3,039 matches
-
la sud" și "care ardea de un an" nu corespund cunoștințelor pe care străinul le deține despre regiunea unde este Etienne, trădînd astfel perspectiva nelimitată a autorului. (55) În vreme ce Etienne se frămînta astfel, cu ochii rătăcind în neștire pe nesfîrșitele plaiuri, îl zări treptat-treptat, în cele din urmă. Rămase uimit: nu-și închipuise de loc așa orizontul, cînd bătrînul Bonnemort, cu o mișcare a mîinii i-l arătase în fundul tenebrelor. În față-i recunoștea, într-adevăr, Voreux-ul, înfundat într-o cută
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
La data când scriu aceste rânduri, mai trăiesc doar două surori: Iulia, căsătorită Băluță 109 și Alexandra, căsătorită Enache. Ele locuiesc în Persani, județul Brașov, respectiv Galați. Copilăria, care la mine a ținut până la 12 ani, am petrecut-o pe plaiurile natale, în casa părintească. Școala primară am urmat-o în satul natal, având ca învățători pe doamna Tița Tătărăscu și pe domnul Costică Petronie. Gimnaziul l-am început la școala I-VIII din localitatea Lehancea, unde am absolvit numai clasa
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și avea ca temă principală "unitățile de luptă "antiteroriste"" (Silviu Brucan, Generația irosită, ed. cit., p.229). Ceaușescu știa bine despre atentatele împotriva lui Sadat și Reagan, din Cairo și Washington, și nu dorea să se repete figura și pe plaiurile dîmbovițene. Tocmai de aceea a ordonat ca tribuna din Piața Aviatorilor, unde se defilase pe 23 august, să fie mutată "mult mai departe de coloana în marș și a fost înălțată mult mai sus, ca un eventual glonț din mulțime
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
perceapă, Dumnezeu ia chip de cioban și de gospodar, Maica Domnului își caută înlăcrimată Fiul, iar săteanul așteaptă colindătorii în casa cu icoane, în liniște și cu solemnitate ritualică. Începe un nou an agro-păstoresc, turmele se pregătesc să urce pe plai și se presupune belșug de vite și de grîne. „Cele bune, să se-adune...” era urarea în asemenea momente augurale, de an și de familie, realități asociate în firea și în curgerea lor. Urmează un parcurs greu, de mai multe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
angajează problematica existenței și a morții, esența oricărei religii, ca și a științei, dar cu instrumental propriu și cu rezulatate pe măsură. A. Dumnezeu cioban Unde s-a mai pomenit? Acolo unde chiar s-a întîmplat: pe-un picior de plai și sub o zare de mit, adică nicăieri și peste tot unde se presimte că „moartea strigă la fereastră”. Se cunoaște un text de colind în care Dumnezeu își ceartă turma ca orice păstor pe pajiște. Este vorba de un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
supreme; dincoace s-a pronunțat, cu discreție, tot o divinitate, dar mai apropiată, chiar familiară, în chip de cioban bătrîn care a slujit la oi pînă la albire. Alt parcurs îi este dat celuilalt păstor, asasinatul „pe-un picior de plai”. Poartă vestimentație comună, cu soare, lună și luceferei, deci se supune aceleiași jurisdicții mitice, dar partenerul de dialog este mioara, simbol al așteptării și meditației, nu al acțiunii violente. Să nu uităm: și soarele este predestinat accidentului. Drumul lui în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Extremele se unesc, topografia mitică se uniformizează, iar păstorul carpatic se delimitează de îndepărtatul său confrate de suferință, Dumuzi și se apropie de Iștar, după ce ea a trecut prin proba inițierii. Dar, atenție: capacitatea modelatoare a păstorului în urcuș pe plai, ca erou de mit funerar, poate fi abordată, cum încerc să propun, cu condiția să nu forțăm cufundarea în anonimatul deplin, sub pretextul simplificator că aici operează reguli folclorice unificatoare și domestice. Ca ipoteză de lucru, e bine să contăm
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
înșiși „aleși” și nemuritori. Păstorul mioritic, deși nu purta un nume consacrat, era respectat printre ai săi ca fiind purtătorul unor calități morale exemplare, dobîndite în urma unei existețe austere, în tradiția eremiților daci răspîndiți în număr apreciabil pe toată cuprinderea plaiurilor. Există o legendă mioritică, neinventariată de Fochi (datorită formei sale în proză), în care păstorul, tînăr „nelumit”, coboară din munte, într-o zi de sărbătoare, la horă, în sat. La ducere, trece peste apa rîului, ca Iisus, fără s-o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
funcții, ierarhii și autorități. Domeniile erau respectate fără abatere de la regulă, iar titularii, indiferent de statură, păstrau relații amicale și se întîlneau, cu înfrățire, în locuri consacrate, în Olimp, de pildă, sau la stejarul Mamvri; poate „pe-un picior de plai”; loc ales și rezervat incintelor sacre, nu străbătut în toate direcțiile de turme de oi. Moartea ca limită ce limitează, desparte, „ucide” încă nu-și arătase chipul. Doar evocarea locului „de sus” ori „de jos” arăta starea ființei, fără neliniște
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
departe. Distanțele se apropie ca într-un joc magic; dar și segmentele eonice de timp. Se spune „Inaltul de Sus”, „Egiptul de Sus”, „Țara de Sus”, ca și cum ai evoca muntele cosmic (Mehru, Kogaionon), muntele sacru (Horeb, Olimp), „un picior de plai”, locuri alese și de taină. Lui Osiris i se cere și mai mult decît făcuse: să pună ordine, adică să culturalizeze și partea nevăzută a lumii, într-o manieră pe care zeița Iștar nu se încumetase s-o facă. Pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cosmosului, un punct de întîlnire între lumea de „aici” cu lumea de „dincolo”. La daci, la fel de reprezentative erau cetatea dublată de incinta sacră, pentru luptători și, respectiv, pentru preoți. De regulă, amîndouă își găseau locul sus, pe munte și „pe plai”. Orice ridicătură mai importantă și strategică de pe întreg cuprinsul Daciei putea fi întărită militar și religioas. Capitala, Sarmizegetuza, era situată și ea pe munte, în chip de cetate împrejmuită cu ziduri puternice și puncte de apărare. În centrul cetății care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pistă promițătoare de discuții (cum am și făcut-o cu alt prilej) o constituie tema obiectelor păstorești, fluierul, gluga, bota. Banalități, s-ar crede, utilități din inventarul gospodăresc. Dar și Dumuzi avea asemenea lucruri în dotare, în stîna sa de pe plaiurile cerești ale lui Anù, regele zeilor sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții”. Ceea ce se confirmă perfect în conflictul Inanna-Ereșkigal. Se poate reține și un pasaj mioritic din Luduș (ca multe altele din corpus-ul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării (București, „Socec”, 1896). Peste tot, se trezise la viață același „plai românesc”, toponimic, demografic, de suflet. Nu trebuie să aducem mișcările folcloristice naționale, din secolul al XIX-lea, la numitor comun, de dragul științei „exacte”, cînd problema nici nu se punea în acești termeni. Nemții, prin Frații Grimm, iugoslavii, prin Vuk Karagici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă la un anume punct, un scenariu comun. Se despart, în direcții diferite, după împrejurări lumești ori dictate de destin. Lectura paralelă a textelor orale și a variantei scrise de Sadoveanu dezvăluie că Lipan, Gheorghiță-fiul și Păstorul au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Ia sculați, sculați, Voi boieri bogați, De mi vă uitați, Pe-o gură de vale, Vouă vi se pare Tot soare răsare. Ci vouă vă vine Tot cirezi de vaci... Exemplele dezvăluie un imaginar mioritic: cearcănul lunii, gura de vale, plaiul sunt unite și sacralizate prin aceeași viziune sofianică. În această curgere misterică de lume și de lumi infinite, nimic nu se pierde, totul e în devenire, în rotire. Orice accident, de tipul asasinatului mioritic, să spunem, angajează totalul, impune presant
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
morții, asumată curajos de păstorul carpatic, gînditor și artist anonim, se menține fără să se erodeze o clipă ca interes tematic și ca meditație filosofică. Pare că începe să se înțeleagă, în sfîrșit, rostul întîmplării de „pe-un picior de plai”, derutantă și greu accesibilă în datele ei esențiale și specifice. Căci nu este vorba de un simplu omor, întîmpinat cu frică, lene ori resemnare, cum s-a presupus cu ușurătate, ci de o încercare grea, în planul vieții sufletești și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o parte „datarea” morții în clipa Dasein-ului (Ființa ființînd „aici” și „acum”), pe de alta situarea spațială în tiparul discursului formalizat, dat fiind că este vorba de un simulacru, de o punere în scenă a morții, „pe-un picior de plai”, nu de un omor autentic; și despre care aflăm prin zicere, prin „cîntec”, prin „poveste”. Zicerea capătă investitură, se substituie oricărei realități, devine singura instanță credibilă, ca o cîntare suprafirească. Sub aceste orizonturi de gîndire, mereu în mișcare concordantă, Ștefania
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rod al unei educații seculare și de fapt cheia de boltă a oricărui demers educațional, ceea ce lipsește astăzi nu doar învățămăntului, ci tuturor instanțelor implicate întrun așa-zis efort de creare și re creare a persoanei morale. Fenomen endemic al plaiurilor mioritice! Nu întămplător Imm. Kant distinge între o rațiune pură, teoretică și una practică, orientată nu spre formularea legilor naturale, științifice, ci către cele morale, omul fiind propriul său legislator, în acest domeniu al moralei. Dispare astfel orice undă de
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
voluptatea de a trăi sunt la ele acasă, dar și de a ne stârni curiozitatea cunoașterii civilizației și oamenilor locului. Mai mult decât atât, generozitatea codrilor care i-au menținut verticalitatea acestei zone, ne îmbie să nu-i ocolim niciodată plaiurile și ne așteaptă permanent să le redescoperim sub forma unui mic colț de rai care să ne deschidă mintea și sufletul către lume și viață, așa cum - de altfel - își dorește și autoarea în această minunată carte. Prof. IOAN MANCAȘ, Directorul
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
hiperboreeană. Revine în sanctuar la Pytia aducând suflare diafană, scoțând în lumină sufletele victorioase, din întunecosul labirint. Cu strunele de liră, inspiră cu adorație muzele. Întrupând frumusețea în spirit, coboară aducând glasul luminii călăuze. Trimite pacea, iubirea, lumina, speranța spre plaiul pământean. -Pace și lumină-de la Apolon hiperboreeanul. TELEPORTARE Prințul Mihail-arhanghelul, comandantul oștilor cerești de îngeri îmi vorbi: -Vrei să faci o incursiune în astral, pentru a vedea cum stau lucrurile pe aici? Am rămas mut. Îmi vorbea dar nu-l
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de oameni gospodari și bogați, încânta priveliștea prin casele mari construite din piatră de granit, acoperite cu țigle de ardezie. Acest tărâm montan era renumit prin bogățiile aflate în pântecul generos al pământului:aur, chilimbar și multe cristale prețioase. Creștinii plaiului de vis își primeneau și sfințeau sufletele, în cele două biserici mari și încăpătoare, construite în stil baroc, deservite de doi preoți cu har și cu mare aflare într-u Iisus Hristos împăratul pământean și ceresc al tuturor ființelor. Lăcașul
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ca o nălucă albă. În ceasul bun lipsit de piază rea, urmată de curtenii în alai, apucă și întinde săgeata cu ascuțiș de andrea în arc, și în zbor sbârnâitor o lasă să se ducă. Se umple de zvon tot plaiul Carpatin, calul alb se avântă ca o rachetă. Viteaza amazoană cu sânge mușatin, o mândră bistrițeană prințesa Margareta comandă seniorii în grai latin, strângând cu brațe tari arbaleta. În amurg când trofeele erau suficiente, având alături pe voievodul Costea, prințesa
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mare, trimițând solii de pace. Își întărește oastea și lărgește hotarele până la Nistru. La Ceremuș voievodul avea conac mare, unde îi plăcea să petreacă și ținea adesea divan. Coconii domnești Bogdan și Alexandru fiind mici se zbenguiau și jucau pe plaiurile moșiei. Totul decurgea normal în liniște, pace și armonie, când într-o noapte țipetele de groază și disperare a principesei Anastasia numai conteneau. -Gărzi-strigă Roman, alergând spre budoarul Doamnei, întrând văzu zece tătari urâți și fioroși cu iataganele în mână
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
le-a dăruit de-a lungul anilor și care, Încă este atât de Îngăduitor și primitor... O astfel de vizită plăcută am avut-o În weekend, când soarele blând, mângâietor, de septembrie mă Îmbia la o astfel de călătorie spre plaiurile mele natale iar vocile alor mei mă chemau ca un cor de Îngeri, dintr-un timp Îndepărtat, să poposesc la mormintele lor, să le aprind câte o lumânare și să meditez. De obicei iau cu mine și o sticlă cu
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
duc să cumpăr termometre, că nu s-or mai găsi nici astea dacă vine virusul porcesc și la noi. Vreți să am temperatura critică și să nu știu?! 29.04.2009 1 Mai... capitalist „Râde iarăși primăvara, peste câmpuri, peste plai, veselia umple țara, c-a venit Întâi de Mai...” Sandu Șpriț a sosit la cârciumă echipat În salopetă nou-nouță, culoarea gri-șoarece. Poartă o șapcă proletară pe cap și cântă pianissimo hei rup, hei rup, sar stânci de fier, În lupta
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]