baltice), unde viața era prosperă, dinamică, modernă. Dincolo de această constantă spoliere, organizarea statală a Moldovei a avut totuși și părți bune, deturnate însă de suprastructura federativă, care ignora inițiativele locale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
jurnalismul de literatură și publicitate; * mediile audio-vizuale din societățile liberale, democratice ale secolului nostru; * modelul relațiilor publice generalizat începînd cu anii '70, putem avansa ipoteza că noul model nu a antrenat dispariția modelelor precedente, ci doar a reconfigurat distribuția centru/periferie. În România (ca în toate societățile moderne) noile medii au condus la fragmentarea publicului și la coexistența televiziunii publice cu televiziunile comerciale, a canalelor generale cu cele tematice (Eurosport, MTV, Fashion, Discovery etc.), a naționalului cu regionalul sau localul. În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
texte. Pretutindeni, deși atât structura compozițională, cât și poetica personajului ori stilul țin de un manierism controlat, efectul e întotdeauna spectaculos. Rezultă colorate îmbinații de fantastic și grotesc, dar și note substanțial tributare realismului balcanic, ducându-ne cu gândul la periferia bucureșteană suculente în istorii de alcov, de putere, de mărire și decădere prin (și pentru) avere. Și (aproape) toate niște "poeme în proză sau niște comprimate parodice ale unor mai vaste, mai nobile specii literare: romane, poeme eroice, epopei, tragedii
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
se duc în închisori (numai aici la Roma avem un preot care merge la închisoarea Regina Coeli și un alt preot care merge la Rebibbia, și vă asigur că au mult de lucru), în spitale, în taberele de rromi, la periferia orașelor, în localitățile mici. Mergem oriunde este nevoie de noi. Îi ajutăm pe cei mai săraci, acordăm o masă caldă celor care nu pot plăti, de multe ori organizăm colecte pentru a permite fraților noștri decedați în Italia să se
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acționează de multe ori în grup, câteodată sunt asasini. Numărul lor este observat datorită cantității exorbitante de prezențe necontrolate, de o puturoșenie abrutizantă, ce își petrec timpul bând bere, fără să mănânce. Ei sunt organizați în mulțimi fără limită la periferiile marilor orașe. Trebuie să reamintim că vorbim despre oameni care au fost rezultatul politicii antiavort promovate de Ceaușescu, sub stricta supraveghere a Securității, care au fost crescuți în condiții asemănătoare cu câinii vagabonzi. Cadoul făcut Italiei prin primirea unei umanități
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
contestă) este populația care trăiește în taberele de la marginea orașelor: este acel tip de emigrant care nu deține nimic și care trăiește din micile furtișaguri, este scandalagiu, și face parte din bandele violente ce își pierd vremea în barurile de la periferie, în cartierele degradate. Ei sunt cei pe care patrulele, introduse în urma unui discurs discutabil promovat de administrațiile Ligii Nordului, ne asigură că-i vor individua, izola și reprima. Românii, cu aproximație, sunt, conform informațiilor prezentate în acest pogrom mediatic, cei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
o casă de fier în care-și ținea (presupun) d-na Lupescu bijuteriile. Era o încăpere mică, lipsită de fereastră, fără scaune. Am stat până la 4, când a venit d-l «Ceaușu» care ne-a dus într-o casă de la periferie [în București] unde am stat 8 zile [până 30 august 1944], când rușii ne-au ridicat și dus la Moscova”. Insistăm și asupra dezvăluirilor pe care Ion Mihalache, indicând drept sursă pe Iuliu Maniu, le-a făcut la 28 august
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ce au generat pluripartidismul. Fiecare revoluție este urmărită pe două axe conflictuale: axa funcțională și cea teritorial-culturală. Astfel, fiecare revoluție produce cîte două clivaje, structurate pe axele amintite: revoluția națională a cauzat clivajul biserică / stat pe axa funcțională, și centru / periferie pe axa teritorial-culturală; revoluția industrială a produs clivajul capitaliști / muncitori pe axa funcțională și sector primar / sector terțiar pe axa teritorial-culturală. Acestea sînt cele patru clivaje fundamentale. Revoluția internațională a produs și ea o scindare (reformiști/comuniști), dar acesta afectează
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
vedere istoric. Aceste două revoluții au conturat sistemul politic într-un plan care urmărește două axe conflictuale: o axă funcțională și o axă "teritorial-culturală". Astfel, revoluția națională generează pe axa funcțională clivajul Biserică / Stat, iar pe axa teritorial-culturală, clivajul centru / periferie. Revoluția industrială adaugă împărțirii precedente, pe de o parte, pe axa funcțională, clivajul capitaliști / muncitori iar pe de altă parte, pe axa teritorial-culturală, clivajul sector primar / sector secundar. Cît privește revoluția internațională, aceasta nu afectează decît latura muncitorească a clivajului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Cît privește revoluția internațională, aceasta nu afectează decît latura muncitorească a clivajului dintre capitaliști și muncitori, pe care o împarte în stînga comunistă și cea necomunistă. Intuiția fundamentală a lui Rokkan este, fără îndoială, prezentarea unui clivaj dintre centru și periferie. Într-adevăr, dacă prezența celorlalte trei clivaje se poate regăsi în întreaga literatură consacrată clivajelor în Europa, acesta din urmă se poate scinda în clivaje de ordin lingvistic, etnic și regional. Perspectiva lui Rokkan oferă o structură unică, subsumînd aceste
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
segmentare a societății pe ansamblu, cum ar fi cazul Țărilor de Jos, Belgiei, Elveției și Austriei. Importanța sa a crescut în mod considerabil în ultimele două decenii și numeroase partide s-au realiniat altor planuri de clivaje. 2. Clivajul centru / periferie. Avînd o origine culturală și rezultînd chiar din revoluția națională, clivajul centru / periferie îi pune în opoziție pe centraliștii fie unitariști, fie naționaliști cu regionaliștii, autonomiștii sau federaliștii. În acest clivaj își găsesc originea specifică două familii politice. Pe latura
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Elveției și Austriei. Importanța sa a crescut în mod considerabil în ultimele două decenii și numeroase partide s-au realiniat altor planuri de clivaje. 2. Clivajul centru / periferie. Avînd o origine culturală și rezultînd chiar din revoluția națională, clivajul centru / periferie îi pune în opoziție pe centraliștii fie unitariști, fie naționaliști cu regionaliștii, autonomiștii sau federaliștii. În acest clivaj își găsesc originea specifică două familii politice. Pe latura centrală găsim partidele care susțin Statul și pe care le vom numi de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Revoluția națională și procesul de făurire a Statului-națiune n-au făcut altceva decît să pună în opoziție, într-o manieră funcțională, Biserica și Statul în ceea ce privește controlul aparatelor și mecanismelor de socializare. Acestea s-au ciocnit, teritorial și cultural, de rezistența periferiilor, adică a populațiilor care, din punct de vedere etnic, lingvistic sau religios, difereau de cultura care impunea centrul făuritor al națiunii. Acest clivaj a afectat numeroase țări în secolul trecut și fie s-a văzut instituționalizat și deci neutralizat, fie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
secolul trecut și fie s-a văzut instituționalizat și deci neutralizat, fie a condus la independență, ca în cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei și Maltei. Chiar de la începutul anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
instituționalizat și deci neutralizat, fie a condus la independență, ca în cazul Norvegiei, Irlandei, Islandei și Maltei. Chiar de la începutul anilor '60, constatăm în țările occidentale o reapariție a clivajului între centru și periferie, concretizată printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
printr-o nouă reconsiderare a periferiei. Din 1961 asistăm la trezirea mișcărilor flamande, scoțiene și galeze pentru autonomie, în același timp în care se creau Adunarea Valonă și Partidul celor din Quebec. În Spania, ca și în Italia, clivajul centru/periferie constituie un element important în sistemul politic. 3. Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar. Avînd origine socio-economică și rezultînd din revoluția industrială, clivajul sector primar / sector secundar și terțiar pune în opoziție interesele orășenilor, comercianților și industriașilor cu cele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care au fost nevoite să suporte timp de patruzeci de ani partidul unic și capitalismul de stat, bazat pe planificarea centralizată (vezi a doua parte). IV. Concluzii Paradigma celor patru clivaje Revoluții Național Industrial Axe Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Aplicarea schemei lui Rokkan la geneza partidelor din Europa ne dă posibilitatea să desprindem opt familii puternic ancorate în patru clivaje și într-un sub-clivaj. În ordinea importanței lor politice în Europa, aceste familii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]