2,303 matches
-
acesta în cazul totalitarismului comunist, ca și în cazul altor regimuri de orientare totalitară sau autoritară, și un mod de raportare integratoare, exemplificat prin trimitere la situarea ideatică pe care un intelectual precum Adrian Marino a expus-o în perioada postcomunistă. Constituind o întreprindere singulară în spațiul academic românesc, volumul de față reușește să concentreze, într-o manieră interdisciplinară, pe coordonatele istoriei, teoriei și criticii literare și pe aceea a științelor sociale și politice perspective analitice în măsură să releve noi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ro/350i-turnatori-si-mincinosi-intelectualii-romni-sub-ceausescu-sau-cum-se-putea- rezista-n-fata-securitatii-10686.html Antohi Sorin, "Dialog: egoistorie, microistorie, istorie", în Aurelia Stoica (coord.), Literatura, arte, idei, în Alma Mater/Dialog (1969-1990), Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2005; republicat în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014, pp. 93-116. Antohi Sorin, "Poliție politică: cele două fețe ale turnătoriei", în Călin-Andrei Mihăilescu (ed.), Cum era? Cam așa... Amintiri din anul comunismului românesc, Curtea Veche, București, 2006, pp. 138-146; [text publicat inițial în ziarul Cotidianul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Diktat. In den Fängen der Securitate - der Germanist Andrei Corbea-Hoișie rechtfertigt sich", în Neuer Züricher Zeitung, 30.9.2008 http://www.nzz.ch/aktuell/feuilleton/uebersicht/unter-druck-und- nach- diktat-1.960763 Bocancea Sorin (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014. Călinescu Alexandru, "Trecutul tău nu ți-l poate lua, totuși, nimeni", în Timpul, Iași, 6, iunie 2003. Călinescu Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014. Călinescu Alexandru, "Trecutul tău nu ți-l poate lua, totuși, nimeni", în Timpul, Iași, 6, iunie 2003. Călinescu Alexandru, "La Dialog cu cenzura", în Sorin Bocancea (coord.), De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Institutul European, Iași, 2014, pp. 71-78. Gheorghiu Mihai Dinu, "Scrisoarea pierdută", în Timpul, Iași, august-septembrie 2009. Ghica Sergiu, Grupuri, comunități și instituții literar-artistice în România comunistă. Un studiu de sociologie a literaturii. Teza de doctorat în sociologie, UAIC, Iași, octombrie 2013
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cadru, intelectualii reprezentativi ai postcomunismului românesc și-au asumat statutul de "judecători ai tuturor lucrurilor" și, proiectând o "luptă" pe tipare ideologice maniheiste între anticomunism și comunism (deși, după cum apreciază anumiți politologi, "(...) în România, anticomunismul este, cu precădere, o construcție postcomunistă"31), au susținut apariția unui mit fondator al postcomunismului, cel al "paradisului interbelic", printr-o reconectare simbolică a prezentului la trecut, de natură să purifice societatea de răul comunist 32. Este, desigur, de supus dezbaterii dacă a plonja în tribalismul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
exemplu, atunci când, în absența oricărei constrângeri, mulți intelectuali reprezentativi ai epocii și-au manifestat fascinația pentru "religiile politice" ale fascismului, respectiv bolșevismului și s-au înregimentat voluntar în slujba uneia dintre aceste ideologii. Nu același lucru se întâmplă în perioada postcomunistă, când intelectualii par să replice politica ideologică a "taberelor", recreînd în permanență "frontiere interne" între "noi", cei buni, deținători ai adevărului și "ei", cei răi, prizonieri ai erorii și proiectând, astfel, o cultură a monologului bazat pe clamarea supremației morale
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Studierea Ideologiilor. Domeniile de interes: filosofie politică și studii europene. Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (2010); Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014); Mass-media și democrația în România postcomunistă (2013). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (2014). Ionuț BUCUR este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București (2009). Studii aprofundate în cadrul programului de master "România în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și studii europene. Printre lucrările publicate se numără: Cetatea lui Platon (2010); Noi și postcomunismul (2012). A coordonat Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013); De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă (2014); Mass-media și democrația în România postcomunistă (2013). A realizat împreună cu Mircea Mureșan lucrarea Așa ne-am petrecut Revoluția (2014). Ionuț BUCUR este absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București (2009). Studii aprofundate în cadrul programului de master "România în secolul al XX-lea", Facultatea de Istorie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu Jurnal în căutarea lui Dumnezeu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
istoriei postbelice a României, spre deosebire de Paul Cornea, "fostul ilegalist și intelectual de stânga", care "a făcut un proces al comunismului pe cât de profund, pe atât de dureros și pe cât de exact, pe atât de nuanțat" (p. 298). Sunt acești anticomuniști postcomuniști istorici, publiciști, jurnaliști? Care a fost substanța erorilor privind evaluarea critică a trecutului? La fel, la p. 21 era utilă o diferențiere între extrema stângă comunistă și stânga. 18 Am dezvoltat acest argument într-o recenzie critică în 2012: Cristian
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Regimul, partidele și sistemul politic din România, Editura Nemira, București, 2008, p. 13. 32 În Daniel Șandru, op. cit., pp. 70-97, am evidențiat existența a cinci structuri mitico-politice instrumentate ideologic în România contemporană: interbelicul ca mit fondator al postcomunismului; mitul dezideologizării postcomuniste; mitul democrației originale; mitul reconstrucției/reformei politice; mitul omului providențial. 33 Adrian-Paul Iliescu, "Ce au produs intelectualii?", în Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea (coord.), op. cit., pp. 141-142. 34 Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi, Al treilea discurs. Cultură
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
închisoare, una a constrângerilor. Geo Dumitrescu nu are parte de un destin atât de dur, cel puțin în aparență, reușește un timp să se integreze noului regim, este însă respins de acesta și devine apoi o victimă și a societății postcomuniste. Presiunea aceasta a societății în care trăiesc explică, într-o oarecare măsură, și modul în care își structurează discursul poetic și imaginarea unei lumi lipsite de idealuri și pecetea morții care pare să se întrezărească în toată lirica lor. 2
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pe cele încă situate în planul tranziției ce urmeză liberalizării. În spațiul românesc, acest volum completeaz[ galeria restrânsă a preocupărilor orientate în direcția analizelor dedicate populismului, oferind o nouă perspectivă de abordare. Comunitatea de științe sociale și politice din România postcomunistă, articulată pe parcursul ultimului sfert de veac, a fost interesată mai curând fragmentar de acest subiect, deși, în mod interesant, una dintre cărțile "clasice" în analiza populismului a fost coordonată, alături de Ernest Gellner, de politologul român Ghiță Ionescu 2. În ultimul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înțeles: încercând să explice și să ofere, în forma unor predicții minimale, interpretări ale avatarurilor tranziției românești spre democrație, specialiștii în științe sociale și politice s-au concentrat, când în manieră instituționalistă, când din perspectivă "pozitivistă", asupra evoluției arhitecturii regimului postcomunist. În acest context, populismului i-a fost alocată mai ales o dimensiune socio-economică la care ar recurge, din considerente strict electorale, agenții politici instituționalizați partidist, făcându-se abstracție de profilul său cultural și ideologic. Or, atât abordările normative, cât și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel puțin pe latura inclusivă a modului în care definește democrația, în manieră minimală, Robert Dahl3 - populismul ideologic și cultural (având drept caracteristici transdoctrinarismul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
De asemenea, privind din punctul de vedere al mobilizării politice, nu se poate argumenta că Republicanii ar fi jucat un rol de punte politică, contribuind astfel la apariția unor noi legături între clase. La fel ca și în alte țări postcomuniste ale Europei Centrale și de Est, la începutul anilor '90, nici Republica Cehă nu era împărțită în blocuri sociale de clasă, rigid determinate istoric, pe care o mișcare populistă ar fi putut să le unească 10. Însă, nu se poate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu era împărțită în blocuri sociale de clasă, rigid determinate istoric, pe care o mișcare populistă ar fi putut să le unească 10. Însă, nu se poate afirma nici că Republicanii ar fi contribuit la lărgirea spațiului politic al tranziției postcomuniste. Aproape toate aspectele, de la economie la stat și la societate, trecuseră deja printr-un proces de politizare și deveniseră subiecte de dezbatere și decizie politică, cu privire la modalitațile în care acestea ar putea să fie transformate în sisteme autonome, nonpolitice. Fenomenul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
decît de amenințare la adresa democrației. Cu toate acestea, izolarea politică SPR-RSČ și lipsa de credibilitate politică și intelectuală, nu a permis acestui partid să construiască o critică serioasă a excluderii socio-economice, a alienării și marginalizării unor grupuri din societate cehă postcomunistă și nici a corupției care a erodat tranziția postcomunistă (Reed 1996). 4.3.3 Populismul periferic al Republicanilor: cauze și contexte În general, exemplul SPR-RSČ se află în consonanță cu ipotezele avansate în primul capitol cu privire la contextele generale care determină
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
politică SPR-RSČ și lipsa de credibilitate politică și intelectuală, nu a permis acestui partid să construiască o critică serioasă a excluderii socio-economice, a alienării și marginalizării unor grupuri din societate cehă postcomunistă și nici a corupției care a erodat tranziția postcomunistă (Reed 1996). 4.3.3 Populismul periferic al Republicanilor: cauze și contexte În general, exemplul SPR-RSČ se află în consonanță cu ipotezele avansate în primul capitol cu privire la contextele generale care determină impactul populismului asupra democrației. Cu toate acestea, rămân anumite
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
final, limitând, în dreptul HZDS, beneficiile incluzive pentru democrația Slovaciei. 9.2.3 Determinarea derulării competiției politice la o intensitate mai mare Întrucât Mečiar a intrat în forță în competiția politică din primele zile ale vieții sale publice de la începutul perioadei postcomuniste, este greu de stabilit gradul în care acesta a contribuit la intensitatea globală a confruntării. Cu siguranță Mečiar a stârnit întotdeauna sentimente puternice. La început, acestea erau aproape constant pozitive, dar după doi ani au devenit mult divizate între susținătorii
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
au început să domine marile universități ale țării (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța etc.). Pe lângă dezvoltarea continuă a învățământului în domeniul socio-uman, asistăm atât la transformarea substanțială, cât și la nașterea instituțiilor cu implicare socială. Asistența socială în România postcomunistă devine una profesionalizată, conformă standardelor mondiale, totodată prin abordarea participativă a practicii asistențiale 1, schimbând mai târziu implicit și imaginea de țară pătată spre exemplu de marile deficiențe ale sistemului de protecție a copilului, moștenit din perioada comunistă 2. De la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
curs. Sub acest semn cioranian al scepticismului responsabil (căruia i-aș adăuga viziunea de principiu a lui Raymond Aron a "spectatorului angajat") îmi voi relua, la invitația lui Ovidiu Mihăiuc, vechea mea rubrică de comentarii civice, începută în "Opinia studențească" postcomunistă a lui Daniel Condurache, mânat de aceeași de neclintit iluzie că echilibrul și explicația nuanțată, contextuală sunt necesare, că opinia noastră contează totuși chiar într-o lume dominată de simulacre, de ipocrizie, de lăcomie și false valori. Voi da seamă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sa îngustă un instrument de extorcare a studenților, obligați să dea șpagă la un obiect pe care nu îl înțelege finalmente nici conferențiarul în cauză), ajungându-se la situația dezastruoasă de azi. Universitățile au promovat, în spiritul general al României postcomuniste, o democrație interesată și lipsită de responsabilitate: bani de la buget, da, controlul ministerului, nu, introducând o formă arbitrară și nelegală de înțelegere a autonomiei universitare, ca drept al găștii de la conducere de a impune bunul plac în interiorul organizației. Și, last
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
divertisment, un fel de bazar compozit de personaje dubioase și, de regulă, cu o notorietate negativă, care plătesc să-și spele imaginea, care imita formatul celebru al mozaicului duminical inventat de un odios turnător al Securității devenit idolul TVR-ului postcomunist. Ați ghicit, et in Arcadia Ego, deci m-am uitat și eu, alături de alte câteva milioane de creiere transparente din această țară, la emisiunea Mihaelei Rădulescu. "Răduleasca" - cum e afectuos alintată de plebe duduia cu pricina, este, categoric, un personaj
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
departe de civilizație, în plin deșert al subdezvoltării. Dihonia și spurcăciunea viscerală exhibate indecent în public arată că nu am depășit, încă, atmosfera contondentă creată de securiști, măcinată de ură și haos, care a făcut legea spațiului public (în tranziția postcomunistă), gândită și aplicată pentru a permite rețelelor subterane să ne conducă. Două decenii scurse de la asasinarea dictatorilor nu au adus cu ele echilibru și civilitate în viața politică, din nefericire. Nu pot spune cu mâna pe inimă că sunt în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]