21,807 matches
-
Charles și Mary Lamb, adaptat însă adulților. Cu alte cuvinte, nu oferă o traducere a lui Shakespeare în limbaj modern, ci o analiză a variațiunilor, maturizării, influențelor și originalității, ezitărilor, reușitelor și eșecurilor care definesc o vastă operă dramatică și poetică deopotrivă. În intenție, efortul lui Kermode e extrem de ambițios; în rezultat, e extrem de interesant, poate inegal, dar categoric important în contextul studiilor shakespearene. Cu analiza sa, Kermode merge cu bună știință împotriva curentului: dacă în momentul de față Shakespeare e
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
talentul lui Shakespeare, dar nu și de capacitatea acestuia de a-l stăpîni totdeauna cum trebuie ("his wit was in his own power, would the rule of it had been so to"). La fel, Kermode privește cu ochi critic performanțele poetice ale autorului lui Titus Andronicus sau Coriolan, comparîndu-le cu cele ale lui Hamlet sau Iulius Cezar. Momentul esențial în formarea unei discipline poetice în limbajul shakespearean se produce, după părerea lui Kermode, în anii 1599-1600, și e legat de cîteva
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
would the rule of it had been so to"). La fel, Kermode privește cu ochi critic performanțele poetice ale autorului lui Titus Andronicus sau Coriolan, comparîndu-le cu cele ale lui Hamlet sau Iulius Cezar. Momentul esențial în formarea unei discipline poetice în limbajul shakespearean se produce, după părerea lui Kermode, în anii 1599-1600, și e legat de cîteva evenimente importante în cariera dramaturgului și poetului: debutul la Globe, unde prima piesă shakespeareană montată este Iulius Cezar, conceperea lui Hamlet, dar și
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
produse înainte de 1600. Între poeticitatea din ce în ce mai accentuată a limbajului shakespearean, și implicit marcat detașată de limbajul comun, și cronologia pieselor, Kermode descoperă un raport de inversă proporționalitate: cu cît ne depărtăm de piesele de început, limbajul e mai complicat, mecanismele poetice mai subtile, dar și mai obscure în mare măsură. Zăbovind asupra unui pasaj din Titus Andronicus, pe care îl compară apoi cu unul similar în Coriolan (una dintre ultimele piese ale lui Shakespeare), Kermode observă o anumită literaturitate ostentativă în
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
pași de o femeie pe cale de a muri. Absurditatea e evidentă, ceea ce i-a determinat pe unii regizori să elimine complet scena, sau s-o modifice considerabil. Dar Kermode o menționează tocmai pentru a analiza un anumit tip de palier poetic în limbajul shakesperean: virtuozitatea, care uneori se manifestă în dauna dramaticului. Între registrul poetic și cel dramatic se produce astfel o tensiune, pe care Shakespeare-ul de mai tîrziu va ști să o rezolve. Iar rezolvarea vine, în primul rînd
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
determinat pe unii regizori să elimine complet scena, sau s-o modifice considerabil. Dar Kermode o menționează tocmai pentru a analiza un anumit tip de palier poetic în limbajul shakesperean: virtuozitatea, care uneori se manifestă în dauna dramaticului. Între registrul poetic și cel dramatic se produce astfel o tensiune, pe care Shakespeare-ul de mai tîrziu va ști să o rezolve. Iar rezolvarea vine, în primul rînd, din felul în care dramaturgul izbutește să reproducă pe scena liniștea. Din felul în
Poetul Shakespeare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16197_a_17522]
-
lungul timpului? Puteți face o schemă - pe vîrste și zone de lectură? De la Jules Verne și Pif (cîinele din desenele animate), la Mark Twain, la poezia română și franceză interbelică, la Beat, la romanul englez, american și francez, la teoria poetică, la poșta pentru revista mea, "Leșul Elegant,"... pe un teanc de ziare si reviste. De schematizat, nu pot schematiza... am rămas exact ca la 12 ani. ...sînt mari cititori care mărturisesc că nu mai pot citi, la maturitate, decît memorialistică
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
pe măsură ce scrieți? Desigur - și mă ofuschez, întunericesc și perplexez simultan. Textele teoretice vă susțin proza și poezia? Da - într-un fel Dada. Am avut o perioadă de interes nesănătos față de Wittgenstein, Derrida, Lacan, Foucault, DeLeuze, Guattari, Virilio - i-am folosit poetic, m-au interesat mai curînd stilistic. Înainte de ei, au fost ai noștri: Eliade și Cioran, și ei pentru poezie. Unde s-ar încadra textele pe care le citiți la radio (și le publicați, apoi, în cîteva publicații americane și, în
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
Tot copil,/ chiar dacă sînt lat în umeri cum tăietorii de lemne./ Tot copil, chiar dacă îmi las, uneori, capul/ să-mi cadă, la fel ca un măr, în poalele femeilor tinere" (Tot copil am rămas). Din atari consemnări se încheagă perspectiva poetică a unei solidarități cu cosmosul, retrăită dureros, asumată ca un destin al morții și al plîngerii, însă cu un fond de materialitate frustă, zgrunțuroasă, precum o subiacentă compensație a conștiinței subiective care suferă. A unei conștiințe ce se alină identificîndu-se
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
și: "Acest manuscris ce se preschimbă mereu într-o apă, asemenea lungilor/ cosițe ale fetelor în ramuri subțiri de răchită" (Această viață, această poveste). Grație unor asemenea iluminate conexiuni, Mircea Bârsilă se arată apt de o iubire fertilă în act (poetic). Mircea Bârsilă - O linie aproape neagră, Ed. AMB, 112 pag., preț neprecizat
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
salva transpar la fel de dramatic: "Încep să scriu tot ce mi-a venit vreodată să scriu și n-am scris ca să nu consum, să nu pierd, din teama de-a nu mă risipi, prea repede, dintr-o dată, ca fumul." Anumite motive poetice se conturează cu claritate în poemele lui Bogdan Ghiu. Noaptea, labirintul, dimensiunea dionisiacă și visul, traiectoriile indicibile ale existenței apar în imagini de finețe, stilizate și pure până la esență, cu îndepărtate irizări stănesciene: "...dacă aș fi înconjurat/ (cum și sunt
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
în cuvinte." Poemele lui Bogdan Ghiu, poeme-confesiune, poeme-eseu, au forma fluctuantă, discontinuă și "fractalică" a subiectivității și realității și își sublimează strigătul într-un stil pur, cu metafore abstracte fără a fi reci, traducând obsesiile constante, copleșitoare ale unei conștiințe poetice profunde. Bogdan Ghiu, Pantaloni și cămașă, Ed. Pontica, Constanța, 200, Colecția Euridice, 64 pag., preț nemenționat.
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
de Wonder Boys, filmul lui Curtis Hanson, dar în egală măsură și al bărbaților în pragul unor crize de nervi, pe numele lor Michael Douglas, Robert Downey jr. și Tobey Maguire - a fost menționat doar la două categorii: a foarfecelui poetic și a cîntecului original. La ultima categorie a și învins, dar - cu siguranță - nu doar datorită lui Bob Dylan, autorul melodiei cu titlu semnificativ: "Things Have Changed"...
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
stihie masculină", ca un paroxism al virilității fruste, sălbatice: "Virilizarea atitudinii presupune cu necesitate feminizarea cosmosului, iar în această dialectică a atracției contrariilor apa se oferă de la sine ca principiu feminizant, căci atît în "imaginația naivă", cît și în "imaginația poetică" apei i se atribuie "aproape totdeauna" un caracter "feminin". (...) Doctrina virilă încurajează feminitatea elementelor și le alertează calinitatea" (citatele în citat sînt din Gaston Bachelard). Procesul de "feminizare" a stepei, chiar în absența "mărcilor acvatice", n-ar constitui decît "un
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
în cartea de vizită a Dorei Pavel apar prezențe în cîteva antologii printre care și în Young Poets of a New Romania (Forest Books, London & Boston, 1991). Primul poem, care dă și titlul volumului, anunță într-un fel un discurs poetic încărcat de aerul grav al marilor teme, iar la nivel formal, o sintaxă proprie, uneori anarhică: "Tu încă te poți defini prin acest adevăr:/ pe cînd se va goli și nu se va pierde/ sau/ pe cînd se va goli
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
pierde/ sau/ pe cînd se va goli fără să ia forma tapetului sau/ numaidecît muncilor simple/ nici sîngele nu va mai fi măsura obișnuinței/ (nici sîngele)". Sîngele, zidul, moartea, dragostea, neantul sunt cuvinte-cheie pentru tot atîtea teme care cristalizează o poetică îmbibată de metafore, abstractizări și viziuni bizare ("e după-amiază o femeie plutește cu trăsura prin/ burta unui pix de aluminiu"), în descendență stănesciană: "în fața ei zidul indică un complex infam/ zidul care poate fi și spus/ pentru cine îl curăță
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
cîinii. comunicatele/ șosetele metropolei și mortul de la fereastră ca/ și cum duminica/ eu sub asfalt creșteam și meditam la clandestinitatea modelului meu vicios". Asociațiile uneori șocante de noțiuni cu referent abstract și predispoziția pentru lamentări și nostalgii construiesc un discurs poetic obositor la lectură: "un copil. alerga pe sub piele (gratii revelatoare)/ pe șantierul silențios/ o! gratii revelatoare cimitirul de mult ridicat e/ cu macaraua la cer/ și ce mai tată avea; aplecat peste rîu agățat de un/ trunchi peste ceasul imens
Inovații formale by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16277_a_17602]
-
am pomenit mai sus. Sunteți și autoarea a două cărți de proză (Atât de grozavă și adio, 1971, și Confidențe fictive, 1976). Ce loc ocupă proza în ansamblul creației Dvs.? Cred că impulsul de a scrie proză (o proză nu poetică, dar subiectivă, toate cele cincisprezece povestiri ale mele sunt scrise la persoana întâi) mi-a fost stârnit de prietenia mea cu Nicolae Breban, căruia-i urmăream paginile încă de la primul lui roman, Francisca. Descurajată de lipsa de ecou a cărților
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
odată/ în limba română."? Le-am scris în 1982 și au apărut în 1983, în volumul Numărătoare inversă. "Fii atentă, mi-a spus un prieten, sună ca și cum te gândești să te expatriezi!...". Nici vorbă de așa ceva. Era o simplă speculație poetică vai, devenită destin...
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
lui Rimbaud sau Mallarmé. În privința poeziei moderniste ar merita semnalat faptul că există numeroase consonanțe cu teoria expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
merita semnalat faptul că există numeroase consonanțe cu teoria expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și cel empiric; ca să nu mai vorbim de similitudinea dintre transcendența goală (Friedrich) și absența transcendenței pe care o remarcă autorul eseurilor de estetică. Deși nu de o importanță teoretică la fel de mare și nici cu o "carieră" ulterioară la fel de copleșitoare
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
reîntoarcerii, apropierii, posibile doar prin poezie, de "punctul central", loc "vital", primordial și, tocmai de aceea, "neștiut". Apare astfel imaginea unui "loc" ale cărui coordonate sunt "câmpia verde", "casa albă", "copacul înflorit", "mormântul mamei" (Enigmă) sau "grădina", în care eul poetic sapă ca în "propriul trup" (Grădina). Dorința, nevoia, imposibil de stăpânit, de a pătrunde în interiorul propriei ființe creează abisul, o figură geometrică ce se adâncește, prelungind în interior, la infinit, imaginea din afară, și la al cărei capăt ar trebui
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
privește/ un ochi care privește/ etc., încearcă să-ți imaginezi/ până la capăt/ această figură geometrică/ dacă poți" (Punere în abis). Acest "tu", impersonal, generic, pe care cititorul îl regăsește în mai multe poeme, pare a fi o dedublare a eului poetic care, în acest chip, încearcă, simultan, o privire în afara lui și una în adâncul lui. Aceeași funcție, a dedublării, o îndeplinește și livrescul remarcat de critici, sub diverse forme, încă de la debut. Dedublarea ar putea fi pusă în legătură cu "vârstele" pe
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
încearcă, simultan, o privire în afara lui și una în adâncul lui. Aceeași funcție, a dedublării, o îndeplinește și livrescul remarcat de critici, sub diverse forme, încă de la debut. Dedublarea ar putea fi pusă în legătură cu "vârstele" pe care le parcurge eul poetic și care se privește pe sine în momente diferite: "Tu mă înveți acum/ știința de a muri/ așa cum odinioară/ m-ai învățat să umblu/ prin lumea plină de culori și parfumuri" (Lecția) sau, într-unul dintre poemele inedite: "mai ai
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
Gheorghe Grigurcu La prima vedere (citire), discursul poetic al lui Alexandru Mușina e, în obișnuința optzecistă, înțesat de datele concretului, sfidînd convenția elevată, printr-o "democrație" a imagisticii ce înclină spre "urît". E la mijloc o productivitate plebeiană, procedeu energic de revitalizare a limbajului asociativ, terapie de șoc
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]