3,550 matches
-
forma mereu variabilă în care sunt dispuse cuvintele participând la cifrul mesajului. Tensiunea cuvântului supus încercării o arată la fel stranietatea miniaturii fragile: „scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca lină// cortegiu” sau înșiruirea, nesfârșită parcă, a numelor date celui rău de către țăranul român. Extrem intelectualizată, epura expresiei respiră totuși umilitate și dramatism auster al interogației asupra propriei condiții: vocație minoră, falsă damnare, manierism, destin? Comunicarea pendulează între
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
continuare aleea de întinde de-a lungul pădurii până când se întâlnește cu drumul cel mare care duce la castel.<footnote Ibidem, p. 50 footnote> Există de asemenea si o “pajiște a Reginei” în care se ajunge prin una din nenumăratele poteci ale pădurii, ce urmează cursul Peleșului. Castelul Peleș se compune dintr-un corp central cu o curte interioară, având în dreapta un pridvor mic cu două caturi și în stânga o aripă legată de corpul principal prin două galerii care cuprind o
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
soție. Maria Bunson, vară primară cu Regina Elisabeta.<footnote Ibidem, p. 256 footnote> Cu prilejul unor astfel de vizite, pe lângă nelipsitele cine festive, serbări și tot ceea ce ține de protocol, se făceau plimbări. Pe aleile din Parcul Castelului Peleș, pe potecile umbrite de brazi, cu popasuri la “Cuibul Reginei”, la “Sf. Ana”, la “Izvorul Peleșului” și până la “Poiana Reginei” (invitații) oaspeții făceau cerc în jurul Suveranului și a Reginei Elisabeta, purtând convorbiri de o ținută plină de finețe. Se dezbăteau subiectele cele
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
istorisirile căruia reiese că acțiunea se petrece în vremea lui Dragoș-Vodă. Accentul se mută de pe întâmplări pe fondul psihologic, V. dovedindu-se un subtil observator de caractere. Reînvierea timpurilor trecute are prioritate în Vornicul Țării de Sus (1984) și în Poteci fără întoarcere (1987). Primul e un roman-parabolă având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
de Sus (1984) și în Poteci fără întoarcere (1987). Primul e un roman-parabolă având amprentă istorică mai mult prin scriitură. Evenimentele trec în plan secund, din narațiune distingându-se figura aproape legendară a unui vornic capabil de mari sacrificii. În Poteci fără întoarcere destinul personajului central este trasat de ereditate. Fiu al unui haiduc, argat la curtea boierului care i-a destrămat familia, acesta devine conștient de influența nefastă a stăpânului asupra existenței sale, ceea ce îl face să se revolte și
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
copii și tineret (Bing-bang-bing, Comoara, Cele trei domnițe, Dincolo de singurătate), puse în scenă între 1972 și 1983 la Iași, Constanța, Sibiu, Oradea etc. SCRIERI: Dincolo de poveste, Iași, 1979; Bărzăunul și restul lumii, Iași, 1981; Vornicul Țării de Sus, Iași, 1984; Poteci fără întoarcere, București, 1987; Comoara, Iași, 1988; Aventură dincolo de timp, Iași, 1990; Ochii viperei, Iași, 1995; Cronica regatului blestemat, Iași, 1996; Planeta lui Orim, Iași, 1999; Casa cu iederă, pref. Ioan Holban, Iași, 2000; Templul amăgirii, Iași, 2000; Cerbul de
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
Exemplul acestei beții e o probă că omul se asimilează vinului, și vinul omului”; „Aerul e plin de făgăduieli, de bucurii. Fiecare obiect, într-o cameră, fiecare aspect de pe stradă ne poate povesti o întâmplare plăcută. [...] Piatra aceasta de pe marginea potecii vă pare indiferentă și rece. Dar dacă vă aplecați spre ea puteți observa că e împodobită cochet cu un fular de mușchi”. În mijlocul lucrurilor, și chiar în absența lor, doar reprezentându-și-le, poetul își învinge angoasele generate de teama
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
o simplă cărare. Și în perioada romană, pentru a se trece din Oltenia peste munte, se părăsea valea și calea Jiului la castrul de la Bumbești, de la intrarea în defileu, se traversa apa pe malul drept și de aici se lua poteca de picior și de transport cu samarul pe cai ce treceau muntele peste Pasul Vîlcanului. Dacii denumiseră înaintea romanilor cursul acestui râu printr-un apelativ desemnând caracterul său de apă iute49; dar folosirea unui apelativ roman, traducerea "oficială" de la Jĭvah
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ana Xenofon, Istoria teatrală, alături de texte precum cel aparținând lui Petre V. Haneș, Reeditarea literaturii clasice românești, și de lista comunicărilor făcute la Societatea Prietenii istoriei literare. De Eminescu se mai ocupă Barbu Lăzăreanu (Dicționarul de rime), iar despre Eufrosin Poteca, I. Heliade-Rădulescu, Timotei Cipariu ș.a. scrie Petre V. Haneș. Alte trei scrisori inedite, de la Titu Maiorescu către Samson Bodnărescu, o traducere a articolului Mari lucrări publice literare de Mario Roques, datorată lui Petre V. Haneș, care mai semnează câteva note
PRIETENII ISTORIEI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289023_a_290352]
-
îndeosebi în transpunerea după cartea lui Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale (1853). SCRIERI: Cuvinte panighirice și moralnice, București, 1826; [Cuvântări], în J.-Th. Heineccius, Filosofia cuvântului și a năravurilor, Buda, 1829, în G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883. Traduceri: Dim. Darvari, Mai nainte gătire spre cunoștința de Dumnezeu prin privirea celor ce sunt, pref. trad., Buda, 1818; J.-Th. Heineccius, Filosofia cuvântului și a năravurilor, Buda, 1829; Sfânta Scriptură pe scurt, Buzău, 1836; ed. 2, București
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
ed. 2, București, 1847; Claude Fleury, Obiceiurile israielitenilor și ale creștinilor, București, 1845; J.-B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese, București, 1846; Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale, București, 1853. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Obiceiurile israielitenilor și ale creștinilor, București, 1845; J.-B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese, București, 1846; Bossuet, Vorbire asupra istoriii universale, București, 1853. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Viața și operile lui Eufrosin Poteca, București, 1883; Dimitrie Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Dobre, Eufrosin Poteca Motreanul, București, 1899; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XII, 1943; I. Vârtosu, Eufrosin Poteca
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
I, 61-64, 135-136; Dan Simonescu, Bossuet în literatura românească, CL, 1927, septembrie-noiembrie; Petre V. Haneș, Eufrosin Poteca traducător al lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XII, 1943; I. Vârtosu, Eufrosin Poteca egumen la mănăstirea Motru, Craiova, 1944; Adrian Marino, Iluminiștii români
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
lui Bossuet, PIL, 1931; I. Vârtosu, Pagini din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XII, 1943; I. Vârtosu, Eufrosin Poteca egumen la mănăstirea Motru, Craiova, 1944; Adrian Marino, Iluminiștii români și idealul „luminării”, IL, 1965, 4; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 84-95; Piru, Ist.
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
Poteca, București, 1937; C. Rădulescu-Motru, Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 122-123, Ist. lit. (1982), 120-122; C. Rădulescu- Motru, Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XII, 1943; I. Vârtosu, Eufrosin Poteca egumen la mănăstirea Motru, Craiova, 1944; Adrian Marino, Iluminiștii români și idealul „luminării”, IL, 1965, 4; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 84-95; Piru, Ist. lit., II, 249-252; Ist. lit., II, 164-168; Ilie Popescu Teiușan, Eufrosin
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
egumen la mănăstirea Motru, Craiova, 1944; Adrian Marino, Iluminiștii români și idealul „luminării”, IL, 1965, 4; G. Călinescu, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, 84-95; Piru, Ist. lit., II, 249-252; Ist. lit., II, 164-168; Ilie Popescu Teiușan, Eufrosin Poteca, DIPR, III, 66-83; Cornea, Originile, 224-225, 229-230; Ist. filos. rom., I, 180-182, 208-209; Dicț. lit. 1900, 705; Păcurariu, Dicț. teolog., 366-367; Dicț. scriit. rom., III, 875-876. L.V.
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
de Emil Gârleanu”, are ca obiectiv principal stimularea vieții intelectuale a localității. Rubrici: „Vești” și „Bibliografie”. Gârleanu, din 1913 director al Teatrului Național craiovean, include în sumar patru proze: schița Sultan, nuvela Geloșii, cât și Pe Bistrița la vale. Pe potecile Ceahlăului și De pe un carnet. Însemnări din zilele mobilizării. Îi aparțin și câteva articole de atitudine: critică felul puțin onest în care francezul André de Lorde a adaptat Năpasta lui I.L. Caragiale, pledează, într-o scrisoare deschisă adresată lui I.G.
PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289054_a_290383]
-
RĂDULESCU-MOTRU, Constantin (2.II.1868, Butoiești, j. Mehedinți - 4.III.1957, București), eseist, dramaturg și memorialist. Este fiul Justinei (n. Butoi) și al lui Radu Popescu, proprietar și secretar particular al lui Eufrosin Poteca. Copilului i se va da la naștere numele bunicului său, pandurul Constantin Rădulescu din Cărbunești, refugiat, după evenimentele din 1821, la mănăstirea Gura Motrului, unde starețul Eufrosin Poteca îl pregătește pentru misiunea de preot în satul Butoiești, schimbându-i numele
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
și al lui Radu Popescu, proprietar și secretar particular al lui Eufrosin Poteca. Copilului i se va da la naștere numele bunicului său, pandurul Constantin Rădulescu din Cărbunești, refugiat, după evenimentele din 1821, la mănăstirea Gura Motrului, unde starețul Eufrosin Poteca îl pregătește pentru misiunea de preot în satul Butoiești, schimbându-i numele în Popescu. R.-M. începe școala în satul natal, după un an intră la Institutul Gustav Arnold din Craiova, unde face și Liceul „Carol I”, absolvit în 1885
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
evenimentele ce se precipitau, iar al treilea rezultă din încercările savantului de a adăugi și revizui postulatele propriei filosofii sub asaltul unei noi realități. Prețioase sunt și notațiile privind familia, formația intelectuală a tatălui sub oblăduirea părintească a lui Eufrosin Poteca, ce i-a lăsat, prin testament, cărți și acte. Sub zodia tragicului se înscriu suferințele morale și materiale ale lui R.-M. În ciuda vicisitudinilor, el are puterea să spere și să prevadă aproape exact durata epocii comuniste: cel mult cincizeci
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Bârseanul și naționalismul, București, 1924; Personalismul energetic, București, 1927; ed. îngr. G. Pienescu, București, 1984; Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, București, 1935; Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, București, 1936; Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Psihologia poporului român, București, 1936; Catehismul mititel al lui Eufrosin Poteca, București, 1940; Timp și destin, București, 1940; ed. îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1997; Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, București, 1942; Din autobiografia lui Eufrosin Poteca, București, 1943; Morala personalismului energetic, București, 1946; Materialismul și personalismul energetic, București, 1947; Mărturisiri, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1990; Etnicul românesc. Naționalismul, îngr. și pref. Constantin Schifirneț, București, 1996; Revizuiri și adăugiri, I-VIII
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Muzeului de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău (1989-1991). În 1993 se mută în București, unde devine doctorand al Facultății de Litere. Scrierile lui N. pot fi împărțite în două mari secțiuni, prima cuprinzând cărțile publicate la Chișinău: culegerile de proză Poteci răzlețe (1987) și Mireasa Domnului sau Schimbarea la față (1989), placheta Memoria cuvintelor (1990) și piesa Loc de iernat (pusă în scenă în 1992 la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani), în timp ce a doua secțiune alătură volumele de poezie publicate la
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]