5,162 matches
-
anumit curriculum. Dar Oliver are în vedere numai varietatea impresionantă de curricula explicite. Există însă și curricula implicite (sau tacite), așa cum am arătat în capitolele anterioare. Specialiștii preferă expresia anglo-saxonă hidden curricula (curricula ascunse). Asupra lor s-au aplecat teoreticienii postmoderni ai curriculumului. Cel care se formează de-a lungul vieții - spun teoreticienii postmoderni - nu învață numai la școală. Se învață în familie, pe stradă, din experiențe accidentale, din eșecuri și succese; există ceea ce noi, românii, numim „școala celor șapte ani
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Există însă și curricula implicite (sau tacite), așa cum am arătat în capitolele anterioare. Specialiștii preferă expresia anglo-saxonă hidden curricula (curricula ascunse). Asupra lor s-au aplecat teoreticienii postmoderni ai curriculumului. Cel care se formează de-a lungul vieții - spun teoreticienii postmoderni - nu învață numai la școală. Se învață în familie, pe stradă, din experiențe accidentale, din eșecuri și succese; există ceea ce noi, românii, numim „școala celor șapte ani de acasă”, dar și „școala vieții”. Toate acestea se bazează pe diverse forme
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre cele mai dramatice și mai puțin cercetate probleme ale educației românești actuale. Dar ea afectează primejdios educația din toate țările spațiului euroatlantic la început de mileniu. Este semnalul de alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele următoare. 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentătc "12.3. Optimizarea curriculară modernă\: o viziune convergentă" Spre deosebire de cele tradiționale și cele postmoderne, curricula moderne sunt convergente și permit o abordare unitară. Convergența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
alarmă dat în ultimul deceniu al secolului XX de către teoreticienii postmoderni. Această evoluție va fi analizată în capitolele următoare. 12.3. Optimizarea curriculară modernă: o viziune convergentătc "12.3. Optimizarea curriculară modernă\: o viziune convergentă" Spre deosebire de cele tradiționale și cele postmoderne, curricula moderne sunt convergente și permit o abordare unitară. Convergența le este oferită mai ales de raționalismul pragmatic, menit să confere eficiență instruirii și educației, care a dominat - de-a dreptul „imperial” - gândirea pedagogică a secolului XX. O anumită aspirație
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
profund toate categoriile de criterii care pot orienta curriculumul și fundamentând, pe această bază, o metodă rațională de analiză și soluționare a sofisticatelor probleme de orientare curriculară 16. Această opțiune modernistă a fost contestată, începând din anii ’90, de către pedagogia postmodernă. Acuza principală este aceea că orientarea modernă a curriculumului este unidimensională; în schimb, curricula postmoderne ar trebui să fie orientate pluridimensional. Lui one-domensional man (Marcuse) îi este opus multidimensional man (Derrida). Amânăm deocamdată această problemă (vezi capitolele XIII-XIV) și vom
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
metodă rațională de analiză și soluționare a sofisticatelor probleme de orientare curriculară 16. Această opțiune modernistă a fost contestată, începând din anii ’90, de către pedagogia postmodernă. Acuza principală este aceea că orientarea modernă a curriculumului este unidimensională; în schimb, curricula postmoderne ar trebui să fie orientate pluridimensional. Lui one-domensional man (Marcuse) îi este opus multidimensional man (Derrida). Amânăm deocamdată această problemă (vezi capitolele XIII-XIV) și vom stărui doar asupra orientării moderne. 12.6.1. Criteriile orientării curriculumului moderntc " 12.6.1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în curs de realizare dintre pedagogia modernă și pedagogia postmodernă.) Criteriile politice Unii teoreticieni sunt tentați să adopte anumite doctrine politice ca bază a orientării curriculumului, uitând consecințele nefaste pe care le-au avut experiențe de acest fel. Este cunoscut îndeobște curriculumul școlii românești din anii 1948-1990, orientat în direcția
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exercită deja presiuni pentru proiectarea curriculumului necesar „școlii creative”, orientată spre formarea „personalității creative”. O atare presiune face însă necesară o filosofie a educației creative, pe care însă puțini specialiști ai curriculumului s-au străduit să o contureze. Abia gândirea postmodernă și sinteza „supramodernă” tind să-și orienteze opțiunile pentru conceperea de curricula creative necesare societății informatizate a „satului global”. Criteriile psihologice Dincolo de formele de organizare și de metodele folosite, educația se „consumă” la nivelul unei singure entități bio-psihologice: individul uman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu doar simple „metode obiective”. Problematica orientării curriculumului este, probabil, dovada cea mai concludentă că științele educației țin mai ales de Geisteswissenschaften („științele spiritului”) și mai puțin de Naturwissenschaften („științele naturii”). Este concluzia corectă la care a ajuns gândirea pedagogică postmodernă și pe care pedagogia modernă a ignorat-o, în ciuda evidențelor. Participanții Optimizarea unui curriculum educațional și construirea unui curriculum nou nu pot fi considerate activități private sau ezoterice; dimpotrivă, ele sunt întotdeauna publice și trebuie desfășurate în condiții de transparență
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umaniste, textele (scrierile) care le conțin (expuse, desigur, în manuale), valorile progresului ștințifico-tehnic și organizarea drumurilor de parcurs („traiectele”) de către cei care se formează. 12.8. Organizarea curriculumului moderntc "12.8. Organizarea curriculumului modern" Curriculumul - fie el tradițional, modern sau postmodern - trebuie considerat un „organism viu”, a doua „natură” a celui care se formează. De aceea o problemă majoră a dezvoltării curriculumului o constituie însăși organizarea experiențelor de învățare și a conținuturilor pregătirii în programe educaționale. Pot fi aranjate la întâmplare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici una dintre ele să nu devină „supraponderală” în raport cu celelalte. Dar există o „balanță curriculară” absolută, valabilă pentru oricare elev? Curriculumul alcătuit din „cele șapte arte liberale” ale școlilor ecleziastice medievale admitea (și chiar împingea spre) o astfel de uniformizare. Pedagogia postmodernă nu mai admite decât existența unei „balanțe proprii”, specifică fiecărui individ care se formează. „Balanța curriculară proprie” ar putea fi definită teoretic; acest echilibru este atins când cel care învață își dezvoltă un nivel optim de competență în fiecare dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
militar, care circulă exclusiv în cadrul Armatei României. Aspectele pedagogice au fost expuse în I. Jinga și E. Istrate, Manual de pedagogie, ALL, București, 2006, capitolul „Conținutul învățământului”. Capitolul XIIItc "Capitolul XIII" Preludii la simfonia curriculară postmodernătc "Preludii la simfonia curriculară postmodernă" 13.1. Antimodernismultc "13.1. Antimodernismul" Intrarea postmodernismului în disputele curriculare moderne a fost pregătită de o mișcare deloc timidă, dar care n-a intimidat pe nimeni: antimodernismul anilor ’60. Am exagera afirmând că antimodernismul curricular era legat de mișcarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale adepților interdisciplinarității, precum și oratoriei deșănțate a nondirectiviștilor și teoreticienilor „curriculumului centrat pe learner”. Ideea redefinirii disciplinelor ca membre ale „comunității Marelui Discurs Omenesc” nu a avut răsunet în anii ’60, dar a fost redescoperită în anii ’80, din perspectivă postmodernă, când J. Pagano (1981) i-a dezvăluit sensurile curriculare și paideutice profunde 13. 13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive”tc "13.4. Nașterea „curentelor curriculare distructive”" În aceeași decadă au apărut două curente psihopedagogice noi pentru gândirea educațională americană care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
atunci aceștia vor putea orchestra mai frumos competențele de mâine ale lumii; și vor face acest lucru mult mai urât dacă noile priorități umaniste nu vor fi stabilite acum în curriculum 22. Deja avem de-a face cu o „voce postmodernă”, chiar dacă ea îngână doar „uvertura marii simfonii”. 13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”tc "13.6. Descoperirea „curriculumului ascuns”" Aceste explorări teoretice păreau doar „presimțiri”, „tatonări”, „ipoteze”. Curând însă au fost scoase la iveală fapte. În 1968 a fost publicată cartea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cecitatea cercetătorului modern, anchilozat în „regulile metodei științifice” și prizonier al miturilor behavioriste, pragmatiste, pozitiviste și eficientiste. Corifeii postmoderniști ai curriculumului au acordat lucrării lui Jackson o importanță aparte; foarte mulți o consideră chiar „actul de naștere” al gândirii curriculare postmoderne. Vom arăta, în alt capitol, în ce mod hidden curriculum a devenit „marota” explorărilor postmoderniste din anii ’90; s-a produs ceva similar cu descoperirea particulelor elementare în fizica nucleară: după evidențierea „mezonului lui Yukava” a fost descoperită o diversitate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
învățământ și nimeni nu mai nutrește teorii ucigașe cu privire la curricula moderne. Criticile postmoderniste, dincolo de vehemență, au avut darul de a trezi lumea cercetărilor educaționale dintr-un anumit „somn dogmatic” în care se cufundase vreme de aproape un veac. Zgomotul cercetărilor postmoderne n-a fost un simplu bruiaj cacofonic. Preferăm să considerăm că a fost vorba despre o simfonie care s-a asamblat cu gândirea modernă într-o orchestră neomodernistă, capabilă să interpreteze muzica extrem de complexă și multivariată a destinului omenesc în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”tc "13.8. Curriculumul „centrat pe primatul persoanei” și „antiinginerismul”" Cu „curriculumul centrat pe primatul persoanei” (primacy of the person), teoretizat de curentul reconceptualist, s-a deschis prima fereastră prin care gândirea postmodernă a pătruns în problematica dezvoltării și optimizării curriculumului. Ideea că „reconceptualizarea curriculumului modern” a devenit o necesitate s-a impus cu forță la jumătatea anilor ’60. Impulsul de fost dat de ASCD, care, în 1963, a publicat anuarul intitulat sugestiv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost luat curând de un nou Mesia al pedagogiei americane - care s-a făcut cunoscut, ce-i drept, rostind o zguduitoare profeție despre soarta învățământului tradițional. Joseph J. Schwab ar fi meritat, poate, să fie considerat părintele gândirii curriculare postmoderne - dar nu i-a fost acordată această îndreptățită recunoaștere 1. A murit la 13 aprilie 1988 în Hyde Park, acolo unde trăise aproape întreaga viață. Cei care l-au condus pe ultimul drum își aminteau doar că, în 1970, declarase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
and the United States 53. Lucrarea a fost prefațată de Joseph J. Schwab, care iniția o conciliere anglo-americană sub semnul gândirii sale; era o realizare ce depășea cu mult interesele „concilierii”; ea deschidea larg o fereastră pentru pătrunderea gândirii curriculare postmoderne pe ambele țărmuri ale Atlanticului. 14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului moderntc "14.7. Seismul instituțiilor și decesul curriculumului modern" În această perioadă s-au tulburat apele în „instituțiile oficiale” ale educației americane. Totul a început cu tensiuni care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
W. Reid, D. Walker (eds.), Case Studies in Curriculum Change: Great Britain and the United States, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1975. Capitolul XVtc "Capitolul XV" Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernătc "Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă" Deocamdată, curriculumul educațional nu este o symphonia agreabilă; dimpotrivă, traversează, apelpisit, o sfântă symphoria care l-ar putea obliga să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumul educațional nu este o symphonia agreabilă; dimpotrivă, traversează, apelpisit, o sfântă symphoria care l-ar putea obliga să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putea obliga să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rânduri speră, căci în babilonia teoretică de astăzi presimte resurecția eutimică a paideia, după milenii de surghiun la care civilizația și cultura euroatlantice o condamnaseră. În cele ce urmează descriem, pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe scurt, atmosfera în care se desfășoară marele shift curricular postmodern, panorama explorărilor, înfruntarea paradigmelor și unele aspecte semnificative pentru evoluții pozitive. Ne rezervăm dreptul de a reveni cu detalii pentru a completa acest tablou vast în alt volum, Pedagogia postmodernă și educația ultramodernă, aflat în lucru. 15.1. Despre un realism halucinanttc " 15.1. Despre un realism halucinant" La originea tuturor acestor schimbări este același factor care a deschis, în Secolul Luminilor, epoca modernă: cunoașterea. Dar nu doar cunoașterea pură
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]