2,948 matches
-
Și-ntruchipează întîi o năprasnică pavăză mare. O-mpodobește-mprejur, cu un cerc întreit o încinge Strălucitor de metal. Cureaua-n argint e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate, ale cerului zodii și mîndra-i cunună, [...] Plăsmuie două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se văd niște nunți și chef
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de-ale lor se suiră La metereze și stau cu bătrînii de pază la ziduri, 505 Ei o porniră, și-n frunte purceseră Palas și Ares, Care din aur erau și numai cu straiul de aramă, Mari și frumoși în podoabe de arme cum zeii s-arată Și vederoși între ei. Mai scundă-n făptură-i oștirea. Cînd după asta sosiră la locul ce lor li se pare 510 Bun de pîndire la rîul, din care beau vitele apă, Dînșii s-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Crăciun, Dumitru Chioaru, Ioan Pintea, Luminița Marcu, Sorin Dumitrescu, Livius Ciocârlie, Petrică Ciubotaru, Iustin Panta, Constantin Simirad, Constantin Corduneanu, Dimitrie Gavrilean, Mihai Tarași, Dragoș Pătrașcu, Petru Creția, Lucian Boia, Emil Coșeru, Teofil Părăian, Bujor Prelipcean, Corneliu Calistru, Mircea Lucescu, Virgil Podoabă, Liviu Ciulei, Emil Iordache, Silviu Purcărete, Marta Petreu, Andrei Bodiu, Simona Popescu, Olga Tudorache, Maia Morgenstern, Adrian Marino, Ruxandra Cesereanu, Ștefan Iordache, Adrian Porumboiu, Î.P.S. Bartolomeu Anania, Victor Mihăilescu-Craiu, Eugen Coșeriu, Stelian Dumistrăcel, Eugen Munteanu, Daniel Condurache, Dan Ciachir
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
pozitiv în "Timpul", pentru că îi făcusem autorului o nedreptate cu alt prilej, cu puțină vreme înainte de apariția acelei cărți. Dar, vorba ta, bunic fiind eu, cu vârsta, am început să apreciez un stil literar ceva mai simplu, mai eliberat de podoabe, mai "camusian" dacă vrei. Or, stilul d-lui Gabriel Liiceanu, atunci când se imaginează scriitor, nu este așa, ba dimpotrivă. E părerea mea, cum spuneam, formată din lectura mea, din observațiile mele. Nu spun că nu merită citită, am citit-o
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
teologie cu maestrul Conrad din Seyer, predicator al cruciadei și mai târziu episcop de Hildesheim. Pe când era încă un secular, a fost mare predicator și imitator al perfecțiunii evanghelice. Deoarece în orașul său unele doamne, după ce au renunțat la orice podoabă, mergeau îmbrăcate modest să-i asculte predica, soții acestora au vrut să-l ardă pe rug ca pe un eretic. Dar a fost smuls din flăcări datorită maestrului Conrad și s-a întors la Paris. Mai târziu, traversând marea cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Iacob, custode al Saxoniei, a construit biserica fraților minori în noul oraș Magdeburg, care, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, a fost consacrată de domnul Albert, arhiepiscopul orașului. După ce a consacrat-o, arhiepiscopul, foarte generos, le-a lăsat fraților toate podoabele pentru altar. Fratele Iacob, într-una din zilele din octava de după consacrare, îndată ce a terminat liturghia pe care o celebra pentru frați, a început să-și piardă puterile, astfel că a trebuit să fie dus la spitalul pe care frații
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ardoare legea divină, ni s-ar întâmpla cu siguranță și nouă ceea ce li se întâmplă altor ordine religioase, pe care le vedem; o, ce nenorocire să se umble în întunericul ignoranței» (nr. 118: FF 2551); știința este văzută ca o podoabă prețioasă a simplității, nu ca un obstacol (nr. 19: FF 2435); frații trebuie să fie maeștri, lectori, ca să poată preda la catedră (nr. 65-71: FF 2489-2496), întocmai după cum trebuie să fie și confesori (nr. 72-73: FF 2497-2501). Este adevărat că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vina, arătându-i afecțiune și compasiune. Și, fiindcă a văzut că era dezbrăcat și așezat într-un mod indecent, a spus: «Frate Ștefan, adu-mi pânza pe care ne-a dat-o acea femeie. De fapt, vom putea găsi mereu podoabe, dacă va fi necesar, însă acum acest om gol trebuie să fie îmbrăcat, pentru a îndeplini porunca lui Cristos». «Eu i-am adus pânza - a continuat fratele Ștefan - iar Francisc a tăiat-o cu mâna sa și a cusut o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc îl lăsau să apară, în lumina Apostolului Neamurilor,drept un misionar și predicator de la Orient la Occident. Un om, așadar, orientat în totalitate spre mântuirea fraților, angajat pe deplin în activitatea pastorală prin intermediul «unei predicări făcută cu simplitate, fără podoabele convingătoarei înțelepciuni omenești (cf. 1Cor 2,4), ci, mai degrabă, prin puternica forță a lui Dumnezeu» (BF I, p. 42, nr. 2: FF 2722). Frații Minori, chemați la o activitate pastorală tot mai intensă, puteau, astfel, chiar și dintr-un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
durata este o componentă importantă pentru modul în care cineva percepe timpul, durata acestuia fiind ceea ce se întâmplă între două puncte. În fine, timpul este o secvență de evenimente care diferă pentru fiecare set de circumstanțe. 2.9. Artefactele "Îmbrăcămintea, podoabele, accesoriile vestimentare comunica apartenența persoanei la genul biologic (bărbat/femeie), la o clasă de varsta (tânăr/ma-tur/bătrân), la o categorie socio-economică (țăran/orășean; patron/muncitor), la o profesie sau alta (militar, preot etc.). Este imposibil să fii îmbrăcat
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și că un simbol al credinței față de Dumnezeu, iar nu neapărat față de soții sau tații lor. Potrivit lui Harris și Moran,102 în multe culturi din Estul Mijlociu, precum Arabia Saudita, legea islamică decretează că îmbrăcămintea femeilor trebuie să fie conservatoare, iar podoaba capilară a acestora trebuie să fie acoperită în public. Mai mult, ele trebuie să evite machiajul în prezența bărbatului saudit. Ideea care susține acest fapt este aceea de a evita trezirea instinctului sexual al bărbatului. Bărbații saudiți pot purta fie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și protecția 145. Că sistem de comunicare nonverbală prin intermediul simbolurilor, vestimentația oferă informații despre adolescent nu numai cu privire la sex, vârsta, ocupație, clasa socială, origine, personalitate, dar și cu privire la grupul de apartenență. Ansamblul constituit din vestimentație, artefacte, mod de aranjare a podoabei capilare trebuie să fie în concordanță cu preferințele membrilor grupului de prieteni, aceasta fiind o condiție importantă a acceptării sale în respectivul cadru. Îmbrăcămintea devine, astfel, mijlocul prin care ei împărtășesc prietenia și atașamentul față de grup, la fel cum folosesc
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
asupra unor rigori impuse. "Adolescentul e obișnuit să aibă ultimul cuvânt și nu va ceda fără lupta"150. Care sunt formele sub care se concretizează această luptă? Prin modul de a-și alege și purta vestimentația, de a-și "aranja" podoaba capilară, de a folosi un anumit limbaj și un anumit ton în discuții, de a ignora convențiile unei purtări adecvate în familie, și în societate, în fine de a se face remarcat, indiferent ce ar presupune acest lucru. Sunt manifestări
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
calea cea dreaptă, după ce izbutise deja să o transforme, grație unei riguroase educații sentimentale, dintr-o "ființă ce aluneca în noaptea simțurilor zdruncinate" într-o "femeie mulțumită, pașnică, cu mintea îndreptată nu spre nimicurile vieții, ci spre ceea ce-i face podoaba și înțelesul adânc". Simțind totuși că nu va reuși să fie suficient de convingător, tânărul decide să se despartă de necredincioasa femeie, cu "bucuria îndoielnică de-a se simți jertfa cuiva" și de a-și păstra onoarea intactă. Asemeni peisajului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
anume restricții, dictate de situația dramatică. Și aici identificăm o regulă îndătinată, premioritică. Vestimentația bogată e semnul bunei dispoziții, veseliei, frumuseții și rodniciei. Cînd Inanna-Iștar coboară în infern, „Spre țara depărtată, fără margini,/ De unde nimeni încă nu s-a-ntors”, își pune podoabe scumpe și grele, cunună strălucitoare în păr, cercei în urechi, colan, pietre prețioase în cingătoare, pieptar, brățări la mîini și la picioare. Într-un cuvînt, viața se pregătește să întîmpine moartea. Lipsă de tact a dovedit și Dumuzi cînd s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
țara depărtată”. Împotriva sfaturilor ce i s-au dat, eroul a cutezat să se îmbrace în haine fastuoase și să ia cu sine arme grele, trezind mînia zeilor infernali care iubesc tăcerea și sobrietatea. Se deduce că portul hainelor, al podoabelor și al armelor cunoaște o secretă reglementare ritualică. Nu are șanse de izbîndă cel care nu respectă consemnele. În Caloian și în Miorița, „maica bătrînă” apare în două ipostaze necorelate, dacă nu contradictorii. În legătură cu prima, varianta Vrabie a Caloianulului, costumația
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
baladescă: Iar dacă-i zări, Dacă-i întîlni Cea maică bătrînă Cu iia de lînă, Cu brîul de sîrmă, Din ochi lăcrămînd, Din caier torcînd, Pe toți întrebînd... Este o schiță de vestimentație sobră, de pelerin pus la grea încercare. Podoabele sunt drastic structurate, însemne ale călătorului bătut de soartă și de nenoroc; nici o formă decorativă care să aducă aminte de viața liberă și exuberantă. Mitul vegetal luxuriant și ambiguu, prins în circuitul firesc sămînță-floare, s-a particularizat în spirit strict
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
eșiți”, din colindul de mai sus; sau apare direct din cer, în seara lui Crăciun și se așază, neinvitat, la masa gospodarului, orînduită sărbătorește sub paretarul de icoane, cu făclii aprinse și așteptînd colindătorii. De fiecare dată, poartă costumul cu podoabe cosmice, așa cum i l-a confecționat imaginar mioara năzdrăvană. Și gospodarul, spuneam cu un anume prilej, are bucurie să petreacă la masa Domnului din ceruri, întinsă sub poala copacului mirific, între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
toate aceste „porunci” care reglementau condițiile călătoriei, drept urmare, nu numai că n-a adus obiectele sacre, dar nici nu s-a mai întors din lumea de dincolo. N-a reușit, așa cum a eșuat dramatic și Orfeu. Zeița Iștar își pune podoabe cînd coboară în Infern. În urma ei, în „Marele de Sus”, lasă starea de haos, cunoscută și din Mitul lui Telepinus, din Întoarcerea zeiței Hator, din Legenda Proserpinei. Cum am mai observat, Iștar este întîmpinată cu dușmănie și despuiată de podoabe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
podoabe cînd coboară în Infern. În urma ei, în „Marele de Sus”, lasă starea de haos, cunoscută și din Mitul lui Telepinus, din Întoarcerea zeiței Hator, din Legenda Proserpinei. Cum am mai observat, Iștar este întîmpinată cu dușmănie și despuiată de podoabe, simboluri identitare numai pentru Marele de Sus. Fiica Cerului este pedepsită nu numai pentru că a trecut pe un teritoriu străin; ea a făcut imprudența să apară în fața stăpînei întunericului în haine strălucitoare, accentuînd (și nu diminuînd, cum s-ar fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ușor deschis la gât pieptarul și bagă înăuntru cămașa ca să iasă pielea la iveală, așa... să se vadă cât ești de albă și de dulce. Lanțul lasă-l să atârne mai jos, așa, măria sa n-are timp de scule și podoabe, l-am văzut eu cum căta spre măria ta în timpul sfeștaniei... Doamne, da’ frumoasă te-ai mai făcut. Are dreptate vodă să se uite așa. Ai grijă cu Zamfira, că-i rea și blestemă. — E nebună, săraca. Nu-i, se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mai vede să bage ața în ac, stă în jilț, cu măsuța cu cafele lângă ea, toarce fuior de in și povestește despre cum se pregătea zestrea pentru fetele postelnicului Cantacuzino, bunicul lui taica. De dimineață au fost brașovenii cu podoabe de aur și argint. Maria, jucându-i ochii în cap, deschisese sipețel după sipețel să-și aleagă. — Maică, pot să-mi iau ce vreau, că o să fiu doamnă, nu jupâneasă de rând. Meșterul a scos o oglindă de cristal cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
deschisese sipețel după sipețel să-și aleagă. — Maică, pot să-mi iau ce vreau, că o să fiu doamnă, nu jupâneasă de rând. Meșterul a scos o oglindă de cristal cu mâner de argint ca să vadă domnița dacă i se potrivesc podoabele. Maria a examinat îndelung oglinda cu ape cenușii având în ramă cioburi de diamant de jur împrejur și scurt a declarat că o vrea. Apoi, minuni de cercei cu smaragduri cu trei picioare de balașuri aurii lucrate tocmai la Damasc
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aminte de casă și de copilărie. Poate doamnă fiind, o uita să-i mai pară rău că nu s-a născut ea prima. Perlă după perlă își lua locul ei pe marama cusută de Stăncuța. Maria tot își mai încerca podoabele și rochiile de tafta și dansa cu fiecare, cântându și. — Când terminăm cu zestrea Mariei, mă gândeam să mergem la mânăstire, la Dintr-un Lemn, să punem să urzească, iar noi să țesem la gherghef scoarțe oltenești, își spuse maica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
crede în dreptate și în alte prostii. Ștefan se ridică de la locul său, mai aruncă o privire nostalgică spre fereastră, îmbrățișând parcă peisajul scăldat în lumina soarelui. Era minunat alcătuit, cu trupul zvelt, îmbrăcat în caftanul ușor, lipsit de orice podoabe, lăsând să i se ghicească la fiecare mișcare încordarea mușchilor. Se duse spre jilțul în care sta marele dragoman, îl ocoli și, în picioare în spatele marelui bărbat, scrută toată adunarea. Puse ușor mâna stângă pe umărul cumnatului său, râse nervos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]