52,877 matches
-
șeful carierei de piatră de la Nicolae Bălcescu. Șoferul basculantei de 25 de tone a dat înapoi și l-a prins pe șeful carierei între mașină și protecția buncărului concasor. În urma accidentului de muncă, victima a murit pe loc. Cariera de piatră aparține de Consalde Trade, a declarat inspectorul Marian Becheanu, reprezentantul ITM. Vom reveni cu amănunte.
Accident de muncă mortal la cariera de piatră Nicolae Bălcescu () [Corola-journal/Journalistic/24659_a_25984]
-
Vâlcea a fost somat în urmă cu o lună de zile să elibereze cele aproximativ 10 locuri de parcare plus garajele aferente. Mai mult, pe locul unde se afla parcarea Consiliului Județean, a fost adusă și descărcată o grămadă de piatră, pentru a fi blocat accesul mașinilor instituției. Între cele două instituții ale județului au existat mai multe divergențe în ultimii trei ani, începând de la blocarea ușilor de acces dintre Prefectură și Consiliului Județean, culminând în cele din urmă cu preluarea
Prefectul Ungureanu a atacat în contencios administrativ ultima şedinţă CJ Vâlcea () [Corola-journal/Journalistic/24672_a_25997]
-
de 60.000 lei a fost alocată pentru o poartă detectoare de metale, iar 200.000 lei au fost repartizați pentru achiziționarea unui aparat de detecție cu raxe X. Reabilitarea imobilului CJ din strada Vasile Alecsandri a ajuns o adevarată piatra de încercare pentru aleșii județului. Proiectul a fost respins ieri pentru a 15-a oara în plenul CJ. Aleșii USL au respins alocarea a 1,1 milioane lei pentru conservarea imobilului și au cerut ca o comisie a autorității județene
De un an de zile, consilierii judeţeni din Iaşi nu reuşesc să cadă la un consens asupra unor decizii de interes local () [Corola-journal/Journalistic/24696_a_26021]
-
de cale ferată, care transporta mărfuri și persoane. S-a trecut la școlarizarea urgentă a învățătorilor de care era mare nevoie în rețeaua școlară. În anul 1890 s-au inaugurat trotuarele din lemn. Pe parcurs, a început pavarea drumurilor, cu pietre cubice. Insula lui Iisus a fost considerată grădina Montrealului, deoarece era principalul furnizor al marelui oraș de legume proaspete, fructe, flori, arbori ornamentali și multe altele. Pe parcursul celor două războaie mondiale, locuitorii au luptat eroic în Europa și în Pacific
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
argeșene. Aceasta pentru faptul că el a devenit un veritabil reprezentant moral al unei vestite localități: Domnești, din județul Argeș un om devotat trup și suflet consătenilor săi. Împreună cu editorul, istoricul și poetul George Baciu, tipăresc de câțiva ani revista „Pietrele Doamnei”, care cunoaște deja o răspândire națională. A publicat, ca autor sau coautor, monografii, prezentări de personalități locale, studii de gramatică și istorie. De mult nu mi-a fost dat să citesc o nouă apariție ca această carte, motivația afirmațiilor
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
Proust, cred că rezultatul ar fi fost mai ușor de extras și eventualele generalizări de demonstrat. Dana Pîrvan- Jenaru începe capitolul dedicat lui Proust cu mărturisirea decisivă a criticului Sebastian, după care destinul scriitorului (în înțeles de paradigmă, model și piatră de încercare totodată) este „încorporat propriului nostru destin”, adică al său, iar restul analizei și citatele decupate tind să acopere una dintre ideile scumpe scriitorului despre natura criticii literare, care trebuie să fie „simpatetică”. Spune autoarea: „Încă de la primele foiletoane
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
ziua neguroasă de toamnă,/ Viitorul e brumă adumbrită,/ Fără ieșiri și fără adîncimi;/ Iar trecutul, fără întoarcere” etc. (Toamna vieții). Nu-i de mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare nici că, sătulă și exasperată de atîta întunecime, izbucnește în chiote: „Vreau veselie și cîntece tinere,/ Fără
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
Duminică seara, când au fost cee mai grave incidente în piața Universității, șefii jandarmilor le-au ordonat acestora să nu poarte căști de protecție, deși se arunca cu pietre. Este lesne de înțeles că o parte dintre jandarmi au fost răniți, dar șefii și-au asumat victimele. Strategia a funcționat, o parte dintre jandarmi părăsind piața în ambulanțe și le-a oferit șefilor prilejul de a da ordinul pentru
STRATEGIE: Şefii au ordonat jandarmilor să nu-şi pună căştile pentru a fi loviţi () [Corola-journal/Journalistic/23864_a_25189]
-
Vânzătoarele de semințe profită de mulțimea de oameni adunată în orașele din toată țara la protestele anti-Băsescu. Pe un frig de crapă pietrele ele vând semințe calde și scandează pentru demisia președintelui. Cele două vânzătoare din imagine îi îndeamnă pe protestatari să cumpeere semințe sub deviza "Hai la semințe/ Jos Băsescu!"
Vânzătoarele de seminţe fac un ban cinstit la mitingurile anti-Băsescu- VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/23870_a_25195]
-
Costache, în prezent funcționar public al CNAS, se afla luni noaptea pe trotuar, vizavi de magazinul Cocor, de unde își cumpăra de mâncare, informează . El povestește că, în zona în care se afla, nu se întâmpla nimic, nu se arunca cu pietre, nu se scanda, însă jandarmii și-au făcut apariția și i-au înconjurat pe cei aflați acolo. Se întîmpla în timp ce în Piața Universității erau dispersați ultimii manifestanți. Fostul jurnalist relatează că jandarmii le-au spus că vor fi duși la
Fostul purtător de cuvânt al CNAS a fost reţinut de jandarmi în piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23877_a_25202]
-
nu-i ca-n alte dăți, Din Nistru până-n Tisa. Moldova-i astăzi jumătăți. Cât rău făcutu-ni-s-a! Degeaba scris-am eu scrisori Din vremuri de urgie, Și m-am rugat de-atâtea ori Mai bine să vă fie. Avut-am piatră la hotar Și-n țara noastră singuri Cules-am holde din brăzdar. Acum n-aveți nici linguri... O, biet popor, popor sărac, Cu-o țară prea bogată! Tu vino-i răului de hac Să nu ți-o vândă toată! Și
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
fie". Chiar în colțul Universității București un grup de jandarmi râd când aud aceste lozinci. Tinerii încearcă să ajungă tot mai sus pe bordurile de la metrou. Un nou meleu. În fața mea un cameraman de la Antena 3 este lovit de o piatra, iar apoi de un jandarm. Omul ține cu o mână de cameră și cu cealaltă se ține de cap. Jandarmul nici măcar nu a privit înapoi. În piață ajunge o ambulanță a pompierilor SMURD. Lumea începe să aplaude. Timp de 2
REPORTAJ SPECIAL - Mărturie din piaţa Universităţii: ziua în care a murit democraţia () [Corola-journal/Journalistic/23895_a_25220]
-
tranchilizante. Chiar atunci cînd intervin accente ale disconfortului, acestea sînt pe dată amortizate de context. Nimic grav nu s-ar putea petrece pe aria unei atari receptivități luminoase, incompatibile cu inhibițiile, cu angoasele poeziei curente: „cineva ascute un cuțit pe piatra din curte/ mustul a început să fiarbă în pivnițele întunecate/ și sîngele fostelor iubite e tot mai fierbinte” (Sub zăpada ce cade). În persoana lui Ion Cristofor avem a face cu un temperament sudic. Perspectiva d-sale caracteristică e o
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
mai convinge, pare un scenariu străin, rulat la repezeală tocmai pentru a i se proba inoportunitatea. La un moment dat, poetul se plînge că nu mai este salutat de măturătorii străzilor, care utilizează o limbă păsărească, ininteligibilă inclusiv pentru lemne, pietre și păsări (Uneori din lungile mele călătorii). E aici un soi de cochetărie. Aidoma celei prin care un ins extrem de vivace, de sociabil, nu o dată un actor, pretinde că ar fi timid. Are loc însă un alt fenomen. Considerabila rezervă
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
vivace, de genul cinic.” Este interesant de reținut această intruziune a dramei și atitudinii cinice în peisajul încărcat de conotații relaxante. Spre seară, plimbarea se derulează „în plin tărîm magic”, dar scriitorul, fascinat, recunoaște: „Urcăm, eu destul de dificil, treptele de piatră...” Se anunță greul? Realitatea propune cele mai disparate elemente pentru a crea un univers, unul foarte concret, care, prin descriere și magie, își modifică dimensiunile, se pregătește pentru altceva. Acum „treptele de piatră sînt îmbrățișate de pereții unui tunel vegetal
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
recunoaște: „Urcăm, eu destul de dificil, treptele de piatră...” Se anunță greul? Realitatea propune cele mai disparate elemente pentru a crea un univers, unul foarte concret, care, prin descriere și magie, își modifică dimensiunile, se pregătește pentru altceva. Acum „treptele de piatră sînt îmbrățișate de pereții unui tunel vegetal, și descopăr (s. n.), sprijinindu- mă, sus, de poarta de fier, că palatul este tot o casă țărănească, aceasta fără etaj, dar înaltă ca și cînd ar avea două și cu prispă deschisă. De la
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
adevărat specialist al limbi române corecte, scriere ce ar trebui să nu ne corectitudinii gramaticale, cunoscut și recunoscut și prin lipsească niciunui român care se respectă Articole, Eseuri, Recenzii materiale publicate în revista Editorul, scriitorul argeșean Ion Ștefan se poate Pietrele Doamnei , Argeș Expres și nu numai. mândri că a avut această onoare ca la Editura Arefeana să Cum vorbim, cum scriem este o carte ce nu trebuie să fie editată cartea Cavalerului eleganței literare și al lipsească de pe biroul, fie
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
la o milă marină depărtare, și chiar se puteau auzi muezinii chemând credincioșii la rugăciune din vârful minaretelor înalte și ascuțite care străpungeau cerul. Heinrich îi arătă moscheile cu cupole strălucitoare, străzile pietruite ale vechiului cartier, cu arcadele lor de piatră și cu grădini în spatele gardurilor înalte, mănunchiurile de cupole în formă de bulb de ceapă ale bisericilor bizantine mai vechi...” Este evident că permanentul dialog între Sofia și Heinrich se vrea nu doar o armonizare între Orient și Occident (acesta
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
acordeonului! Împleticindu-mă pe picioare ca un smintit, dau peste o mulțime compact- cenușie: oameni așteptând tramvaiul ca o mântuire, fiindcă-i făcut pentru ei, pentru prostia asta monolitică de beton în care disting doar niște fălci! Pe parapeții de piatră se aliniază rândunicile marine - pescărușii - argintii. Unele n-o iau din loc; bătând pur și simplu din aripi, încearcă să-și păstreze echilibrul dacă cineva le lovește cu umărul ori cu servieta. Celelalte acceptă pâinea și peștii pe care-i
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
lua mai tarziu lecții de engleză, citind cu profesoară să din Conan Doyle. În vacanțe, străbate sistematic întreaga țară, în ceea ce are această pitoresc, întocmai ca într-un program. În toiul adolescenței începe portretizarea cunoscuților: "Am călătorit de la Bacău la Piatră cu domnul Cantemir. Mă așteptam să văd un adevărat Tom Mix; aș!(!) Avea niște ghete americane cu niste tălpi de patru degete și o pălărie de planteur pe care și-o vârâse până-n urechi. Nenea Otola (Constanin I.C.Dinu Brătianu
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
ruso-turc) care aduce un început de liberalizare în comerțul românesc. E o întreagă controversă dacă acest moment de început trebuie considerat anul 1829 (pacea de la Adrianopole) sau cea de la Kuciuk Kainargi. Ștefan Zeletin, în Burghezia română (1925), a considerat ca piatra de temelie pentru dezvoltarea României moderne este anul 1829, pe cînd Lucretiu Pătrășcanu, în Un veac de frămîntări sociale (1945) opta pentru anul 1774. Această pentru că cei doi sociologi porneau de la ideea că procesul devenirii spre modernitate a țarii se
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
deschis un altfel de drum repertorial unei instituții etichetate doar că bulevardiera. Au urmat Comedia erorilor de Shakespeare la Teatrul de Comedie, Școala femeilor de Moliere, la Teatrul Mic, Jucăria de vorbe după Arghezi, o reluare a unei montări de la Piatră Neamț, acum la Teatrul Odeon, Orfanul Zhao, o bijuterie făcută tot la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț în 1995, regîndita în 1998 cu alți actori,în alt spațiu - cel al Teatrului Nottara - și ușor în altă cheie. În luna decembrie
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
de Shakespeare la Teatrul de Comedie, Școala femeilor de Moliere, la Teatrul Mic, Jucăria de vorbe după Arghezi, o reluare a unei montări de la Piatră Neamț, acum la Teatrul Odeon, Orfanul Zhao, o bijuterie făcută tot la Teatrul Tineretului din Piatră Neamț în 1995, regîndita în 1998 cu alți actori,în alt spațiu - cel al Teatrului Nottara - și ușor în altă cheie. În luna decembrie a demarat repetițiile cu Gîlcevile din Chioggia la Teatrul Național din Iași. Mihai Măniutiu a început
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
Părtinitor e Universul, sau poate că eu Cu tălpile-mi aspre rânesc poala lui Dumnezeu? Că pe-o țoala spălată-n năduf pe piatră de rău Frecată-n leșia nopții până-i ruptă din brâu. Sau poate, cu tropot, rănit-am al zilei timpan Fugărind cu pintenii arși iluzoriul liman: Chilia apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]
-
apelor repezi cu vârtejuri de fum, Cărări pieptănate în grabă în malul de scrum. Fugit-am călare, fugit-am s-ajung la liman. Scrâșnind prin decenii uitat-am să cresc din maidan copilul cărunt, când în bălti ucis-am cu pietre Tâmple ce-au copt nefirescul sub țăstul din vetre. Iartă-mă Univers, si nu mai fi părtinitor, Dezgroapă-mi zilele din cuiburi mai încetișor Măcar o lună de vară mai sparge-mi din sâmburi Sau lasă-mi un apus, să
IARTĂ-MĂ UNIVERS. In: Editura Destine Literare by Ana Irama () [Corola-journal/Journalistic/85_a_455]