2,367 matches
-
-l E. Lovinescu, în ordinea cerebrală, corespunzătorul cangurului printre mamifere: un marsupial de critic, un creier alăturat și anex. La mijloc, propriul său creier, lob de funcțiuni centralizatoare și medii. Cu formațiunea de spaimă, cum să mă bat? Enormă ca plictiseala, tenace ca orice democrație, meduza "Sburăto-rul" mă va uza și supune. Idealul poeziei de totdeauna, înșelat, coborât până la mizeria lamentației iudeo-romîne, va fi, prin "Sburătorul", trecut viitorimei. Nu însă fără acest îndărătnic protest înfipt, răsunător, aici. * aplicarea sistematică a procedeului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
plângi și acum, ca șoferul ăla care m-a plimbat o zi întreagă pe gratis și mi-a arătat, plângând, toate instituțiile culturale din București, inclusiv Casa școalelor...“. „O fi fost beat“, a spus liniștit domnul Sima pe când eu așteptam plictiseala adâncă, vidul și neîncrederea care urmează după o solicitare prea puternică. Încet, încet, vuietul depărtat al orașului s a stins, topit parcă de zăpușeala zilei (mă gândeam la Zenobia ca la martorul și arbitrul existenței mele), m-aș fi așezat
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de perfidia lor. Fermín Romero de Torres, care se transforma Într-un critic expert, numea acest gen de istorii „povestea călugăriței“. După el, nu erau decît niște fantasme misogine pentru amploaiații cu probleme de constipație și pentru bigotele ofilite de plictiseală care visau să se dedea viciului și să ducă o viață de tîrfoi abject. Am zîmbit cînd mi-am Închipuit comentariile pe care le-ar fi făcut În josul paginii prietenul meu criticul dacă n-ar fi dat fuguța la Întîlnirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
de rubin... Și de averi orașu-i plin, Și ninge în orașul mare!... Plumb de iarnă Și iar... aceeași oră de dimineață... Pe toate mocnind același secret; Un frig violet, și fața e creață - - O, cum omul a devenit concret... Lungi plictiseli în turnurile sumbre... Noian de superstiții, cu hohot sec, târziu; - Vei merita o lampă-n mohorâte umbre Și corbii azvârliți de-al nopților pustiu. În noaptea viforoasă de vei putea învinge O tristă-ngăduire, sau un humor secret - Vor auzi în
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
dintre Dorin și activiștii de partid o să le procure cel mai delicios spectacol din ultima vreme. O să trăiască din asta cel puțin un an. Ar trebui regizate mai multe vizite de lucru pentru ca cei din institut să nu moară de plictiseală. Dorin își luase toate dosarele pline cu schițe și le vârâse sub birou. Masa era goală ca o câmpie după taifun. Toți știau că duc o viață mizerabilă, că se lasă manevrați ca niște marionete, nimeni nu mai credea în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
eficient, n-are voie să dureze mai mult de 40 de minute. Pentru mai mult, se face pe etape. În plus, după o vreme, anchetatul nici nu mai e sincer. Spune orice, numai să scape mai repede de oboseală și plictiseală. / Înregistrarea se aude perfect. Asta înseamnă banda de 60, față de 90. Oare reporterul are un plan prestabilit? Ce-a vrut cu interviul lui M.? / Reporterul se sparge de râs cu H., dar cred că H. este un impostor în totalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
holba la el, Umezaki! porunci Endō în șoaptă. Nu închide radioul! Umezaki a făcut ce i s-a spus. Se prefăcea că citește ziarul și ascultă jazz la radio. Endō stătea cu un cot rezemat de geam, căscând și simulând plictiseala. Valul de lume se scurgea în ambele direcții pe Ginza. Gaston nu avea de unde să știe care era ținta lui Endō. — S-a oprit! Gaston zări un japonez chel deschizând ușa cafenelei din fața lor. Era scund și gras. Bondocul chelios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
vrei artă, sunt destule muzee pe lumea asta. Și ce să faci cu atâtea haine? Pe cine vrei să impresionezi? Pentru cine să fii elegant? Unde te duci, până la urmă? Și cui îi pasă de cum arăți tu? Ești generos din plictiseală, din oboseală, pentru că te sufocă tot calabalâcul din preajmă. Bucuria mea cea mai mare e să arunc. De câte ori sunt singur acasă, mult mai rar decât mi-aș dori, umplu sacoșe cu haine, pantofi, cutii, mai strecor și niște bibelouri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
asta e, dar tare mi-aș mai dori să le dau c-un scaun în cap caraghioșilor care zbiară de când am venit și gâștelor de lângă ei. - N-ai tu simțul umorului! Aici poți să mori de orice, dar nu de plictiseală! mi-a aruncat același Milo și mi-a venit să-l strâng de gât. Nu vezi că-s haioși, că-s pontoși, că plesnește pielea pe ei de viață? Nu vezi cum le-o trag realității și bătrânilor? Nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a venit să-l strâng de gât. Nu vezi că-s haioși, că-s pontoși, că plesnește pielea pe ei de viață? Nu vezi cum le-o trag realității și bătrânilor? Nu fi prost, aici nu poți să mori de plictiseală... Nu văd. Asta e, eu nu văd altceva decât fața lui plină de vinișoare, nasul borcănat din care ies fire de păr, chelia cu pete și buzele strânse ca mărgelele la curcă. Ba nu, mai văd mâinile cu vene plesnite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
să am mașină cu șofer personal. Și asta era important. Luxul te face să te simți foarte bine. Astfel am trăit o mulțime de experiențe noi. Dar cum să spun? Nu e vorba de oboseală, nici de Îmbătrânire, nici de plictiseală... Dumneavoastră ce percepție aveți asupra universului sado-maso? În revistele și În filmele pe care le văzusem, femeile erau legate și violate. De aceea, din momentul În care am auzit că Keiko Kataoka făcuse parte din acea lume, mi-o imaginasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să participe la jocurile noastre sexuale, nu eram capabilă să mă detașez și să-mi intru În rol. Mi se Întâmpla chiar să roșesc, pentru prima dată de când mă știam. Partenerul meu, pe de altă parte, ofta din greu de plictiseală; pe scurt, nu aveam nici o satisfacție. Bărbatul pe care Îl Întâlnisem În New York, acel bărbat care vagabonda prin Bowery, s-a gândit imediat la amândoi și a Început să facă apel la fete de la cluburi, pe care Keiko Kataoka nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Akasaka, pe care vagabondul Îl frecventa de obicei. Kyōko și-a făcut apariția Într-un costum Emporio Armani și a interpretat, sub Îndrumarea atentă a lui Keiko Kataoka, disperarea unei fete vândute pentru bani. Bărbatul le urmări pe amândouă cu plictiseala cu care ar fi privit o piesă de teatru. — Kyōko, acum o să devii sclava plăcerilor noastre, ce zici? Ce simți? — Adevărat? Adevărat? Sunt atât de emoționată! — Asta e tot? Ești emoționată? Asta nu-mi spune nimic... — Da, chiar Îmi bate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vârful limbii rozalii. Uneori se Întreba dacă Îi vor plăcea mereu buzele acelea. Oare va fi capabilă să le iubească la infinit? Nu i se mai Întâmplase cu nimeni să se gândească la așa ceva. Oare se va strecura pe nesimțite plictiseala chiar și Între ei doi? — Da, cu siguranță că ăsta e motivul pentru care n-ai putea niciodată să fii un masochist. — Înțelegi, chiar dacă m-aș Îndrăgosti de o actriță celebră și aș cuceri-o, nu m-ar Încânta ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
aprindeau ceva nou În mine, ceva ce de mult uitasem. Pieptul mi se zbătea cuprins de-o excitare care mă făcea să devin conștientă că ceea ce trăisem până atunci nu era viață adevărată, că nu avea nici un sens să suport plictiseala și să-mi Înghit nefericirea printre lacrimi, În tăcere. Nu mai simțisem de mult timp așa ceva și mă străduiam din răsputeri să regăsesc, puțin câte puțin, acea poftă de viață pe care o pierdusem cândva. Mi-am depășit rușinea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
vara, pe plajă, mă uitam în jur și mă întrebam ce reprezenta marea pentru necunoscuții care stăteau la soare să se bronzeze, sporovăind veseli sau prăbușiți în clipa lor interioară. Pentru unii, marea era cu siguranță un exil provizoriu din plictiseala și mediocritatea vieții obișnuite. Veneau pe plajă și trăiau câtva timp în afara destinului lor. Sau vroiau să prindă puteri, ca să reziste până la vara viitoare. Marea era pentru ei ca o cură de întinerire forțată. Cu trupul gol la soare, încercau
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
aveam chef să iau în derâdere totul. ― Și ce-o să facem dacă vine trenul? i-am zis pe un ton sarcastic. Ne vom sui în el, vom ajunge la destinație și, gata, aventura a luat sfârșit. Totul redevine anost. Începe plictiseala. Gări normale, în care trenurile vin și pleacă, în care lumea se calcă în picioare, se înghesuie. Săli de așteptare ticsite, în care te îneacă mirosul de fum de țigară și de transpirație. Ceasuri care merg cu o precizie necruțătoare
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
murit când taica a intrat în casă să mănânce, deci el nu va veni în casă după mâncare, mai bine va lua pâine, slănină, cârnați și o ceapă roșie într-o traistă. Fratele cel mare a vrut să scape de plictiseală cu vinul din beciul încărcat de bunătăți. Va lua cu el de dimineață o sticluță mică de vin și când i se face sete, doar atunci va bea câte o picătură. Și el umbla după o fată, cu păr negru
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
deja refăcută, scrisoarea care fusese returnată la punctul de plecare și trimisă Încă o dată, se afla din nou acolo, În fața orbitelor ei uimite și goale. Dacă moartea visase la speranța de a avea vreo surpriză care s-o distragă de la plictiseala rutinei, se putea considera servită. Iată că o avea, și dintre cele mai mari. Prima returnare ar fi putut fi rezultatul unui simplu accident de parcurs, o rotiță descentrată, o problemă de lubrificare, o scrisoare de culoare albastru-ceresc care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Kube (1887-1943), înalt oficial al Partidului Nazist și guvernator, de-a lungul timpului, al mai multor teritorii, printre care și a unității administrative Kurmark. . Denumirea dată în sistemul de învățământ german diplomei de bacalaureat. . Lb.engleză - stare de melancolie, urât, plictiseală, supărare; de asemenea, în mod figurat, înseamnă și ură, supărare, mânie, ciudă, pică. În timpul perioadei naziste, Franconia (Franken, în lb. germană) era un Gau, adică o regiune administrativ-teritorială, din Bavaria. . Teren care făcea parte din complexul (numit în lb. germană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Acum ai o expresie amară. Mai târziu, îi spun că nu e adevărat, că nu umblu la curve. El se supără, dar continuă să râdă, i se înroșește fața, zice că sunt un măgar, „același măgar dintotdeauna“. Dar între timp plictiseala a dispărut, atmosfera s-a schimbat, a intrat în încăperi mai intime, unde clipește ceva care seamănă a adevăr și poate chiar este, iar Manlio, în timp ce se îndreaptă spre mașină, are alura unui om sincer. Disperat. Ne salutăm grăbit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
o distruge, din dorința de a o pune cu-adevărat în valoare; având, însă, un depozit practic nelimitat de material de povestit sunt în măsură să-l manevrez cu detașare și fără grabă, lăsând să transpară chiar și o anume plictiseală și permițându-mi luxul să mă lungesc asupra unor episoade secundare și a unor detalii nesemnificative. De câte ori scârțâie portița - eu stau în garajul plin de căzi din fundul grădinii - mă întreb din care din trecuturile mele sosește persoana care vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
se slujesc pentru a face dragoste) e diferită de lectura paginilor scrise, căci nu e liniară. Atacă dintr-un punct oarecare, sare, se repetă, revine înapoi, insistă, se ramifică în mesaje simultane și divergente, converge din nou, înfruntă momente de plictiseală, întoarce pagina, regăsește firul, se pierde. E posibil să se recunoască o direcție, drumul către o țintă, căci tinde spre un climax, iar în vederea acestei ținte dispune de faze ritmice, scandări metrice, recurențe de motive. Dar oare ținta este climaxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
aspire la un tratament diferit; dar ce s-a făcut e bun făcut: e imposibil să fiu atât de chițibușar. Ca să nu creez neajunsuri, mă grăbesc să elimin incendiile, măturatul, chiar poșta, care, la urma urmelor, nu aduce altceva decât plictiseli. Controlez să nu fi rămas în picioare spitale, clinici, aziluri: suprimarea medicilor, a infirmierilor, a bolnavilor mi se pare singura scăpare posibilă. Apoi tribunalele, cu toți magistrații, avocații, acuzații și reclamanții; închisorile, cu pușcăriașii și paznicii de acolo. Suprim apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
vârful degetului ca o profesionistă desăvâșită, se îndepărtă de el cu un mers afectat și veni la Adriana. — Pleci? întrebă Mackenzie văzând că Adriana se îmbrăcase. — E trecut de doisprezece, sunt frântă, minți Adriana. Nu frântă de oboseală, ci de plictiseală, își zise ea. Dar tu se pare că te descurci de minune. — Ești o ze-i-ță! șopti Mackenzie apropiindu-se și apucând-o pe Adriana de braț. M-a invitat deja la el să bem ceva. I-am spus că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]