KorAP: Find »[drukola/base=postbelic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...145 >

3,622 matches

Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777

restrictivă mi s-a părut extrem de potrivită /.../." În sfîrșit, ambele "falii" ale narațiunii (obiectul și vocea) reușesc să coaguleze misterul de ansamblu, producînd un spectacol morbid, de comedie neagră. Familia Lisbon practică un izolaționism impropriu vieții de suburbie, în America postbelică. Lumea acestui univers al clasei de mijloc (forța motrice a societății americane, de aproape un secol) e una a spiritului comunitar, a simbiozei și comunicării, morga austeră, în interiorul ei, fiind receptată, întotdeauna, ca un adevărat afront. Deranjați de reticențele Lisbonilor

[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
postmodern. Adăugînd identității sale intelectuale detaliul biografic că (profesorul Universității din Frankfurt) era, în același timp, muzician (format la Viena) și compozitor din tradiția lui Schönberg, am obținut conturul personalității celei mai complexe, probabil, din umanismul german al ambiguelor decenii postbelice. Adorno devenise, către finele anilor cincizeci, nu numai teoreticianul prin excelență al unui nou model cultural, ci și exponentul dominant al inovației tiparurilor formatoare specifice acum postmodernității. Apariția Teoriei estetice*, în traducere românească, reprezintă indubitabil un eveniment major, deopotrivă academic

[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
venea din faptul că autorul intertextualizării aristotelice măcar în intenție -, din Minima Moralia, nu neutraliza caracterul declanșator al socialului, acceptînd influența sa, cel puțin mentalistă, asupra esteticului. Îi lipsea însă latura "activistă" atît de pregnantă în operele marxiștilor și culturaliștilor postbelici -, ceea ce va duce la unele disjuncții între filozof și mulți din contemporanii săi. Andrei Corbea-Hoișie amintește episodul trist al reacției studențimii "activiste" față de "medianismul" lui Adorno, de la sfîrșitul anilor șaizeci, reacție rezultată în blocarea cursului filozofului la un moment dat

[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752

actuală, venind dinspre filosofie, istoria culturii, hermeneutică literară ș.a., trecând prin arcul temporal care unește modernitatea, cu neomodernismul și postmodernismul spre particularul unei experiențe poetice de o mare bogăție și rafinament al formei, ocupând un loc central în neomodernismul românesc postbelic. Această triplă structură a lucrării a presupus stabilirea unei relații hermeneutice atent argumentată între problematica actuală a deconstrucției, conturarea esteticii neomoderniste și felul în care o voce lirică puternică, cea a Anei Blandiana, a putut să aducă poezia românească într-

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
expresionist-simbolică a realității, a poeților aparținând așa-numitei "generații a războiului", Geo Dumitrescu și Ion Caraion, sau a unui poet ce ilustrează cu strălucire neomodernismul, pe latura sa fantast-vizionară, Emil Botta. De asemenea, un rol important în redefinirea lirismului românesc postbelic l-a avut mișcarea de avangardă, continuată mai ales în varianta sa suprarealistă, reprezentată de autori altfel, destul de diferiți ca formulă și viziune poetică. O primă încercare de redefinire a liricului, la sfârșitul epocii proletcultiste, o reprezintă mișcarea din jurul revistei

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
este produsul unor concepte. Cum ar fi chiar cel de generație literară: istoricii literari nu mai caută generații reale în intervale obiective de timp, ci determină aceste intervale prin aplicarea conceptului lor de generație ca paradigmă dominantă"28. În perioada postbelică, ideea de generație s-a dezvoltat și prin tratarea separată a patru tipuri de literaturi: oportunistă, subversivă, disidentă, evazionistă. Literatura oportunistă este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, reprezentată prin M. Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu, Titus

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
thanatic și, în general, senzualității difuze de altădată, îi corespunde acum o copleșire dusă până la limita insuportabilului, a simțurilor"126. Apropiat modelului internațional de critică, asemănându-se stilului eseistic adoptat de Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu grupează, în volumul Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia., Brașov, Editura Aula, 2002, articole consacrate analizei poeziei Anei Blandiana, publicate în reviste literare precum "Contemporanul", nr. 2, 1971127, "România literară", nr. 29, 1982128, "România literară", nr. 52, 1989129, cel mai vast fiind acesta din urmă130

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
prin refuzul oricăror compromisuri de lansare. În timp ce prozatori și poeți de valori diferite, uneori discutabile, dar care plătiseră prețul oficial, erau incluși în manuale si intrau, de foarte tineri, într-un circuit ce avea să-i propulseze la vîrful canonului postbelic, autoarea noastră a preferat să astepte si să debuteze editorial după mai multi ani"195. Nu acordă atenție sporită construcției textuale, depășind, astfel, granițele modelului șaizecist, de la care nu se dezice în totalitate, însă, prin variata tematologie pe care o

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
fraudă și manipulare, în spatele scutului protector al Armatei Roșii, să devină din ce în ce mai influent, eliminându-și rivalii politici încet, dar sigur"200. Altfel spus, "după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste "a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat"), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați, în

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
pe autenticitatea actului relatării. Anulând orice trimitere la un lirism înduioșător, mesajul ei este centrat pe o reproducere cât mai lucidită a evenimentelor derulate în epoca ceaușistă. La noi în țară, sunt cunoscute patru tipuri de literaturi, dezvoltate în perioada postbelică, grupate în jurul Generației '60, și anume: literatura oportunistă, literatura subversivă, literatura disidentă și literatura evazionistă. 1. Prima dintre ele, literatura oportunistă, este literatura de partid, conformă dogmelor propagandistice, cu evoluții ca M.Beniuc, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor, Zaharia Stancu

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Wald). Cornilă-Norocea, Ana-Maria, Diferențele identității fenomenul titrării poetice între repetabilitate și originalitate, în "Saeculum", 3 (2008). Crăciun, Gheorghe, Marineasa, Viorel, Generația '80 în proza scurtă. Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Crăciun Gheorghe, Lefter, Ioan Bogdan, Spiridon, Monica, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, Editura Paralela 45, 1998. Cristea-Enache, Daniel, Ileana Mălăncioiu: linia poeziei, "Observator cultural", (9) 2000 Cristea, Dan, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980. Cristea, Radu Călin, Ecuații de gradul II, în "Familia", 12 (1985). Cristea, Valeriu, Domeniul criticii

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Românească", 1987. Manolescu, Nicolae, În ateliere va fi de acum întuneric, în "România literară",19 (1991). Manolescu, Nicolae, Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului, Iași, Editura Polirom, 1999. Manolescu, Nicolae, Generație literară, în "România literară", nr. 2 (2000). Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică, I, II, Brașov, Editura Aula, 2001. Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002. Manolescu, Nicolae, Cum se debuta la începutul anilor '60, în "Adevărul literar și artistic", august 2011. Martin, Aurel, Poeți contemporani, I, București, Editura pentru Literatură, 1967

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
București, Editura Academiei Republicii Socialiste Române, 1980. 112Ibidem, p. 621. 113Cf. ***, Dicționarului general al literaturii române, p. 295. 114Ibidem, p. 295. 115 ***, Literatura română contemporană, p. 622. 116 ***, Dicționarul general al literaturii române, p. 295. 117 Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică Lista lui Manolescu. Poezia, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 271. 118Magheru, op. cit., p. 27. 119 ***, Literatura română contemporană, p. 622, 623. 120Ibidem, p. 623. 121Ibidem, p. 623. 122Alex Ștefănescu, Istoria, p. 402. 123***, Dicțíonarul general al literaturii române, p. 297

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
de la sfârșitul culegerii arată, fără tăgadă, preponderența acestei formule de lirism aspru, polemic. Trebuie să admit că metamorfoza mă ia, cum se zice, prin surprindere și găsesc greu punțile de legătură cu poezia anterioară a Blandianei". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 274. 126***, Dicționarul general al literaturii române, p. 296. 127Ibidem, p. 262-265, "Calitate de martor". 128Ibidem, p. 265-269, "Proiecte cu trecut". 129Ibidem, p. 169-274, "Poezii". 130În preambulul acestui fragment, Nicolae Manolescu precizează: "Textul cronicii de mai jos trebuia să

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
retras articolul și am sperat că într-o zi va vedea totuși lumina tiparului. (...) N-am bănuit, desigur, cu tot optimismul meu iresponsabil (părerea unui prieten!), că îl voi publica în imprejurările istorice pe care le trăim astăzi", Literatura română postbelică, p. 269. 131Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271: "Un vibrato emoțional constant al vocii însoțește mărturisirile limpezi, profesiile de credință nete, elocvența rituoasă. Formal, poemele sunt corecte, rotunjite pe la colțuri, cu metafore cuminți, dar care păreau impresionante ("frânghiile ploii

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
o zi va vedea totuși lumina tiparului. (...) N-am bănuit, desigur, cu tot optimismul meu iresponsabil (părerea unui prieten!), că îl voi publica în imprejurările istorice pe care le trăim astăzi", Literatura română postbelică, p. 269. 131Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271: "Un vibrato emoțional constant al vocii însoțește mărturisirile limpezi, profesiile de credință nete, elocvența rituoasă. Formal, poemele sunt corecte, rotunjite pe la colțuri, cu metafore cuminți, dar care păreau impresionante ("frânghiile ploii", "măduva surâsului"), rareori forțând în sensul avangardismului

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
la postmodernitate, ci, mai degrabă, apropierea mai mare de unul dintre cele două curente ideologice. 43Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 36. cu referire la Poveste, a binecunoscutului autor neomodernist Marin Sorescu. 44Ibidem, p. 48, Note. 45Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică Lista lui Manolescu, I, Poezia, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 270. 46Aluzie la strigătul expresionist blagian din Dați-mi un trup, voi munților. 47 Luiza Bratu, op. cit., p. 46. 48Luiza Bratu, op. cit., p. 48. 49Ibidem, p. 46. 50"Ecourilor evidente

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
plural (1964), schițând, dincolo de reportajele lirice sau poeziile pe temă dată, câteva constante particulare viziunii în curs de constituire". ***, Dicțíonarul general al literaturii române, p. 295. 51Luiza Bratu, op. cit., p. 46. 52Alex Ștefănescu, Istoria, p. 402. 53Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 264. 54Luiza Bratu, op. cit., p. 46. 55Nicolae Manolescu, op. cit. 56Ibidem, p. 270-271. 57Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 37. 58Nicolae Ciobanu, Ana Blandiana: Feminitate și obsesie existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356. 59Luiza Bratu, op. cit

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
vulnerabilității ființei confruntată cu moartea tragică a tatălui, un moment de răscruce al asumării dureroase a condiției și perspectiva diferită asupra lumii". Diana Tâlvâc, op. cit., p. 4. (Rezumat) 65***, Dicționarul general al literaturii române, p. 295. 66Nicoale Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. Lucrul acesta se explică, în condițiile reacției lor la înghețul tematic și stilistic din epoca dogmatică, prin nevoia de sinceritate, de emoție, așa-zicând caldă care se vrea vibrantă de adevăruri sufletești nepervertite, declarându-se ca atare și

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
141. 69Ibidem, p. 141. 70Ibidem, p. 141. 71Luiza Bratu, op. cit., p. 53. 72Julia Kristeva, Histoires d'amour, Paris, Editions Denoël, 1983, apud. Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 36. 73Ileana Oancea, Poezie și semioză, p. 36. 74Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 75 ***, Literatura română contemporană, p. 622. 76Luiza Bratu, op. cit., p. 54. 77***, Dicționarul general al literaturii române, p. 295. 78Nicolae Ciobanu, Ana Blandiana: Feminitate și obsesie existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356 apud. Luiza

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
77***, Dicționarul general al literaturii române, p. 295. 78Nicolae Ciobanu, Ana Blandiana: Feminitate și obsesie existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356 apud. Luiza Bratu, op. cit., p. 56. 79Luiza Bratu, op. cit., p. 56. 80Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 81Luiza Bratu, op. cit., p. 59. 82Ibidem, p. 61. 83Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 84Ibidem, p. 272. 85***, Poezia română contemporană, p. 622. 86Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
existențială, în Panoramic, București, Editura Cartea Românească, 1972, p. 356 apud. Luiza Bratu, op. cit., p. 56. 79Luiza Bratu, op. cit., p. 56. 80Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 81Luiza Bratu, op. cit., p. 59. 82Ibidem, p. 61. 83Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 84Ibidem, p. 272. 85***, Poezia română contemporană, p. 622. 86Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica nouă de la mijlocul deceniului șapte". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 88Ibidem, p. 272

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
79Luiza Bratu, op. cit., p. 56. 80Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 81Luiza Bratu, op. cit., p. 59. 82Ibidem, p. 61. 83Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 84Ibidem, p. 272. 85***, Poezia română contemporană, p. 622. 86Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica nouă de la mijlocul deceniului șapte". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 88Ibidem, p. 272. 89Ibidem, p. 272. 90***, Literatura română contemporană, p. 622. 91Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
61. 83Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 271. 84Ibidem, p. 272. 85***, Poezia română contemporană, p. 622. 86Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica nouă de la mijlocul deceniului șapte". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 88Ibidem, p. 272. 89Ibidem, p. 272. 90***, Literatura română contemporană, p. 622. 91Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană, p. 622. 94Luiza Bratu, op. cit., p. 70. 95Ibidem, p. 70

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
Literatura română postbelică, p. 272. 87"unul dintre elementele definitorii pentru lirica nouă de la mijlocul deceniului șapte". Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272. 88Ibidem, p. 272. 89Ibidem, p. 272. 90***, Literatura română contemporană, p. 622. 91Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică, p. 272 92Luiza Bratu, op. cit., p. 64. 93***, Literatura română contemporană, p. 622. 94Luiza Bratu, op. cit., p. 70. 95Ibidem, p. 70. 96"Soluție necesară a unei sensibilități amenințate de autocontemplare, retorica intimă a poetei se constituie ca suport tensional al

[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]