2,793 matches
-
la sfârșitul fiecărei intervenții este permisă o singură replică; 5) nu este permisă vulgaritatea limbajului etc. Participanții au de ales Între: 1) a respecta cu strictețe regulile impuse ceea ce le aduce un câștig la nivelul unor componente cum ar fi politețea, educația ș.a. ale imaginii publice -, cu riscul de a permite unui interlocutor care nu respectă aceste reguli să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a respecta Într-o mică măsură, sau deloc, normele impuse (cu riscul de nu puncta la capitolul educație, politețe ș.a.), concentrându-și toată atenția pe atacul asupra adversarului, prin toate mijloacele, verbale și non verbale, de care dispune. În cazul nostru, ambii participanți au respectat regulile, cu toate că numai unul dintre ei, AN, era perceput ca având un comportament public
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Malinowski ne ajută să interpretăm acest gen de enunțuri care se află, cel puțin aparent, În afara sferei interacțiunilor umane utile, a acelor enunțuri produse, aparent, fără un scop practic imediat: conversația liberă fără un scop anume, formulele de salut, de politețe ș.a. Semnificația lingvistică a unor asemenea enunțuri nu are nici o importanță pentru receptor; ele nu vehiculează nici o ipoteză nouă. Semnificația lor vine din contextul situației. În opinia antropologului, explicarea fenomenului are la bază tendința generală a oamenilor de a se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
așa cum Îi plăcea să spună Însuși președintele - este adevărat, asta se Întâmpla În campaniile electorale și cu ocazia diferitelor sărbări populare la care participase). Primul cuvânt cu care se deschide dialogul este un imperativ, Veniți ..., neatenuat de nici o formulă de politețe, semn al faptului că interlocutorii nu erau tocmai În „apele lor”. Urmează un atac direct la adresa administrației, care nu făcuse nimic să le salveze viețile și bunurile. Atacul este redirecționat spre președinte care i-a determinat pe acești oameni, pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
209-254. Ionescu, E., 1976, "Aportul presei la cultivarea limbii literare", în PN 3 (238), p. 28-30. Ionescu-Ruxăndoiu, L., 1999, Conversația. Structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a romanei vorbite, ed. a II-a (revăzuta), București, All. Ionescu-Ruxăndoiu , L., 2004, "Politețe și impolitețe în dezbaterile televizate", în: Până Dindelegan (coord.), p. 417-422. Ionescu-Ruxăndoiu, L., D. Chițoran, 1975, Sociolingvistica. Orientări actuale, București, Editura Didactica și Pedagogica. Ionică, I., 1984, "Subdialectul muntean", în: V. Rusu (coord.), Tratat de dialectologie românească, Craiova, Scrisul românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
București, Humanitas, p. 179-209. Scollon, R., S. W. Scollon, 1995, Intercultural Communication, Blackwell, Oxford U.K., Cambridge U.S.A. Scollon, R., S. B. K. Scollon, 2001, Intercultural communication : a discourse approach, Malden, Mass., Blackwell Publishers. Slama-Cazacu, Ț., 1983, "Formule de politețe în limba română: structura și funcții", în SCL, XXXIV, 3, p. 237-263 și 4, p. 287-310. Slama-Cazacu, Ț., 1991, "Limba de lemn", în Rlit, 42. Slama-Cazacu, Ț., 2000, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5.1.3. Variația privește oscilația între o formă de plural invariabil (omonimă cu singularul) și o formă de plural cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11) pastrame: 73 păstrămuri: 24 pastrama (sg. art. în context): 2 nu răspund: 1 12) vopsele: 79 vopseluri: 20 ambele: 1 13) politețuri: 90 politeți: 9 ambele: 1 5.1.3. Variația privește oscilația între o formă de plural invariabil (omonimă cu singularul) și o formă de plural cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46 babysitteri: 44
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
lor. enunțurilor simple, cu respectarea accentului și a intonației; · formarea deprinderilor de a formula întrebări și răspunsuri la întrebări; · formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversație și de a dialogă cu acestă: · însușirea unor formule de adresare și de Politețe; · stimularea capacității de a relata și comenta evenimente trăite sau auzite; · exersarea deprinderilor de repovestire a unor povești și povestiri; · formarea deprinderilor de a scrie scurte texte prin care transmit un mesaj Conținuturile comparativ cu nivelele limbii vizează: testarea competențelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
binețe. Datu-v-am binețe Le-am SPUS Spune-le! b) Pronumele forme neaccentuate: -1. -o. -i, mi. -ți, se pot rosti împreună cu orice cuvânt aflat înaintea lor, dacă acesta se termină cu o vocală: Alte pronume: a) Pronumele de politețe: (are forme numai pentru persoana a I a și aII-a: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumnealor, mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
doua jumătate a secolului al XVI-lea fenomenul corupției era atât de răspândit încât linia de demarcație dintre darurile oficiale și cele neoficiale ajunsese tot mai labilă, sistemul darurilor ajungând atât de practicat încât făcea parte din arsenalul formulelor de politețe, iar persoanele oficiale le pretindeau pe față. În condica de drept penal și procedură penală intrată în vigoare la 1 ianuarie 1852 în Muntenia sub domnia lui Barbu Știrbei apare pentru prima dată expresia de „funcționar public” prin aceasta proteguind
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
stimulilor multipli duc la neclaritate, stres, nesiguranța, comportamente problematice/ tulburări de comportament, stima de sine negativa, scăzuta. Așadar, în viața copiilor cu autism, este nevoie de: Claritate și Simplificare! ! Soluționarea problemelor persoanelor cu autism vizează următoarele aspecte: * Atitudinea adultului: acceptare, politețe, adaptabilitate, stil orientativ. * Clarificarea următoarelor aspecte din viața persoanelor cu autism: activitățile, spațiul (mediul, încăperile), persoanele, stimulii, timpul. Scopul clarificării și simplificării în viața persoanelor cu autism * Aduce previzibilitate în viața, o fac mai puțin derutantă * Diminuează comportamentul problematic și
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin OMFP 1389/2006); noțiuni generale de psihologie și psihopedagogia lecturii; solicitudine, calm, promptitudine, amabilitate și tact în relațiile cu utilizatorii; abilitate, politețe, fermitate și eficiență în relațiile cu furnizorii; capacitatea de a menține și stimula un climat de colegialitate în contextul lucrului în echipă; capacitatea de a aplica, transfera și combina cunoștinte și deprinderi de muncă, așa cum sunt punctate în Standardul ocupațional
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect esențial al comportării civilizate”etc., o prezentare mai amănunțită fiind dată la subcapitolul 3.3. Prin strategia didactică utilizată s-a urmărit construirea unui sistem de valori autentice, fundamentate pe morala creștină, care să le permită stabilirea de relații
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
comportamentului civilizat îi revine familiei. Copilul învață conduita civilizată, politicoasă din fragedă copilărie, începând cu „cei 7 ani de acasă”. Ei sunt piatra de temelie în educația comportamentului civilizat, un instrument important de orientare pe drumul vieții. Conduita civilizată și politețea nu se pot învăța ca o poezie, sau numai după un anumit „cod”. „Nici un cod din lume nu poate cuprinde complexitatea raporturilor dintre oameni, de fapt doar viața reală, de zi cu zi, fiind cea care scrie și îmbogățește mereu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
viață, petrecuți în familie, nu se pot însuși toate cerințele unui comportament civilizat. Multe dintre aceste cerințe vor fi întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În cadrul orelor de dirigenție pot fi tratate următoarele aspecte esențiale ale comportării civilizate: • definirea termenilor importanți: comportament - modalitate de a acționa în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în anumite împrejurări ; civilizație - model de dezvoltare a unei societăți, prezentat în moduri de viață, de muncă, de comportare. • politețea înseamnă: grijă, amabilitate, corectitudine, respect, bun-simț, cinste, sinceritate etc. și exclude obrăznicia, impertinența, aroganța, adică afirmarea brutală a propriilor interese. • politețea reprezintă o atitudine superioară de respect pentru semeni, specifică omului civilizat care, însușindu și regulile de bună-cuviință, acționează din convingere. În acest fel, elevii își vor forma o imagine clară a necesității unei atitudini respectuoase în orice moment al vieții
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
orice om are aceeași valoare ca ființă umană și că merită același respect pe care ni-l datorăm nouă înșine. Pe acest fundament urmează să clădim perceptele comportării politicoase, atente, binevoitoare, într-un cuvânt civilizate. Formarea unei anumite concepții despre politețe cu tot ceea ce implică ea, trebuie sprijinită pe exemple concrete, convingătoare și accesibile, cu exerciții, interpretări și rezolvări ale unor situații reale. Metodele și procedeele, formele de organizare a acestui tip de activități au un rol deosebit în reușita acestora
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
afirma că, două aspecte esențiale referitoare la conduită civilizată trebuie să fie conștientizate de elevi: • a fi politicos înseamnă a fi natural, a te purta firesc în toate împrejurările, aceasta devenind o trăsătură de caracter ce presupune sinceritate și constanță; • politețea nu înseamnă lingușeală, umilință, ci demnitate personală, manifestare prin care, acordând tot respectul celorlalți, ne respectăm pe noi înșine. Pentru a susține cele afirmate mai sus vom prezenta un proiect didactic realizat pentru ora de dirigenție la clasa a VII
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lingușeală, umilință, ci demnitate personală, manifestare prin care, acordând tot respectul celorlalți, ne respectăm pe noi înșine. Pentru a susține cele afirmate mai sus vom prezenta un proiect didactic realizat pentru ora de dirigenție la clasa a VII a, intitulat „Politețea - aspect esențial al comportării civilizate” (Anexa 4). 3.4. Activitățile extracurriculare - implicații în formarea personalității moral-religioase a elevilor Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă dimensiunea fundamentală a procesului instructiv educativ. Aceasta constituie spațiul aplicativ care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
antrenorul asta...” a dăscăli: „Singur cu mâna ta ți-ai făcut-o. Cine te-a pus să te bagi în așa ceva. Acum am să îți spun eu ce trebuie făcut. Ascultă-mă cu atenție...” Ce facilitează atunci comunicarea? laudele, complimentele, politețea facilitează comunicarea pozitivă. Când aveți ceva de comunicat începeți prin a remarca ceva pozitiv. Mulțumiți copilului atunci când vă ajută (la cumpărături, curățenie, ia note mari); exprimarea deschisă a sentimentelor și dorințelor la persoana I, fără a ataca cealaltă persoană: Nu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
fost antrenat să sesizeze intuitiv acordul corect al părților de vorbire prin exerciții diverse de utilizare a structurilor gramaticale cu forme flexionare (pluralul substantivelor, exersarea genului, exersarea cazului, verbe la diferite timpuri, exersarea pronumelui și mai ales a celui de politețe, exersarea acordului substantivadjectivverb). Dezvoltarea capacității de exprimare libera, cu respectarea normelor gramaticale și educarea capacității de întreținere a unui dialog. În acest context s-au realizat exerciții de ordonare logica a cuvintelor în propoziții, jocurilexicale de îmbogățire a sensului propoziției
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
special când apar manifestările ostile. În cazul apariției manifestărilor ostile în timpul relațiilor de comunicare trebuie subliniat ferm obiectivul comun al auditului care constă în identificarea cerințelor nerespectate și găsirea soluțiilor pentru problemele care le pot genera. Discuțiile trebuie orientate cu politețe spre interesul comun. Auditorul va explica încă o dată care este rolul său și că scopul comun este asigurarea succesului auditului. Atenție la reacțiile proprii care pot declanșa emoții negative din partea interlocutorului! Concentrarea prea puternică asupra persoanelor considerate dificile poate afecta
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
părinților trebuie să fie una de mijloc: să nul ajute prea mult pe copil, dar nici să nu se intereseze deloc de rezultatele acestuia. 3. Educația morală a copiilor. În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportamant: respectul, politețea, cinstea, sinceritatea, decența in vorbire și atitudini, ordinea, cumpătarea, grija față de lucrurile încredințate. În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult; părintele este un exemplu pentru copil. Părinții le spun copiilor ce e bine și ce e rău
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]