2,904 matches
-
cea a Ploieștiului) a fost deschisă abia la 19 iulie. Porțiunea Brașov-Cluj-Borș, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, urmează să aibă o lungime de și patru benzi de circulație. Ea va porni din centrul României, de la Brașov, va străbate Podișul Transilvaniei de sud-est la nord-vest, pe lângă Târgu Mureș, ajungând la Cluj Vest, după care își va continua drumul spre Ungaria, pe lângă Oradea, terminându-se în comuna Borș, în zona satului Santăul Mare și a satului maghiar Nagykereki, continuându-se în
Autostrada A3 (România) () [Corola-website/Science/300226_a_301555]
-
Ohaba (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România. Ohaba este situată în bazinul hidrografic al Mureșului, în subbazinul Târnavelor, la est sud-est de Alba Iulia sau nord - estul podișului Secașelor, la o distanță față de resedința de județ de 25 km pe ruta Ohaba - Berghin - Alba Iulia și de 40 km pe ruta ocolitoare Ohaba - Secășel - Colibi - Berghin - Alba-Iulia sau ruta Ohaba - Vingard - Ghirbom - Berghin - Alba Iulia. Trepte și forme
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
distanță față de resedința de județ de 25 km pe ruta Ohaba - Berghin - Alba Iulia și de 40 km pe ruta ocolitoare Ohaba - Secășel - Colibi - Berghin - Alba-Iulia sau ruta Ohaba - Vingard - Ghirbom - Berghin - Alba Iulia. Trepte și forme de relief: În Podișul Târnavelor se află situat Podișul Secașelor în sud - vestul Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
de 25 km pe ruta Ohaba - Berghin - Alba Iulia și de 40 km pe ruta ocolitoare Ohaba - Secășel - Colibi - Berghin - Alba-Iulia sau ruta Ohaba - Vingard - Ghirbom - Berghin - Alba Iulia. Trepte și forme de relief: În Podișul Târnavelor se află situat Podișul Secașelor în sud - vestul Dealurilor Târnavei Mici, fiind recunoscută drept diviziunea cea mai coborată și unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
unitară. Aparent teritoriul localității Ohaba dispune de un relief monoton, dar numeroasele dealuri puțin înalte și mai puțin adânci cu elementele constructive - culmi, poduri, versanți, ravene, ogase, șesuri, terase, lunci, albii și mlaștini impun recunoașterea diversității acestui relief colinar, de podiș la mica înălțime, dar nu oferă o amplitudine șocantă. Localitatea Ohaba este un sat de deal fiind înconjurat de mai multe dealuri (Cop, Bucin, Viilor, Stoina, Vârtoape, Rotundu, Poderei, Gorgane, Răzoare etc. și au în general formă de domuri ceea ce
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
Stana de Mureș ("Ciuci" până în 1956, în ) este un sat în comuna Noșlac din județul Albă, Transilvania, România. Tip localitate: sat. Populație: 255 locuitori. Zona: Podișul Târnavelor - Terasele Mureșului. Ape: Mureș. Confluente: Arieș. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Secțio 140) localitatea apare sub numele de „Csúcs”. Satul este mărginit la est și la sud de o zonă de deal, la nord-est de răul Mureș
Stâna de Mureș, Alba () [Corola-website/Science/300273_a_301602]
-
ferată și asigură accesul la Drumul Național 14 B, care face legătura între orașele Teiuș și Copșa Mică. Relieful caracteristic este dominat de unitățile geomorfologice sculptate de principalul curs de apă, Târnava Mică, și care fac parte din unitatea morfostructurală Podișul Târnavelor. Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
orașele Teiuș și Copșa Mică. Relieful caracteristic este dominat de unitățile geomorfologice sculptate de principalul curs de apă, Târnava Mică, și care fac parte din unitatea morfostructurală Podișul Târnavelor. Din punct de vedere geologic, zona aparține Unității de Vorland a Podișului Transilvaniei, formațiunile care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
este așezată în partea de nord a județului Cluj, la limita cu județul Sălaj. Din punct de vedere geografic se află pe paralela 46° și 58′ și pe meridianul 23° și 33′. Așchileu Mic face parte din zona deluroasă a Podișului Someșan, la o altitudine de 400 - 500 metri, a cărui dealuri sunt acoperite cu păduri de fag și stejar. Așchileu Mic se mărginește la est cu localitatea Așchileu Mare, la vest cu localitatea Ugruțiu, comuna Dragu, județul Sălaj, la nord
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
și Cahul, iar la sud și sud-vest cu județul Tutova. Județul Fălciu era situat pe cursul mijlociu al râului Prut, în dreptul vestitei păduri a Tigheciului, adică la o fostă margine de țară (marginea dinspre Bugeac). Relieful județului era reprezentat de podiș crestat, cu aspect deluros. Partea nordică a județului făcea parte din regiunea de sud a Moldovei înalte, care se ridcă la peste 400 de metri (masivul Bârladului de sus), iar cea sudică era formată din culmile ramificate care alcătuiesc bazinul
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Oltenia, România, formată din satele Gornenți, Mălărișca și Podeni (reședința). Centrul de comună (satul Podeni) este străbătut de răul Bahna care își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din județul Caras Severin). E vorba despre Sarafinești, Bolovanul și Satu din Mijloc. În sat cea mai mare
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
Bilvanești, sud-est cu comună Izvorul-Barzii, sud Breznita Ocol, sud-vest Ilovita, vest Ciresu și la nord cu comunele Podeni și Baltă. Distanță până la reședința județului Mehedinți, munincipiul Drobeta-Turnu Severin este de 31 km. Relieful comunei Godeanu ocupă o poziție centrală în cadrul Podișului Mehedinți din care înălțimile sale domină pe cele ale bazinelor limitrofe din jur, cu cel puțin 100 m. Eroziunea diferențiată influențată de structură litologica diferită a reliefului a dat naștere în decursul timpului la înălțimi și fragmentari diferite care au
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
seamă care a favorizat trasarea drumurilor pe interfluvii, ușurând legătură între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga panoramă a podișului, până la Munții Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari și a Podișului Miroci din Iugoslavia, întreaga depresiune Drobeta Turnu-Severin, cât și partea de nord-vest a Piemontului Cetic, rază de cca. 100 km. Ralonarea climatică a țării noastre situează comună Godeanu în zona
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
între localități. În perimetrul comunei se află și vârful Chiciora (Godeanu), cu 722,6 m, cel mai înalt vârf din zonă și de pe care ți se prezintă întreaga panoramă a podișului, până la Munții Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari și a Podișului Miroci din Iugoslavia, întreaga depresiune Drobeta Turnu-Severin, cât și partea de nord-vest a Piemontului Cetic, rază de cca. 100 km. Ralonarea climatică a țării noastre situează comună Godeanu în zona climatică de podiș și de dealuri în care se resimte
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Mehedintului, până în dreptul Cazanelor Mari și a Podișului Miroci din Iugoslavia, întreaga depresiune Drobeta Turnu-Severin, cât și partea de nord-vest a Piemontului Cetic, rază de cca. 100 km. Ralonarea climatică a țării noastre situează comună Godeanu în zona climatică de podiș și de dealuri în care se resimte infulența climatului submediteranian. Media anuală a temperaturii și a aerului este cuprinsă între 10-16 grade în Podișul Mehedinți și între 8-10 grade în regiunile călduroase unde este un abeldou ridicat. Invaziile de aer
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
de cca. 100 km. Ralonarea climatică a țării noastre situează comună Godeanu în zona climatică de podiș și de dealuri în care se resimte infulența climatului submediteranian. Media anuală a temperaturii și a aerului este cuprinsă între 10-16 grade în Podișul Mehedinți și între 8-10 grade în regiunile călduroase unde este un abeldou ridicat. Invaziile de aer maritim tropical din timpul iernii, datorită ciclonilor care se deplasează din Marea Mediterana spre nord-est, produce creșterea temperaturii în această parte a țarii. Evoluția în
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu Gardanul. Râul Topolnița este cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei Godeanu și chiar din întreaga zonă a Podișului Mehedinți. Are direcția de dezvoltare nord-est și sud-vest până în partea centrală, adică în partea vestică a comunei Godeanu, mai precis până la ieșirea Topolniței din peșteră cu același nume. De aici și până la vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
vărsarea în Dunăre se dezvoltă pe direcția vest-est. Lungimea Râului Topolnița este de 40 km, iar suprafață bazinului de 360 km². Râul Topolnița își are obârșia de sub dealul Sergu și vârful Baiu din apropierea localităților Prejna și Costești, străbătând aproape tot Podișul Mehedinți și se varsă în Dunărea în vestul localității Simian, în dreptul insulei Ostrovul Simian. Solul este un component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, clima, vegetație, fauna, apa
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
component de seamă al învelișului geografic, rezultat al interacțiunii în timp și în spațiu a componentelor mediului geografic: relief, clima, vegetație, fauna, apa și omul într-o continuă schimbare și dezvoltare. Solurile din cuprinsul comunei Godeanu cât și din întregul Podiș Mehedinți sunt mai apropiate de acele caracteristici din apropiere decât acele caracteristici ale dealurilor de la răsărit. Răspândirea cea mai largă o au solurile de trecerea dintre solurile brun-acide și cele brune argilo-iluviale. Solurile brune-acide apar de regulă pe povarnigurile nordice
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
apar de regulă pe povarnigurile nordice formate din roci sărace în carbonați, sub pădurea de fag. Turismul, fenomen social-economic care în ultimul timp se impune atât pe plan mondial cât și în România. Situarea comunei Godeanu în zona centrală a Podișului Mehedinți, face să aibă o mare atracție turistică; un rol primordial revine reliefului căruia i se adaugă particularităților climei, rețelei hidrografice și faunei. Formele caracteristice comunei Godeanului lapiezurile, dolinele, valeele, poliile, cheile și mai ales peșterile constitue cele mai interesante
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
Barticești este un sat în comuna Botești din județul Neamț, Moldova, România. Localitatea este situată pe drumul european E85 la aproximativ 20 km. de municipiul Roman și la 350 km de București. Satul Barticești este situat în sud-vestul Podișului Moldovei, în partea de nord-est a județului Neamț, pe cursul inferior al râului Moldova. Se află la hotarul cu județul Iași, învecinându-se cu comuna Hălăucești, la est, iar la sud-est cu satul Mircești. În localitate, locuitorii sunt catolici în
Barticești, Neamț () [Corola-website/Science/301617_a_302946]
-
liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte, de deal și podiș dar și de câmpie și lunca, de baltă și apă. Fauna dezvoltată în condiții pedoclimaterice și într-o vegetație atât de diversificata este la rându-I bogată și variată. Astfel mediul acvatic oferit de răul Cosustita este populat de specii
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale de cca. 9°C, cu valori medii ridicate în luna Iulie (19-20°C). Vegetația spontană, aparține subetajului gorunului la limita Vestică a regiunii, iar în rest șleaurilor de deal, care includ alături de gorun, stejarul pedunculat
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
din care fac parte Șovarna de Jos si Runcu - Șovarna de Sus) și Ohaba, care se ordonează pe cursul văii pârâului Șovarna. Studina este un sat de culme. Chiar pe teritoriul comunei își au zona de contact două unități naturale: Podișul Mehedinți - în partea vestică - și Piemontul Getic - în partea de est. Condițiile naturale menționate au impus locuitorilor de aici ocupații precum creșterea animalelor, cultivarea pomilor fructiferi și cultivarea plantelor leguminoase și cerealiere. Tot aici, localnicii au valorificat dintotdeauna piatra de
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]