2,744 matches
-
în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză, să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc să se coacă, să nu vorbești, că de vei vorbi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urs, iar alții, că stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei mese. (Gh.F.C.) Capătului pămîntului i se spune și Mărul Roșu. (Gh.F.C.) Pămîntul e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.) Pămîntul este drept ca fața unei mese. (Gh.F.C.) Capătului pămîntului i se spune și Mărul Roșu. (Gh.F.C.) Pămîntul e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt cu ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se udă copitele cu apă, căci dacă nu are apă pe lumea cealaltă, rîmătorul rîmă și îi va găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsi apă. Orice se dă omului de pomană nu se pierde, ci le capătă în cealaltă lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lume îndărăt. Cine dă ață de pomană face punte pe lumea cealaltă și trece în rai. Să nu dai borș cu flori [mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mucigai] de pomană, că pe lumea cealaltă bei tot apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mînca pe lumea cealaltă. Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă cu hospă și cu flori. Dacă se face pomană cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mînca pe lumea cealaltă. Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face adăpost pe lumea cealaltă cînd o fi vremea rea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu frupt alb, apoi se crede că primitorul tre buie să dea în schimb pîne și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mînca pe lumea cealaltă. Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face adăpost pe lumea cealaltă cînd o fi vremea rea. Popă Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și sare. Cînd se dă de pomană, să nu se dea peste gard, căci acea pomană nu este primită pe lumea cealaltă. Dacă nu faci pomană pe lumea asta, n-ai ce mînca pe lumea cealaltă. Să dai rogojină de pomană, ca să ai cu ce-ți face adăpost pe lumea cealaltă cînd o fi vremea rea. Popă Cînd te întîlnești cu popa, îți merge rău. Cînd îți iese popă înainte, are să te bată cineva. De-ți va ieși popă înainte, trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să-i ferească de boale. E bine ca la Crăciun, cînd se taie porcii, să te brezezi* cu sînge, că e bine de bubat. La Crăciun, cînd se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi Vremea de Apoi. Dacă dorește cineva ceva sara pe cînd e cerul plin de stele și într-acel timp cade o stea, apoi se crede că dorința i se va împlini. Strachină Cînd cineva dă o strachină de pomană sau cu de împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aprind cîte-o lumînare mortului, acele suflete mulțămesc acelei persoane. Omul dacă moare, sufletul lui umblă timp de șase săptămîni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormînt, își adună tot ce i s-a dat pînă atunci de pomană, se suie pe cruce, apoi se înalță la cer. Dacă n-are cruce, șade pe mormînt pînă i se pune cruce, apoi se înalță. îndată după moarte, se anină un petec de pînză albă în streșina casei pe care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
veni. (Gh.F.C.) între Joia Mare și Rusitori [șapte zile după Rusalii], cerul, raiul și iadul se deschid și sufletele se întorc acasă. (Gh.F.C.) Sufletele morților își potolesc foamea cu aburul mîncărilor. (Gh.F.C.) Sufletele morților mănîncă ce li se dă de pomană. Cei care nu primesc iau de la cei care au - dar numai o dată, c-apoi sufletele care le-au dat le urmăresc și le blestemă. (Gh.F.C.) Stomacul e sălașul sufletului. (Gh.F.C.) Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spui visele. Dacă visează cineva că plînge, se va bucura. Dacă doarme cineva pe perna [pe] care a zăcut un mort, va visa pe acel mort. Dacă visezi un mort care te supără, dă a doua zi o ceapă de pomană, zicînd: „Ține, de sufletul cutăruia.“ Se crede că dacă i se arată cuiva prin vis o femeie străină cerînd apă, apoi o boală molipsitoare care a luat chipul femeii va veni asupra unui familiant de-al visătorului, și apoi acela
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iunie ), toate locurile cu semănături erau vizitate de gospodari și Însemnate, Înfigîndu-se pe ele ramuri de anin, pentru ca recolta să fie multă și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și bună. La Sf.Petru ( 29 iunie ), din primele roduri de castraveți și fasole verde, se dădea de pomană mai Întîi vecinilor, apoi mîncau cei ai casei. La Sf. Marina ( 17 iulie ), din primele roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
roduri de porumb, se dădea de pomană copiilor din vecini și călătorilor. La 6 august, se aduceau ciorchini de struguri la biserică, care după ce primeau binecuvîntarea, erau Împărțiți. Primul snop de grîu din capul locului de seceriș, se dădea de pomană unui secerător, care seara Îl lua acasă. Se mai Împărțea, Înainte de seceriș, cîte un colac cald, o bucată de brînză, un păhărel de rachiu, acestea În afară de mesele obișnuite, drept mulțumire pentru belșugul grîului. Același obicei se practica și la adunatul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la care foc este credința că se Încălzesc morții. Femeile Își plîng morții. Acasă În mijlocul curții, se așează 2-3 scăunele joase, o cană cu apă lîngă ele și se face focul cu bețe de boji. Apoi li se dau de pomană morților colaci și colivă. De Sf.Gheorghe, fiecare poartă se Împodobea cu doi fagi verzi, subțiri și Înalți, Înfipți la fiecare stîlp al porții. Această datină izvorăște din legenda că, Sf.Gheorghe, fiind urmărit de păgîni, care Îl căutau să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]