2,275 matches
-
terță și dinamici reduse, aspecte care conduc la o estompare semnificativă a imaginilor sonore. În acest fel, asistăm la o concentrare a simțurilor, în care auditorul este îndemnat să descopere sensul spiritual al misterului nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru „divinul arabesc” al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
îndreptățită o atare substituire? Anticipăm răspunsul că ea e îngăduită numai pentru cel ce vrea să aprecieze folclorul la fel ca pe orice creație cultă, după aceleași criterii fără nici o îngăduire sau alte circumstanțe atenuante”<ref id=”33”>Ovidiu Bârlea, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979, p. 9</ref> Aceste aspecte au fost analizate în numeroase lucrări de specialitate. Astfel, Romulus Vulpescu, în lucrarea Dicționar de etnologie , semnalează existența etnoesteticii ca parte componentă a esteticii populare,ambele integrabile în estetica generală
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
interioară; el este judecat din perspectiva înfățișării și a etichetelor care i se pun. Conflictul dintre cei dintre pământeni și zmei pare fără sfârșit - intoleranța și prejudecățile creează un cerc vicios în interiorul căruia personajele sunt captive. <reflist> BIBLIOGRAFIE Bârlea, Ovidiu, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cultura și mentalitatea grecească: mimesis și mysterion, care conțin particular mi, exprimând ideea de micșorare. Anton Dumitriu relevă faptul că mitul nu este o simplă poveste, ci un liant între două planuri ontologic diferite. El pornește de la definiția aristotelică din Poetica :„Imitația acțiunii este ceea ce constituie subiectul oricărei tragedii. Fiind imitație, mitul se plasează la un alt nivel decât acela al faptelor de imitat, la nivelul reprezentării, cu atât mai eidențiat, cu cât este vorba despre spectacolul dramatic de tragedie. Trei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
facuse ei în luna”) sau ca toata adorația sa să se concentreaze ,într-o contopire deplină, iar drumul pănă la lună pe care îl parcurg, îl măsoară nu în elemente temporale ci într-un mod abstract: „o sărutare lungă”. MENȚIUNE Poetica elementelor anorganice în opera eminesciană Laura Cozma, clasa a XII-a coord. prof. Dorina Apetrei Colegiul Național, Iași Exemplificând prin Hoffman, Novalis și George Sand, Bachelard afirmă în capitolul Le metallsime et le mineralisme faptul că metalul rămâne în literatură
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
substanța perfectă a aurului. Paginile literare romantice, mai ales „Minele din Falun”, sunt vise minerale dominate de instinctul morții, marcând „somnambulismul adâncurilor”. Divergentă, de astă dată, față de analiza bachelardiană și marcată de triada aur argint aramă, inexistentă în studiul francez, poetica eminesciană operează sinestezia radicală, transformându-le pe acestea din nuclee ale durității rezistente în vibrații luminoase, purtătoare ale extazului transcendental. Așezat mai degrabă sub semnul gândirii lui Bőhme, care văzuse în „metalul degajat din mineralul grosolan spiritul eliberat din substanța
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
paginile de tinerețe eminesciene sugestii în care metalele enumerate devin alegorii, ca de exemplu, replica îngerului către Dionis, cercetător al cărții lui Zoroastru: „De ce vrei să scoți aramă sunetului aurului ? Nu-i cu putință”. Aurul și argintul, metalele dominante în poetica eminesciană, au, pe lângă atributul nobleții și al atestărilor folclorice, pe acela esențial al luminiscenței. Se poate spune dealtfel că poetul național este un mare evocator al celor patru elemente inseparabile de viața secretă pe care o dă acestora lumina deseori
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dialogic se fixează și în lucrarea din 1946, François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, terminată în 1940 și apărută în 1965. Termenul dialogism pare dezvoltat și ca un răspuns la metodele pozitiviste de tip structuralist. În poetica sociologică, M. Bahtin dorește să introducă o formulă nouă, prin care se detașează și de teoria lui A. N. Veselovski (1838 - 1906) și de grupul Akmeist, condus de N. Gumilov (1886 - 1921). În formula sa, “dialogismul reprezintă un termen dintr-
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
dascălul lui Alexandru Macedon, filosof și savant ce a cuprins variate domenii: filosofie, logică, etică, politologie, poetică, biologie, chimie, psihologie, fizică. Este creatorul școlii filosofice Liceum și autorul multor lucrări de valoare: Metafisica, Fisica, De anima, Organon, Etica nicomahică, Retorica, Poetica ș.a. Thais (sec. IV î.H.) Nu se știe dacă Thais a fost dikteriadă (provenită dintr-un bordel), auletridă (dansatoare), hetairă (curtezană) ori servitoare-concubină. Legenda spune despre frumoasa și seducătoarea Thais că a fost hetaira dramaturgului Menandru (342-292 î.H.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lingviști au criticat cantonarea propriei lor discipline în limitele frazei. La colocviul interdisciplinar despre stil din 1960, la universitatea din Indiana, care reunea lingviști, antropologi, psihologi și critici literari, R. Jakobson a denunțat răspicat această limitare abuzivă: Insistența cu care poetica este ținută la distanță de lingvistică nu se justifică decît atunci cînd domeniul lingvisticii este restrîns, de pildă atunci cînd unii lingviști văd în frază cea mai înaltă construcție analizabilă, sau cînd sfera lingvisticii este limitată numai la gramatică sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
interesante, însă ele dovedesc dificultatea de a ieși din categoriile utilizate pentru analiza limbajului obișnuit" (2000, vol. II: 30). H. Meschsonnic este unul dintre rarii lingviști care vorbesc despre cea de a treia dimensiune a semnificației pentru a-și înscrie poetica în rîndul "translingvisticii operelor" (1997: 323-324): Pornind de la Benveniste, putem distinge mai ușor opoziția și interacțiunea între scriitură și literatură. Căci scriitura este mai aproape de semantică decît de semiotică, dar ea creează la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
privilegia noțiuni comune diversității materialelor semiotice (cinematografiei, benzilor desenate, imaginii, teatrului, literaturii scrise...), evitând să pună accentul pe specificitatea limbilor naturale. De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica și studiul vocabularului au fost domeniile care s-au dezvoltat cel mai bine în interiorul programului structuralist. Naratologia, în ciuda câtorva împrumuturi terminologice destul de metaforice ("propoziție narativă", "mod"...), a cunoscut o amploare care se datorează în foarte mică măsură lingvisticii. Cât despre
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
reprezenta, la cel mai înalt nivel, folosirea discursului împotriva căruia ei își defineau propria poziționare estetică. Proverbul pretinde că enunță adevăruri universale despre om și este prototipul discursului fix; el ilustrează cele două aspecte împotriva cărora suprarealismul și-a construit poetica, propunându-și să conteste realul sensului comun și să elibereze limbajul de sub incidența normelor. În plus, recurgând la constrângerile funcției poetice (rime, simetrie...), proverbele reprezintă un ocol pernicios al puterilor poeziei. Lecturi recomandate AUTHIER REVUZ J., 1995 Ces mots qui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu 1 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pp. 106-107. 1 Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p. 163. 2 Convertirea religioasă, coord. Emmanuel
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu 1 N. Steinhardt, Jurnalul fericirii, ediția a VII-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, pp. 106-107. 1 Nicolae Steinhardt, Primejdia mărturisirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1993, p. 163. 2 Convertirea religioasă, coord. Emmanuel Godo, Traducere de Nicoleta Petuhov
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
in ROMANIA CRISTINA CIOBANU Poezia generației albatrosiste - Constant Tonegaru, Geo Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Ion Caraion Prefață de Vasile SPIRIDON INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: Generația Albatros/albatrosistă, ironie, cotidian, intertext, social, anticalofilism, prozaism, banal, avangardă, literatura-reportaj, autenticitate, demitizare, demetaforizare, autoreferențialitatea/metatextul, poetica certitudinilor și a incertitudinilor, poezie contemporană, dialogism, limbajul sincopat, paratext, viziune deformatoare, poezie ludică, frondă, inovație stilistică, eros, obsesia morții, real, imaginar. Domnului prof. univ. dr. Nicolae Ioana (Andrei Grigor), cel care a inspirat și a îndrumat realizarea acestui studiu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
contruiască și textul poetic, perpetuă căutare a ideii, a sentimentului care se încheagă și care trebuie să-și găsească materialul lexical care să-l reflecte suficient de fidel încât cititorul-spectator să devină și coautor și să se identifice cu căutătorul. Poetica incertitudinilor, a ezitărilor își găsește definiția, reflectarea fidelă într-un poem ca Dar eu spun mereu. Căutătorul de ideal înțelege că adevărul absolut se situează la limita înțelegerii umane, poate fi intuit, dar nu cunoscut. E un discurs despre imposibilitatea
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sau împărat) și... nedumerește. (...) și, cu timpul, se ia seama că actorul nu e decât un poet. Poet dintâi. Un poet adevărat, travestit. Travestit de dragul recreării unui limbaj cu trup și suflet... Avertizând. De aici înainte, putând propune, convingător, toată poetica rescrierii."252 Desigur poezia generației Albatros nu merge cu experimentul, cu recrearea textului poetic atât de departe, dar regăsim o serie de tehnici interesante, tentația jocului dramatic, a intrării în dialog cu lumea sau cu literatura. Tentația dramaticului revine la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
an/ și pierd calicii chilipir." sau "Dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită!" E un poem care subliniază epuizarea unor structuri lirice prin prelucrarea lor la nesfârșit (textul face trimitere la poetica simbolistă, refuzată însă: "De-atuncea nici/ fantome mari să trecă nu vor/ ținând de mâini fantomele mai mici.") și singura modalitate de recuperare a lor este, în manieră postmodernă, introducerea acestora într-un text dialogic, ironic și parodic. Tratarea ironică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
semnul incertitudinii, cel mai des discursul poetic se îndreaptă către sine însuși. Se elimină sau se mimează eliminarea măștilor lirice, elementele biografice părând a invada textul. Impresia de autenticitate, de refuz al convențiilor literare este întărită și preferința manifestată pentru poetica faptului divers. Elementele poetizate sunt cele ale universului banal, cotidian (e o ieșire a scriitorului din "turnul de fildeș"). Se schimbă recuzita poetică, eliminându-se orice prejudecată cu privire la cuvinte care pot să fie poetice sau nepoetice. Ironia și demitizarea parodică
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Paralela 45, Pitești, 2000. Buzatu, Gheorghe, România sub Imperiul Haosului (1939-1945), Editura Rao, București, 2007. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism. Avangardă. Decadență. Kitsch. Postmodernism, Editura Univers, București, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Chioaru, Dumitru, Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești, Editura Dacia, col. Discobolul, Cluj-Napoca, 2000. Clement, Liviu, Fragmente despre postmodernism și poezie în Crai nou, 2002. Coșovei, Traian T., Pornind de la un vers, Editura Eminescu, București, 1990. Crăciun, Gh., Competiția continuă. Generația 80 în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
consultat în data de 13 aprilie 2012) Stănescu, Bogdan-Alexandru - Postludice în Paradigma. Revistă multilingvă de cultură a Cenaclului Euridice, nr. 1-2/2003, ediție online http://www.revista paradigma.ro/2003 12 stanescu.htm (data consultării: 24 martie 2012) Poantă, Petru, Geo Dumitrescu - poetica demistificării în Tribuna, nr. 147/16-31 octombrie 2008, ediție online, http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=11371 (data consultării: 20 noiembrie 2012) Vișan, Dragoș, Altfel despre Constant Tonegaru, http://www.poezie.ro/index.php/essay/13932967/Altfel despre Constant Tonegaru (data consultării
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
langage syncopé, paratexte, vision déformatrice, poésie ludique, fronde, innovation stylistique, éros, obsession de la mort, réel, imaginaire. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]