2,526 matches
-
vizitat oferta „republicii”. Lor le-a plăcut, mai ales lui Wagner... O casă bătrânească, în care se cânta la o orgă electronică și la fluier. Gazdele - niște tineri simpatici și foarte amabili. Era și o cramă (Andrei Bodiu a spus „pivniță”), în care se putea bea vin de la butoi sau din colecțiile de licori de la Cricova. Și cam atât. Lui Andrei, vinurile i s-au părut destul de scumpe, iar Richard a renunțat de mai mulți ani la alcool. VITALIE CIOBANU: Anie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a văzut pentru prima oară în Vest, în ediții de poche, trăind un succes real după atâtea altele inventate de ambasadele române ce-i publicau cărțile, Desculț, mai ales, la edituri mărunte, contra cost, depozitând stocul de cărți apoi în pivnițele lor, René, care la înmormântarea lui Stancu, în ’74, a plâns cu lacrimi în mașina mea. Iar în ’76 a publicat două volume de versuri, semnate de Nichita Stănescu și Gabriela Melinescu, și trei volume de proză: M. Preda, Alexandru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
dreptul să-și ia ca soț un nemusulman, caz în care ar pune transmiterea în pericol. Alte infidelități sunt pedepsite cu moartea: musulmanul care trece la creștinism trebuie ori să-și ia valea, ori să practice noul cult într-o pivniță, dacă ține să-și salveze pielea. Există totuși și adultere liber asumate și chiar ducând uneori la recăsătoriri cât se poate de legale. Am întâlnit la Ierusalim evrei israelieni care au intrat în ordinele călugărești creștine, în Societatea lui Isus
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
la Români. Negustor de vite, care vine din străinătate (Silezia, Ungaria) și care povestește ce-i prin alte țări. Povestiri de demult, amintiri ale marilor nă văliri, când oameni cuibau în munte. Casele boierilor mici și joase, cu cămăruțe și pivnițele pline. Zodiar Întunecoase păduri nesfârșite. Legenda râsului și calul fără splină. Cum s-a bătut un călăreț cu albinele Cum alegeau prisăcarii loc de pășune pentru albine lăsând de cercătură, un știubei ici, unul colo, între fânețe și poeni. Dracul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lăudat, ucenicule scriitor. Urâtă meserie bârfeala. /Boileau/ Cânele rău umblă hojma cu urechea sfâșiată. (La Fontaine) Strălucitoare și fragilă ca o oglindă. Înainte de a porni la o treabă, gândește-te la rezultat. N-a uitat decât un lucru coborând în pivniță: să-și ia o lumânare aprinsă. Mai degrabă poftesc o bucată de pâne decât vorbe frumoase. Voltaire: j'ai fait un peu de rien, c'est mon meilleur ouvrage. Cum dai, nu cât dai. Voltaire: La popularité c'est la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar în 1491, potrivit pisaniei, era zidită din piatră biserica Adormirii Maicii Domnului. Datorită viilor de la Cotnari, aici și-au avut curte Ștefan cel Mare, dar și alți boieri moldoveni. Nu departe de biserica atribuită lui Ștefan, se afla o pivniță, zidită din bolovani, lungă de 50 metri. La Hârlău, pe locul unde exista o curte din secolul al XIV-lea, Ștefan a construit, în 1496, o nouă curte nu departe de biserica înălțată în 1942. În timp ce unele curți existente în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este evidentă influența occidentală: leul, grifonul, zgripțorul, sirena, cerbul, balaurii etc. O recoltă foarte bogată de cahle s-au găsit lângă cetatea Sucevei. În 1956, s-au descoprit resturile unei clădiri în afara zidurilor cetății, numită de arheologi “casa domnească”. În pivnițele acestei case s-au descoperit un număr important de cahle, care au dat posibilitatea să fie reconstituită soba acestei clădiri. Soba avea proporții monumentale, având cinci rânduri de cahle, plus coronamentul care închipuia turnurile unei cetăți. Cahlele era decorate cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat Baia. Căci multe locuri și poeni poartă numele unor locuitori din Baia ca: Poiana lui Hulboană, a Păvălenilor. Și în curgere de atâta amar de vreme înaintașii noștri precum și noi am căutat și ne-am făcut înlesniri, poduri, șosele,pivnițe,case bune, șuri ca acele mari, grădini cu pomi de rară frumusețe iar pe locurile de fâneață avem zeci de mii de brazi, unii buni de făcut scânduri, iar alții tineri. Și n-am știut ce-i aceea lipsa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Metropol, unde locuiam, situat lângă Primăria (Duma) locală. În timp de șase zile am fost bombardați ziua și noaptea; hotelul începuse să se dărâme și chiar pe unele părți a luat foc. Noi, împreună cu ceilalți călători, am fost închiși în pivnițele hotelului, unde am stat fără a ne putea culca și drept hrană, câte doi cartofi copți de persoană. Camerele ne-au fost deschise, cuferele sparte și ni s-au furat și distrus bani, obiecte de valoare (bijuterii ale soției mele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
străinătate. Același izvor ne informa, de asemenea, că lăzile conținând bijuteriile Coroanei ar fi fost deschise în 1920, că briliantele ar fi fost vândute, în august 1920, de Kamenev la Londra și că celelalte pietre prețioase s-ar găsi în pivnițele fostei sucursale ale Băncii de Stat rusești la Moscova. În ședința din 15 octombrie 1921, dl. Filality cere înscrierea în programul viitoarei conferințe restituirea integrală a Tezaurului. Karakhan a cerut, privitor la această propunere, instrucțiuni la Moscova, deoarece pretindea că
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
depozitele de furaje, care făceau pod peste toată suprafața șurii. În spate era șira de paie și grădina de legume. Hărnicia tinerei familii s-a văzut curând. În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a săpat o fântână, s-au plantat pomi și apoi viță de vie. În grădinița din fața casei, de circa un metru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
femeile mai ales, s-au ascuns pe unde au putut. În sat n-am rămas decât eu, Mitică și Sisi, hotărâți să mai salvăm ce se putea salva. Satul mirosea a porci pârliți și vin scurs din butoaiele Împușcate În pivnițele gospodarilor vrednici (“burjui” etichetați de ruși). Nu erau rare cazurile de soldați Înecați În vinul atrăgător de Târnave. Nu pot omite nici noaptea sosirii armatei cazace. Eram cu Sisi În Suseni, unde aveam provizii din toate. Văzând o dâră de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
proces (ceea ce este o crimă împotriva umanității, ce nu se prescrie niciodată!), oficialitățile au simulat că a evadat, veneau noaptea dubele de securiști în Dragomirești și-o terorizau pe mama și neamurile, făcându-se că-l caută pe fugar prin pivnițe și poduri, prin clăile de fân și șoapre, așa că mama nu s-a căsătorit timp de 15 ani, așteptându-l pe tata să vină acasă, și abia în 1965, după ce au fost eliberați toți deținuții politici, a aflat că e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
degrabă ca un curent atmosferic, cu mult prea aerian și cu totul deasupra destinelor celor de jos, de la firul ierbii. Majoritatea cărților apărute în perioada comunistă mi se par la fel de fragile și nefirești ca vițele cartofilor crescute la întuneric, în pivnițe adânci, care se întind pe pereți după sursa îndepărtată de lumină a unei ferestruici, acele vițe au morfologia specifică, chiar pot da muguri și frunze, atât doar că sunt albe și eterice, aproape transparente, fără vitalitatea sănătoasă a verdelui, rezultat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
imposibilă, felinarele fiind stinse și geamu rile căptușite cu hârtie neagră ca să nu poată repera orașul Zeppelinurile germane. Proiectoarele brăzdau cerul și, de câte ori semnalau vreunul, clopotele sunau, gardiștii fluierau, populația trebuia să se coboare în subsoluri, trecătorii să intre în pivnița unde îi îndreptau sergenții de oraș. [Atunci, enervată, Eliza a plecat la Iași, luând cu dânsa din casă tot ce putea servi pentru spitale.] (Ediția a II-a, 1996, p. 7. ) Strânsesem nu numai doamnele patroane ale Societății „Regina Elisabeta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-se cu ale servitorilor. Nu voia să audă de a salva ceva. Când porni la Iași, dădu toată rufăria și așternuturile care puteau servi la spitale, căpitanul Crăiniceanu, atașat la Cabinetul Președinției, puse, pe furiș de el, să zidească în pivnița casei celei vechi toată frumoasa colecție de argintărie veche, precum și cea de masă, așeză lemne tăiate în fața zidului și porni cu camionul, escortați de doi soldați, pe Vicenzo, feciorul, și zidarul italian care lucraseră. Se temea de trădarea lor. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pricinuiau multe nenorociri prin populația civilă, mai ales în cartierul fratelui, vizând casele lui și a lui Take Ionescu. O bombă a căzut chiar în grădină la el. Într-o dimineață un sergent a băgat pe toți trecătorii în prima pivniță deschisă, mama ședea pe scară și asculta la vorbele lor: toți încrezători în înfrângerea germanilor. Se întoarse acasă fericită de mentalitatea lor în aceste grele clipe. Trebuia însă luată o hotărâre. Cine să plece la Iași, cine să rămână, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fie încartiruiți trebuiau să prezinte un bilet de la Kommandantură, dar veneau în mod arbitrar și, de nu le rezista nimeni, se instalau; mai ales în casele lăsate sub paza unei nemțoaice erau chiar îndemnați să intre. Ei alergau întâi la pivniță, se îmbătau și apoi jefuiau nu numai pentru profit, dar și pentru a devasta ca sălbaticii. Aceasta fu soarta caselor lui Take Ionescu, Costinescu, Costescu-Comăneanu, Polizu-Micșunești, Al. Băicoianu, Victor Antonescu etc. și mai ales a fratelui meu Dinu Brătianu. În
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
goliră paharele de șampanie în clavir ca să cânte mai bine. La plecarea lor, Bechsteinul pierise, ca și biroul din salonaș conținând scrisorile familiei, ca multe alte mobile, suspensiuni și obiecte. În ce stare rămase biata casă! Canalul closetului spart în pivniță, fără măcar a permite mamei să-l repare în timpul șederii lor acolo, parchetele arse și știrbite, hârtia pe pereți maculată, păduchi de lemn până în pervazurile ușilor! Era o groază și cu neputință de crezut ca un popor civilizat să făptuiască
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
harta regiunii. Acolo erau cărțile de mai mare preț și au rămas ascunse până la plecarea lor, tot așa de grăbită ca și sosirea. Toate odăile erau ocupate. Au ridicat proviziile, vitele, vinurile, rufăria, vasele. Au ars, probabil, după ce trecuseră prin pivnițe, magazia de lemnărie, unde Ionel strânsese multe esențe prețioase. Din păsări au lăsat numai ce le trebuia, vacile rămase se mulgeau sub controlul lor, fără a da românilor din curte; untul, asemenea. Citind toate aceste amănunte din scrisoarea lui Gheorghiu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că asistăm la profanarea unei ființe iubite, dar ne mulțumeam să nu distrugă biblioteca, căci prin vecini se purtaseră și mai sălbatic și devastaseră sistematic: la Alexandrina, o țărancă vecină, au prăpădit tot; la Mihai Vlădescu, vinul curgea din gârliciul pivniței; la Leurdeni n-a mai rămas nimic, ca și la Furduești-Rătești. Țăranii au luat ce nu voiseră germanii, care îi îndemnau spunându-le că stăpânii nu se vor mai întoarce niciodată. De la Zi liștea, proprietatea Elizei, Gheorghiu aflase că luptele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Domeniilor, în ziua ocupării lui de germani, de d. Nicolau, inginer silvic care s-a strecurat acolo.]( Ediția I, 1937, p. 90.) percheziții și rechiziții De la doamna general Robescu se luaseră 3 000 lei amendă pentru puști găsite ascunse în pivniță. Hartenstein ceru doamnei Pherekyde să i împartă la săraci în numele lor. Dânsa însă refuză această ultimă condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat, și dânsa îl invită la dejun. Îi dete în urmă doi impiegați plătiți de la Obol, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
căci mobile de lux nu existau în casa lui Vintilă... Fără întrerupere, trei zile la rând, cu toată intervenția domnului Tzigara și făgăduielile ce i se făcură, perchezițiile sălbatice nu încetară: ziua, seara, cu brutalitate dădeau năvală, sparseră, bineînțeles, ușa pivniței, se urcară pe acoperiș, răvășiră toată casa, plecând însă de fiecare dată „cu] (Ibidem, p. 91.) lucrurile ce le plăcuseră“, între altele o rochie a d-nei Stolojan. Lia a alergat acasă cu Pia, eu la Tzi gara-Samurcaș, care a venit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fiecare dată „cu] (Ibidem, p. 91.) lucrurile ce le plăcuseră“, între altele o rochie a d-nei Stolojan. Lia a alergat acasă cu Pia, eu la Tzi gara-Samurcaș, care a venit la fața locului și, cum constată că se spărsese ușa pivniței, se scotocise cu lopata în zăpada din curte, promise o patrulă care să oprească recidiva unor astfel de neorânduieli. La ora 8 seara patrula nu venise, dar alți doi soldați, care din nou au răvășit zăpada din curte după covoare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a se îngriji de ei, precum nici armata lui Mackensen nu s-a oprit. Și întru ce puteam eu face ceva pentru ei în acel moment ca să fii dumneata așa de brutal cu mine?“ Această conversație ne-a dus la pivniță, unde erau puține lemne, dar în coridor multe femei sărace tuberculoase, care veneau după ajutorul lor obișnuit. Mi-a făcut scuze, a declarat că nu mai cere nimic și voia să plece când a sosit micul subofițer cu Schein-ul. Fără
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]