7,871 matches
-
pentru cultură și literatură română în Bucovina. A tipărit la Cernăuți istorioare morale care reflectă aspecte sociale ale lumii satelor: Terminul sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). În 1870 a publicat în broșură, la Pesta, dar mai întâi în Albina, „Recugetările politice ale unui muntean”, lucrare menită să mențină vie conștiința națională a românilor În broșurile de popularizare preotul A. Berariu duce o crâncenă cruciadă împotriva beției, care dă pe țăran în mâna cârciumarului și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
parte a revistei Biblioteca Românească, cu o dedicație la adresa mitropolitului Dionisie Lupu, un cuvânt „Către cetitori”, o prefață la Istoria românilor scrisă de Damaschin Th. Bojâncă, planul de tipărituri, lista abonaților. Venind în ajutorul lui Zaharia Carcalechi, avocatul român din Pesta - Emanoil Gojdu, publica un apel către „străluciții boieri ai Țării Românești și ai Moldovei” pe care îi ruga „să spijinească literatura și să iubească limba națională.” Biblioteca Românească din anii 1821 și 18291834 își datora rezultatele colaborării dintre Damaschin Bojâncă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
reținea că „numai la românii din Austria au existat în anul 1867 cinci ziare politice și șase literare și anume: în Brașov Gazeta Transilvaniei, în Sibiu Telegraful Român, în Blaj Archiv pe'ntru filologieși istorie, în Năsăud Magazinul pedagogic, în Pesta Concordia, Familia, Amicul Poporului, Gura satului, în Viena Albina, Sionul românesc, în Cernăuți Foaea Soțietății literare din Bucovina, toate trecându-și existența și în anul următor, anunțânduse și apariția altora...” ...” Acesta e un semn bun, se dovedește că românii austrieci
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din literatura clasică și din cea germană, dar și prin studiile filologice, a contribuit la pregătirea realizării unității naționale a românilor. Multe publicații i-au găzduit Vasile Bumbac în uniformă de funcționar și soția sa Frosina. scrierile: Aurora română de la Pesta, dar și cea de la Cernăuți, Foaia Soțietății pentru literatură și cultura română în Bucovina, Junimea literară, Revista politică ș.a. Inspirate din istoria națională, sub influența lui Vasile Alecsandri și a tradiției populare, multe din lucrările lui se aflau tipărite în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fascistoid, mărunt universitar ieșean. Dar erau indivizi, „siluete”, nu grupuri! Când Valeriu Cristea a comis „stângăcia” de a semna un clip În favoarea unui candidat la președinția țării, a lui Ion Iliescu, parcă s-ar fi Îmbolnăvit de un fel de pestă transmisibilă; și, pentru a-i agrava „boala”, Iliescu a fost și mai acut demonizat, cu nostalgia unora, se pare, de a avea În locul fostului tiran un alt „demon” politic asupra căruia să se concentreze vindicta colectivă! Iliescu a fost ani
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nerăbdători, Într-o singulară precocitate, atât de necesară viitoarei mele cariere, de „studios” și creator de psihologii umane: aceea de „observator din afară” a Întregului teatru existențial, postură ingrată, umilitoare, suferindă ca o boală urâtă de piele, un fel de pestă invizibilă și extrem de odoriferă. La prima mea Întoarcere din exil, În ’72, când nu am fost primit la Conferința Scriitorilor, deși pentru ea venisem, un tânăr amic, poet, A.P., zâmbind cald cum știa să o facă când emitea un lucru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mare apă curgătoare. În această privință, rivala sa Budapesta (cu care, deși nu seamănă deloc, dată fiind rezonanța apropiată a numelor, se Întâmplă să fie confundat) are o poziție incomparabil mai bună: așezată pe Dunăre, cu frumoasele poduri care leagă Pesta, orașul de câmpie, cu Buda, orașul de pe Înălțimi. La București lipsește și perspectiva: dealurile de pe malul drept al Dâmboviței sunt prea joase pentru a oferi cu adevărat o panoramă a orașului. Lipsa unui râu „autentic“ este compensată Însă de salba
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vorbind, de alte două mari capitale europene, Budapesta și Viena. Și la ce-i folosește? Tot o provincie românească este, vrem, nu vrem. Oradea literară de astăzi nu mi se pare la înălțimea celei de odinioară. "Familia" a apărut la Pesta, abia din 1880 Vulcan se stabilește la Oradea. Atunci ca și acum "centrul" era Bucureștiul. Acestea sunt fapte. Cum se raportează unul sau altul dintre orădeni, mă refer la scriitori, e problema fiecăruia în parte. Perioada anilor '70 a "Familiei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cubaneze. Considerată a doua mare operă consacrată mării și oamenilor ei după "Moby Dick", a lui Herman Melville, cartea are un "story" interesant: în scrierile lui Hemingway și poveștile pescarilor din Cojimar, prietenii lui Papa, "bătrânul" a existat, ca și pestele uriaș. "Bătrânul și marea" a fost publicată la 1 septembrie 1952 în revista" Life", tirajul ajungând, în 48 de ore, la 5 milioane de exemplare! În urma succesului, editura Scribener's a scos prima ediție, în aceeași zi, la doar o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ambasadele și reprezentantele cubaneze din străinătate... În anii ulteriori s-au propus chiar folosirea de tehnologii avansate pentru modificarea climei Cubei și distrugerea recoltelor de trestie de zahăr. În martie 1970 un grup terorist avea să introducă în Cuba virusul pestei porcine, fiind necesară sacrificarea a peste jumătate de milion de animale. În 1973 a fost răspândit în Cuba virusul tip 2 de Denghe, care produce febra hemoragică. Au fost contaminate 350.000 persoane, din care 158 au decedat. Au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cât rău îi făcuse Ungaria prin alienarea populațiunilor slave și române, ceru acesteia un proiect de confederație a națiunilor, cu dânsul în cap, Viena capitală și oraș liber. Refuz categoric al ungurilor, el nu cedează, cu toate tul burările de la Pesta. Noi, înțelegând gravitatea crizei, ne bucuram din inimă, căci, bineînțeles, odată emisă ideea nu mai putea da înapoi; era începutul unei schimbări radicale în Europa și evenimentul cel mai important de la începutul războiului, chiar [mai important] decât revoluția rusă. Iată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
împărțea Polonia, după ce-i făcuse un fel de parlament, un minister așa-zis național și un loc în trilogia aus triacă. Madalena Rosetti a avut la dejun pe prințul de Reuss, care i-ar fi vorbit de revolte grave la Pesta și la Viena. Tot din Austria trebuia să piară monstrul cu multe capete. Ungurii, cehii, slavii erau fățiș contra. Se schimbau ministerele și clocoteau popoarele. Rusia se zbătea ca un corp fără cap. În Germania socialiștii se agitau și se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Fragmentar, istoria Corpului Sanitar de cadre medii (surori) oferă numeroase informații relative la contribuția reală în sănătatea publică. Un număr însemnat dintre surorile care au lucrat în trecute vremuri ieșene au murit prin boli profesionale (contaminări profesionale), în special prin pestă (profesorul Marțian Cotrău deținea, în evidența d-sale, acte care atestau numeric 1022 surori și oficianți sanitari ieșeni morți prin contaminare de la pacienții îngrijiți de ei în epidemiile de ciumă (1830) și în războaiele de independență (1877), balcanic (1912) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Expresie a programului moderat maghiar, documentul acesta împărțea imperiul în două unități politice distincte (vezi harta 23). Ținuturile coroanei ungare aveau să fie de acum înainte administrate sub forma unui stat centralizat, conform prevederilor Legii din martie 1848 emisă la Pesta în timpul revoluției. Franz Joseph era recunoscut ca rege, dar statutul lui în Ungaria se limita la cel al unui monarh constituțional. Cele două părți ale Imperiului urmau să aibă numai trei ministere comune: Afacerile Externe, Apărarea și Finanțele, acesta din
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numele de Austria se va referi exclusiv la jumătatea nemaghiară a imperiului. Titulatura lui Franz Joseph era cea de rege al Ungariei și de împărat al Austriei. Viena era capitala Austriei și sediul ministerelor comune. Buda s-a unit cu Pesta în 1872, fiind în continuare capitala Ungariei sub numele de Budapesta. Ausgleich-ul a constituit o victorie extrem de importantă pentru unguri, cu toate că ea nu era pe măsura așteptărilor celor care speraseră în dobîndirea unei independențe complete. De fapt, nu urma să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
58; 63; 85; 91; 92; 93; 94; 140 Pelopones, 17; 26; 33; 36; 71; 72; 77; 78; 79; 80; 81; 161; 189; 191; 192; 196; 197; 198; 199; 201; 203; 204; 208; 211; 230; 249; 321 Persia, 73; 89; 111 Pesta, vezi și Budapesta, 278; 280 Petronijević, Avram, 220 Petrović, Vasilije, episcopul Muntenegrului, 86 Petru cel Mare, 63; 72; 73; 85; 86; 88; 99; 102; 110; 176 Petru I, episcopul Muntenegrului, 87; 224; 226; 228 Petru al II-lea, episcopul Muntenegrului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
piemontană, fragmentată de culmi deluroase, trece treptat într-o câmpie joasă de acumulare în care se află și vatra satului nostru, Cârțișoara. Aceste forme de relief oferă soluri diferite după altitudine astfel: - la golul de munte către 1500 metri și peste, se găsesc soluri brune specifice pajiștilor alpine; - în zona pădurilor, la peste 1000 m. altitudine găsim soluri podzolice primare, - sub 1000 m, podzoluri secundare, soluri brune de pădure, iar în restul terenurilor, - soluri brune podzolice, aluvionare. Din punct de vedere
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mei, adesea împreună cu ei - la Sângeorz). Originară și ea din sudul Basarabiei, nu vorbea perfect românește, având, în schimb, un perfect accent ardelenesc, de care era mândră; i se întâmpla uneori să amestece limbile, să-i scape câte un „cerez” (peste) „pădure”, sau „sabaki” (câini) i (și) „mâță”, expresii rămase celebre, de care eu și soră-mea ne amuzam copios. Avea o prietenă, al cărei nume - neobișnuit - revenea mereu pe buzele ei: Vioara. Ținea, ca și mine, cu „U” Cluj. Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Eva (Ström) și soțul ei, Helge, care sunt medici. În schimb am trimis bani pentru România, la fel au făcut mulți suedezi aici, în marea lor generozitate. Țara trebuie pusă pe picioare, să devină ce a fost odată, înainte de venirea pestei roșii. Cum și în ce fel se va dezvolta democrația în fostele țări comuniste? Întrebare la care mulți ridică din umeri, pentru că foarte puțini au cunoscut realitățile, infernul Cortinei de Fier. Frig, războiul continuă, Israelul e pregătit să intre în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și În cazuri mai rare au pătruns În finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre În centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a Înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere Însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat În societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici, Cociu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
poezie în proză. Afară de aceasta, a mai fost și un cetățean care și-a spus părerile 1 Ibidem, p. 74. ăArticolul Despre curentele filologice românești din Bucovina. O polemică. Fusese publicat de Eminescu cu titlul O scriere critică, în Albina, Pesta, 1870, nr. 3-4.î 2 1906. sale - și atâta tot. Că uneori s-a amestecat, incidental, și în alte ramuri, precum în filologie - aceasta dovedește că el a apucat vremea oamenilor "universali". Iar o altă pricină pentru care n-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
actului comunicativ (marcator discursiv). În această calitate, are contextual, variate sensuri: − asociat în mod obligatoriu cu un verb dicendi, stimulează, asemenea lui hai(de,) deschiderea discuției: Stai să-ți spun și eu câteva: mamei i-au murit doi purcei de pestă, tata a dat să repare gardul, dar s-a rănit la mână, a mers la spital și n-au avut cu... (d.bocancul-literar.ro) − marchează schimbarea (revenirea) temei de discurs: Nu-mi place nici Manowar, nici Iron Maiden, nici Children
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
o mică parte din temele și sub-temele de clasificare a indicatorilor dezvoltării durabile, fiind într-un număr extrem de redus, așa cum se poate observa în tabelul următor: Rata de dependență a vârstnicilor Indicatorul măsoară presiunea populației vârstnice (65 de ani și peste) asupra populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) și se definește prin numărul persoanelor vârstnice (65 de ani și peste) dintr-un an care revine la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-64 de ani), în anul de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
poate observa în tabelul următor: Rata de dependență a vârstnicilor Indicatorul măsoară presiunea populației vârstnice (65 de ani și peste) asupra populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) și se definește prin numărul persoanelor vârstnice (65 de ani și peste) dintr-un an care revine la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-64 de ani), în anul de referință. Formula de calcul: RDV = (P 65 ani și peste / P 15-64 ani )*100 unde, RDV - rata de dependență a vârstnicilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
două săptămâni după săptămâna de referință și care au căutat un loc de muncă plătit în ultimele patru săptămâni. Rata șomajului se calculează ca procent din populația activă (șomeri și populație ocupată). Rata șomajului pe termen lung (12 luni și peste) ia în calcul persoanele în vărstă de 15 ani și peste, care nu locuiesc în locuințe colective, fără loc de muncă în următoarele două săptămâni, care sunt disponibili să muncească în următoarele două săptămâni și își caută un loc de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]