22,633 matches
-
noua lucrare și pentru erorile (de tipar sau de interpretare a grafiei) moștenite de la volumele-sursă; ideal ar fi fost ca totul să fie verificat și corectat - dar atunci cu siguranță CD-ul n-ar fi apărut prea curînd. Strania secvență Pilda madona ilustrează această împărțire a responsabilităților: eroarea principală apărea deja în sumarul ediției Perpessicius (vol. IV, din 1952), unde găsim Pilda madonă în loc de Palida madonă; din păcate, sumarul CD-ului apare fără diacritice, deci produce în plus substituirea ă/ a
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
să fie verificat și corectat - dar atunci cu siguranță CD-ul n-ar fi apărut prea curînd. Strania secvență Pilda madona ilustrează această împărțire a responsabilităților: eroarea principală apărea deja în sumarul ediției Perpessicius (vol. IV, din 1952), unde găsim Pilda madonă în loc de Palida madonă; din păcate, sumarul CD-ului apare fără diacritice, deci produce în plus substituirea ă/ a. în indicele general de cuvinte apar și erori de ordonare alfabetică (de exemplu, la începutul listei de la litera G). Se adaugă
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
și iluminatoare, nu putea veni, în Europa, decât dinspre țările estice, foste comuniste. Noi suntem secătuiți și maniheiști, spuneau ei, cu referire la bătrâna Europă occidentală. Noutatea nu poate veni decât din Est. Așa credeam și eu. Dar, numărând, de pildă, manuscrisele de sertar publicate, după decembrie 1989, în România, acestea încap pe degetele de la ambele mâini, doar două fiind cu adevărat capodopere: "Jurnalul fericirii" de N. Steinhardt și "Adio, Europa!" de I.D. Sîrbu (deși au mai existat și altele care
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
spunând câte o rugăciune - de obicei kitsch - în metrouri, ca să colecteze bani (adesea, pentru pâinea bandei), ori se adună cuminți în câte un loc unde se dă masa "zilnică" sau în piețe - "Obor" din București, ori altele, din Timișoara de pildă -, se mai strecoară prin gări, ziua, cu punga lor de plastic din care-și iau elixirul halucinogen al fericirii - zic ei. Nu se grupează să protesteze la Guvern ori la Parlament, fug de "poliție", sau se retrag dacă bănuie că
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
invadează viețile nici cât VIP-urile sau politicienii mediatizați de televiziuni, de presă, de spectacole ori afișe electorale. Uneori sunt bătuți de poliție sau, în genere, sunt ignorați de mass-media (spre lauda lor, câțiva inimoși reporteri i-au prezentat, de pildă, la TVR 1 în "Cu ochii-n patru" - dar acestea sunt excepții, ca și rarele articole din ziare:2) chiar excelenta revistă Formula AS, în care o sensibilă pagină este săptămânal consacrată animalelor "necuvântătoare" și mai ales fidelilor noștri prieteni
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
ființe. Dar cu prilejul unui congres, în Franța, la "Bibliothèque Nationale",2) am găsit nu puține cărți relative la situația și particularitățile zișilor "enfants de la rue",3) dintre care cel puțin un studiu de bună calitate științifică (cu cercetări, de pildă, despre copiii din Montevideo),4) sau citata, despre România, de francezul G. Milhès, redactor, și laoțianul H. L. Duc (fotografiile lui sunt excepțional de "bulversante", cu copii ieșind din canale sau țintuindu-te cu ochi adânci de o inocență chinuită). Constatare
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
și trei mișcări bomba îndelung amorsată de profesioniști ai ticăloșiilor financiar-economice, avem dreptul să știm măcar pe cine vom despăgubi! Ca plătitor de taxe, doresc, în mod imperativ, să aflu ce sume datorez și cui le datorez! Sunt curios, de pildă, cine sunt depunătorii de peste cinci sute de milioane de lei și cum au reușit să-i dobândească. Așa, de la cetățean la cetățean, de la debitor la creditor! Poate voi reuși, data viitoare, să învârt și eu alături de ei la roata fabricii
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
a oferit opera pornind de la persoana reală--o răsturnare practicată deja cu rezultate remarcabile, între alții și de Vasile Popovici în cartea sa despre Rimbaud. Gass îl "citește" pe Rilke-omul cu o sensibilitate pe care i-au format-o poeziile: de pildă, faptul că poetul s-a născut la un an după ce părinții săi pierduseră o fiică, pe care sperau să o înlocuiască îi prilejuiește un mini-expozeu pe tema vieții ca inițiere în moarte. Moartea crește în noi ca o tumoare, sau
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
doar un segment relativ limitat al vorbitorilor, cu un nivel cultural destul de ridicat; unii se cunosc, mulți nu; unii revin; comentează obiectul în sine sau mesajele anterioare. Invitația de a evalua fotografii (peisaje montane, în site-ul Alpinet) provoacă de pildă lungi serii de enunțuri care intră chiar în situații de dialog. Rezultatul amintește, într-o anumită măsură, de tehnica folosită de Budai-Deleanu în notele de subsol la Țiganiada; la rîndul său, aceasta amintea de modul în care însemnările succesive de pe
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
până nu i s-au atrofiat funcțiile de bază." * În ceea ce privește limba și literatura română, contrafortiștii dovedesc și în acest număr că nu se deosebesc de colegii lor din țară, dar și că ei reprezintă în această privință o excepție. De pildă, Iurie Bodrug povestește într-o tabletă cum s-a desfășurat la Chișinău sărbătoarea Limba noastră: discursuri festive ("comoara și bogăția noastră" etc.), recitări, cîntece, distracție în grădina publică. "Toate bune pînă aici, dacă e să nu ținem cont de sumedenia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
ar ști că eu sufăr din cauza lor. În plus sunt paralizat și fără nici o putere, tocmai acum cînd adevărurile elementare devin pentru mine din ce în ce mai luminoase". Suferea, el marele suferind, de necazurile și nevoile altora. Răspundea, prompt, la scrisorile primite (de pildă la una a lui Voronca), îi era frică de vizitele unor conorășeni pentru că "eu nu dispun decît de cel mult două ceasuri pe zi lucide și calme, și tocmai atunci am vizite". La 14 ianuarie 1935, după ce îl anunța că
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh naționalist care îmi este cu desăvîrșire străin și socotesc, de pildă, că minți malefice lucrează din umbră la "aducerea culturii și educației în aceeași stare haotică în care au fost aduse economia și finanțele", folosindu-se, între altele, de noile manuale alternative spre a pune în circulație idei ce contravin "tezelor
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
a se exprima liber, adesea critic, la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici, de a căuta alternative etc. Prin reducție s-a ajuns ca numai cuvântul "mentalitate", fără nici un atribut, să aibă o rezonanță negativă. La fel, de pildă, interdicția de a se discuta concepțiile a indus o conotație negativă cuvântului "a interpreta". Expresia "nu vreau să se interpreteze ce am spus" nu mai era urmată de explicitarea "în bine" sau "în rău", pentru că însăși acțiunea de a interpreta
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
nu prea se întâmplă, nu neapărat pentru că suntem ortodocși (deși un Blaga probabil că așa ar argumenta, apreciativ însă), și nu neapărat pentru că nu s-ar mai găsi chiar nimeni care să știe bine carte (nu asta am constatat de pildă la tinerele măicuțe-ghid de la mănăstirile din nordul Moldovei, modeste și emoționante știutoare de latinească), dar în orice caz pentru că nu există voință, nici măcar la vârful ierarhiei bisericești, spre a coborî misionar, alinător și eficient printre simpli păcătoși aflați într-o
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
pasajele unde nu este vorba de simple suprimări ale unei pletore verbale, ci unde autorul (un "leneș", cum se caracterizează singur de atîtea ori) prelucrează textul, care apare superior în ordine expresiva datorită unui complex de factori. El începe de pildă un paragraf, în revistă, cu o constatare provocatoare, spectaculoasă, pentru a ajunge la subiectul discuției: "On n'arrive à la subtilité qu'au prix de la vigueur. Țel est le cas du français. En revanche, pour un esprit debridé, amoureux de
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
și nici dorința să citească. Deci procedează așa: copiază din prefață sau de pe coperta a IV-a cîteva propoziții, adaugă un citat și, după o răsfoire superficială, cîteva prostii din capul lor, reproduc coperta și prezentarea e gata. Iată, de pildă, cum e recenzat în CURENTUL din 26 septembrie volumul apărut la Editura Compania, ce conține textul din 1927 al Marthei Bibescu Un sacrificiu regal, Ferdinand al României, urmat de o selecție de Cuvîntări și documente ale Regelui Ferdinand. Jumătate e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
care a bulversat un secol XX atât de bogat totuși în evenimente. Nu trebuie ignorată într-un atare context nici ambiția traducătorilor de a asigura pe ansamblu o necesară coeziune terminologică; confruntările cu traduceri într-alte limbi (în franceză, de pildă) și cu Vocabularul de psihanaliză al lui Laplanche și Pontalis (tradus în '94) își vor proba cu siguranță utilitatea. Întâiul volum conține aplicațiile freudiene la opere literare și de artă plastică. Este vorba, printre altele, de Gradiva lui Wilhelm Jensen
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
acătării și nici un "dușman al cuceririlor revoluționare" ale nației, inutilitatea ei se relevă cu toată claritatea. Singurele performanțe ale acestui club obscur au fost să aducă o adiere de politic acolo unde el n-ar fi avut ce căuta. De pildă, la Tepro Iași. Tare mi-e teamă că cei care vorbeau despre o "componentă politică" în asasinarea lui Săhleanu aveau dreptate. Doar că ar fi trebuit să spună că e vorba de o implicare a "poliției politice", pseudonimul cotidian al
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
fundul Mării Sarmatice, au forțat încetul cu încetul gratiile închisorii și au prefigurat orizonturile unei libertăți nici pînă astăzi cîștigate cu totul. Și nu întîmplător, în mediile cu nostalgii totalitare încă vii și cu deprinderile discreționare întregi, cum este, de pildă, Călărașiul, vechii activiști, abia coafați, se luptă și acum cu monumentele, știind instinctiv că libertatea creației este cel mai crîncen dușman al lumii estropiate pe care ei încă o visează și poartă în gînd. Tot în această perioadă, asociind sărbătoririi
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
se prăbușește partidul fără ei, așadar ei au de ales între a rămîne fideli partidului, fără scaun parlamentar sau a-și oferi serviciile altor partide. Drama stîlpilor de partid e de înțeles, în funcție de numărul de legislaturi. Un Gheorghe Dumitrașcu, de pildă, fost profesor mărunțel cu ambiții mari, naționalist cu vederi de România Mare, în plină glorie extremistă a partidului lui CV Tudor, dar senator de PDSR și declarîndu-și o clocotitoare fidelitate față de acest partid pînă nu de mult, s-a trezit
Lista de transferări parlamentare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16744_a_18069]
-
angajaților TAROM, în momentul în care ai de a face cu potențiali pasageri finanțați bugetar.) O verificare atentă ar demonstra că, în astfel de cazuri, se plătesc prețuri care sfidează bunul-simț, ajungînd uneori să se depășească dublul prețurilor pieței (de pildă, față de KLM, Lufthansa, British Airways, Swissair, Czech Airlines, citînd absolut la întîmplare). O expertiză a prețurilor practicate de TAROM pe rutele unde nu există alternativă pe piața internă ar releva lucruri de-a dreptul hilare. Menționez aici doar experiența recentă
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
vîrf și îndesat. Trăgînd linie și făcînd bilanțul, activitățile gestionate de Ministerul transporturilor au reprezentat pentru români un imens aspirator de bani, cu rezultate clamate cu un tupeu fără egal, dar care nu rezistă unei analize la rece. 4.De pildă, gloriosul program de "reabilitare a drumurilor". Este tragi-comic să circuli pe unul din aceste drumuri, la numai doi-trei ani după reparații. Pe traseul Ploiești-Comarnic, după "reabilitarea drumului vechi, s-a trecut la lărgirea și modernizarea acestuia. Numai că, spre sfîrșitul
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
privit drept un fel de plată, obligatorie (?) pentru îndrăznelile sale scriitoricești din Groapa și de mai tîrziu. Dar, observă Cronicarul, despre îndrăznelile din Groapa nu se știe nici astăzi dacă sînt ale lui Eugen Barbu. Iar cele din Incognito, de pildă, sînt îndrăzneli de drumul mare, devalizând alți scriitori de zeci de pagini, folosite apoi ca pagini originale în romanul personal. u Un Răzvan Mitroi scrie în ADEVĂRUL propoziții pe care, dacă le-a gîndit, e rău, iar dacă doar le-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în scenă și tineri cercetători care în prezent abia se formează (Nicolae Manolescu ține, de pildă, un curs despre cenzură la Universitatea din București, iar acest curs se bucură de succes în rândurile studenților), astfel încât vom afla cum li se înfățișează cenzura unora care n-au cunoscut-o dintr-o experiență proprie. Meritul lui Adrian Marino
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
unicat care exclude posibilitatea standardizării lui pragmatice, fie ea și sub forma binevoitor mobilizatoare a domnului Miller, căci acest gen de efort ne conduce negreșit în punctul de la care am plecat - la depersonalizare. Chestiunea nu e nouă. A fost de pildă semnalată la culturaliștii americani, în binecunsocuta dispută dintre Marcuse și Fromm. Cumva prin înrudire cu problematica de mai sus, Marcuse le reproșează lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan și, din motive lesne de înțeles, în primul rând lui Erich Fromm
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]