10,542 matches
-
Geoană a pierdut ocazia să se distanțeze de Ion Iliescu, un fost comunist, dar și că Titus Corlățean a spus Ambasadei că Văcăroiu nu a liniștit sala pentru că îi era frică pentru securitatea lui fizică, scrie . În finalul telegramei se pomenește și o întîlnire privată a lui Cristian Tudor Popescu cu diplomații americani, în care jurnalistul spune că e prieten de 20 de ani cu Geoană, dar că acesta din urmă își face rău și are aceeași problemă ca întotdeauna: e
Wikileaks: CTP, într-o întâlnire cu diplomaţi americani: Sunt prieten cu Geoană, e şovăielnic () [Corola-journal/Journalistic/60905_a_62230]
-
Constantin Țoiu „Mulți am fost și mulți sîntem și mulți te așteaptă Lumea din primenele nu se mai deșteaptă Orice ieste muritoriu cu vremea se petrece Trece vremea și pre ai săi toți îi părăsește Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți: de noi cu vremea vor pomeni alții..." Miron Costin scria aceste versuri în Viața lumii - contemporan cu prima Ceartă a secolului de la Academia nemuritoare a Franței, -, Charles Perrault citise un poem (mediocru, de alt fel) închinat lui Ludovic
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
sîntem și mulți te așteaptă Lumea din primenele nu se mai deșteaptă Orice ieste muritoriu cu vremea se petrece Trece vremea și pre ai săi toți îi părăsește Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți: de noi cu vremea vor pomeni alții..." Miron Costin scria aceste versuri în Viața lumii - contemporan cu prima Ceartă a secolului de la Academia nemuritoare a Franței, -, Charles Perrault citise un poem (mediocru, de alt fel) închinat lui Ludovic al XIV-lea - al „delicateții de spirit" împotriva
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
ferește! - scos la licitație...) Dar, deocamdată, la Montparnasse, Sărutul simbolizează, deja de 100 de ani, dragostea eternă, însuși Brâncuși mărturisind, în 1956, nu cu mult înaintea definitivei sale treceri pământești: „Am vrut de fapt să fac un lucru care să pomenească nu despre o singură pereche, dar despre toate perechile de oameni ce s-au iubit și s-au perindat pe pământ, înainte de a-l fi părăsit". Vecinul imediat al lui Brâncuși este uriașul editor Henri Fammarion. Câțiva pași spre vest
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
doi protagoniști ai (teatrului) absurdului", după care Eugen Ionescu făcu un pas în dreapta, ca să-i ofere loc maestrului Samuel Beckett care, la rândul său, concomitent, făcu un pas în stânga, ca să-i ofere trecere maestrului Eugen Ionescu, astfel că ambii se pomeniră și mai față în față, gata să se ciocnească sau să se îmbrățișeze, cel puțin - să-și pună unul celuilalt mâna pe umăr sau, simplu, - să-și strângă mâinile. Însă Eugen Ionescu schimbă pasul, de data aceasta făcându-l în stânga
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
celuilalt mâna pe umăr sau, simplu, - să-și strângă mâinile. Însă Eugen Ionescu schimbă pasul, de data aceasta făcându-l în stânga, ceea ce i se întâmplă, ca mașinal, și lui Beckett, care făcu pasul în dreapta. Pe fețele ambilor scriitori, ce se pomeniseră atât de - cum să zic? - vizavi se perindă câte o umbră de jenă sau, poate, fâstâceală. Apoi unul făcu pasul cum îl făcu, spre a-l ocoli pe celălalt coleg, acesta, la rândul său, vru să treacă, ocolit, pe lângă cel
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
însemnare Mi-e imposibil să mă înțeleg cu Hugo. Parcă ar fi fost deocheat. Vorbește singur, am impresia că și-a pierdut mințile. A șaizeci și una însemnare Tot orașul e în fierbere. De la război încoace, nu s-a mai pomenit o asemenea catastrofă. În fiecare zi, Hugo ajunge acasă după miezul nopții. Nu știu cum să-l mai liniștesc. Azi dimineață am încercat să stau de vorbă cu el, dar a tăcut încruntat. A șaptezeci și doua însemnare Iar m-am întâlnit
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
a copilului la patruzeci de ani, obligat de boala mamei să se comporte în acord cu vârsta, dar rămânând, la urma urmelor, un simplu fiu și nimic mai mult. Prima criză e șarjată ironic de vocea din off de care pomeneam. A doua nu îngăduie însă asemenea clovnerii: „Zelda îmi zgândărise cele mai traumatizante complexe, înrădăcinate în animalitatea mea elementară. Indiferent ce i-aș fi spus, ar fi sunat a gargară atât timp cât ea sesiza, instinctiv, un dezechilibru în raportul inaugural dintre
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
o durere, dintr-o vexație sau dintr-o contrariere, în vreme ce, în al doilea caz, motivația stă în distracția comună. De aceea, în fața umorului cu rădăcini în viață, reacția tipică e de trezire suferindă: rîzi și la un moment dat te pomenești cu un gust amar, care îți alungă voioșia. Așa arată majoritatea însemnărilor lui Alex Ștefănescu. Autorul este un dezamăgit de specia umană care își caută alinarea în literatură și în apropierea animalelor dragi, de aceea paginile care lasă o impresie
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
s-ar potrivi și prozei lui Constantin Mateescu. În latura lor de protagoniști, povestitorii din Ramona-Vals fug de răspundere. Sunt ușor de intimidat, sunt slabi de înger. Curajul le vine atunci când încep să scrie și e asociat nu o dată cu cruzimea. Pomeneam mai sus de fiii care duc pe umeri ridiculitățile părinților: „Una din trăsnăile bătrânului era să joace table, juca singur. Dădea cu zarurile pentru el, apoi pentru un adversar imaginar pe care-l botezase, n-am înțeles din ce motive
Stilistica eschivei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6419_a_7744]
-
Nicolae Manolescu și Mircea Dinescu, din cuprinsul căruia Cronicarul, oricît s-ar strădui, nu poate înțelege un singur lucru: prin ce ingenioasă deducție a reușit Aura Christi să tragă concluzia că România literară este oficiosul Grupului pentru Dialog Social? „Te pomenești că România literară a devenit treptat, și sigur, «organul suprem» al «unicului partid de comentatori»", GDS, care dă note, taie și face tot ce se cuvine" etc, într-o interminabilă cascadă de injurii care, de altminteri, se potrivește perfect cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6429_a_7754]
-
restabilirea sensului literal, cere prudență. Conotațiile pot apărea de pretutindeni. Un al doilea se leagă de încărcătura valorică automată pe care sintagma o poartă cu sine. Într-o asemenea situație, „negocierea" despre care vorbea unul din comentatorii pe care-i pomeneam mai sus devine imposibilă. Altundeva, Monica Spiridon ajunge în pragul unui conflict de interese. Eminescu, arată ea, folosește adeseori narațiunea pe post de argument. Lucrul însă contravine imperativelor lui Quintilian, la care autoarea face apel nu o dată în secvențele de
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
vede cum prin fața ochilor i se perindă niște fantoșe abstracte fără altă identitate decît cea a numelui și carierei, fiindu-i cu neputință să-și facă, de pildă, o imagine despre Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti sau Sextil Pușcariu (pentru a pomeni doar trei din zecile de nume de filologi ce apar în carte). Toate personajele sunt înecate sub un smalț gros de noțiuni goale, unicitatea lor estompîndu-se sub șirul sterp al poncifelor deconcertante. Volumul e o arhivă de consemnări glaciale, ivite
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
știm cum stau lucrurile cu pensia. Știm în schimb că Ov. S. Crohmălniceanu a trecut într-o lume cu siguranță mai bună de oarece vreme, așa că laudatio a lui Gh. Grigurcu este tardivă. Era mai potrivit un necrolog. Dar nu pomenind doar partea rea a moștenirii intelectuale a lui Ov. S. Crohmălniceanu, ci și pe aceea bună, care i-a împins pe optzeciști să vadă în el un personaj pozitiv. E de mirare că Gh. Grigurcu n-a înțeles, cu finețea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
Mureșan, unul dintre ultimii reprezentanți ai unei lungi și glorioase tradiții de poeți ardeleni. Dacă îi lăsăm la o parte pe pionierii liricii de dincolo de munți (cum se spunea odată), nu mulți dintre poeții, celebri cândva, ai Ardealului mai sunt pomeniți în istoriile literare sau în manualele de școală. Au fost dați uitării, pe drept sau pe nedrept, Emil Isac, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu, Emil Giurgiuca, Aron Cotruș, Victor Felea, Aurel Gurghianu, Alexandru Andrițoiu, Ion Brad Tiberiu Utan și alții. Strălucește
Filiera ardeleană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6319_a_7644]
-
fi aceeași mână de cenușă/ Pe care-ar fi s-o-mprăștii peste toate/ Ori doar pe urma lor imaginară./ Și-aceasta încă nu-i decât un gând,/ Un joc târziu la masa ta de lucru." (p. 5) Ion Horea pomenește tot mai frecvent scrisul, cartea, pe care o închide, o deschide sau o pritocește după puteri. Retorismul prozodic s-a diminuat deja și, chiar dacă în scurtele poeme care punctează în chip de borne Calea Târgului el va reveni, n-o
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
rămăseseră decât sătenii. Multe zile după aceea oamenii s-au ferit cu mare grijă să se privească în ochi. Din pricina bănuielii. Ori a uimirii. Ori a rușinii. De atunci și până în ziua de azi, cei mai mulți dintre ei n-au mai pomenit toate astea. Nici o vorbă, bună sau rea. Uneori chiar uită din ce pricină. De fapt, preferă să uite. Însă își amintesc cu toții foarte bine, pe tăcutelea, că e spre binele lor să nu-și amintească. Și simt nevoia să tăgăduiască
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
l-au luat, dispăruse și câinele. Nu fusese decât un caz de forță majoră - mi s-a spus mai târziu -, în care singurul elicopter disponibil pentru a fi și eu transportat la un spital aparținea poliției locale, de aceea mă pomenisem poposind mai întâi în infirmeria nefericitului urmărit, împușcat în urmărire. Trăiam, în timp ce el murise. De fapt, în funcție de felul morții celor din jur, poți renaște și tu în moduri diferite. După moartea deținutului mă simțisem ușurat și iertat, de parcă aș fi
Iluzii pierdute by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6353_a_7678]
-
apostol al moralității - încarnare a imoralității pe care o combate, o „persona non-grata” în Israel, un mare „pește” în literatură, un poet care nu este în toate mințile - sunt doar cîteva din epitetele dezonorante și calificativele cu care s-a pomenit Günter Grass țintuit la stîlpul infamiei de către reputați critici literari, colegi de breaslă, publiciști. Marcel Reich- Ranicki, Herta Müller, Durs Grünbein, Henryk M. Broder, Bernard Henri- Levy, Wolf Biermann, spre a nu cita decît nume dintre cele mai cunoscute în
Günter Grass: Literatura ca vestă antiglonț by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4739_a_6064]
-
care îl percepe pe Steinhardt ca pe un „aproape sfânt”, un „miracol”, lângă care te simți „mai bun” și de dragul căruia, pentru o perioadă, îl „cruță” pe Hristos! Avem, pe scurt, o acuză de falsitate, în primul rând (multe portrete pomenesc corectitudinea sau chiar eleganța vestimentară a lui Steinhardt). Acestei acuze i se opune mărturia unei autenticități de fond contagioase, pe care atât ateul Cioran, cât și majoritatea celor care l-au cunoscut mai îndeaproape o recunosc. Dincolo de această opoziție interesantă
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
ședința Consiliului de Coordonare al PDL Dolj, Radu Berceanu, transmite . El l-a dat ca exemplu pe primarul din Calafat, Mircea Guță, pe care „l-a făcut primar și le-a dat viceprimarul afară“. „Se duce la UNPR și ne pomenim că îl susținem cu mult elan la alegeri. Niciodată! Garantez, niciodată!“, a mai spus Radu Berceanu. Berceanu a precizat că are toată considerația pentru UNPR, pentru „sprijinul loial“ pe care îl asigură actualei guvernări.
Berceanu: USL este în faţa PDL. Trebuie o formulă de coagulare ca să putem face contrapondere () [Corola-journal/Journalistic/47530_a_48855]
-
despre ținuturi în care „oamenii erau toți negri, adorau idoli”... sau o pădure a cărei integritate era păzită de o pupăză (vezi rolul pupezei, hudhud, în islam și în mistica sufilor). Între aceste ținuturi „sălbatice”, neluminate încă de catolicism, sunt pomenite și cele dintr-o țară „de lângă Dacia, unde sunt oameni care nu trăiesc decât din vânătoare și urmăresc fiarele să le ucidă”. Importanța acordată în lumea arabă retoricii, limbajului șlefuit, reprezintă pentru Llull o descoperire pe care își propune să
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
centrală a partidului și eu am întrebat acolo: ' Domnule președinte, cum ar putea să fie lucrurile cu UNPR?'. Recunosc că atunci am întrebat din punctul de vedere al municipiului Calafat (județul Dolj) și voiam să știu dacă nu o să ne pomenim că va trebui să îl susținem pe Duță (Mircea Duță, primarului Calafatului, membru PNL - n.r.) care se duce la UNPR și după aia se ia decizia ca partidul care are candidatul în funcție trebuie să fie susținut de toată lumea. Și
Radu Berceanu: Ioana Băsescu nu ar fi înregistrat Mişcarea Populară fără mandatul preşedintelui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/47607_a_48932]
-
într-o puzderie de cutii, ordonate ca la farmacie în locuința din Aviator Mircea Zorileanu, nr. 92” (pp. 184 -185). De data aceasta, sunt cuvintele lui Niculae Gheran. Cuvinte corecte, fără culoare locală. Mai mult decât transferul simbolic de care pomeneam e vorba, în toate acestea, de un soi de import de influență. Pe câtă vreme Piru reprezintă o cale de acces către efigia lui Călinescu, portretul lui devine, în realitate, un crochiu pentru un autoportret. Conversațiile surprinse în Arta de a fi
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
a instaurării comunismului, o sursă semnificativă (prin ceea ce va ajunge să reprezinte în timp) e ziarul Scânteia. Anii 1944-1947 ai acestui „organ al Comitetului Central al P.C.R.” sunt deja la dispoziția oricărui cititor, prin Biblioteca Digitală DacoRomanica (pe care am pomenit-o în repetate rânduri în această rubrică, pentru cantitatea excepțională de informație pe care o furnizează și o îmbogățește zilnic). Cititorul care a trăit anii de stabilizare și de decădere ai regimului totalitar, deceniile ‘60-’80, are de ce fi surprins
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]