2,294 matches
-
Mircea Eliade) trebuie strunită magic de fata nubilă, fiindcă forțele pluviale sunt distructive, rup vaduri și inundă spațiul ordonat. Tot în colindele tip Leagăn de mătase IV, 80, ca și în cele de mai sus, bourul se dezvăluie drept sursa potopului ciclic: „Su’ poală de măgureli,/ Olerui, domnule!/ Frumos doarme bou negru./ Bou negru se sculară/ Și din coarne flușturară,/ De rouă se scuturară/ Ș-apucară cam la vale,/ Cam la vale, cam la deal./ Rupse malu, rupse dealuri,/ Rupsei grădini
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginea cristalizată oferind cel din urmă argument necesar că diluviul este orchestrat de tânără. „Întocmai cum fazele lunare comandă ceremoniile de inițiere - când neofitul «moare» ca să «învie» din nou -, tot astfel Luna se află în strânsă legătură cu inundațiile și potopul, care anihilează vechea umanitate și pregătesc apariția unei umanități noi”. Așa cum flăcăul întrupează o ipostază solară și biruie întunericul precos- mogonic figurat de fiare, fecioara - succedaneu lunar dirijează ritmul universal al înnoirii periodice. Condensul matinal cu încărcătură magică pare, într-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
margini n-are”. Zăcutul anima¬lului cu simbol solar implică regresul materiei, al cărei punct terminus comandă diluviul. Cele trei zile de suferință corespund etapei de izolare a fecioarei, similitudinea fiind încurajată de ivirea celor doi ca pereche magică, odată cu potopul. Absența invocării directe a principiului acvatic nu afectează raportul în care se găsește fecioara cu animalul - divinitate, grădina de flori și toposul leagănului dintre coarne păstrând construcția poetică în aceeași sferă simbolică: „Acolo susu, mai din susu,/ Hai Leroi, ler
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ntr’un stacan,/ Le stropește sub divan” (Lazo - Orhei). Aruncarea lacrimilor pe pământul de sub patul mitic al fecioarei este de natură să contamineze o dată în plus universul cu fecunditate. Gestul stropirii amintește de ritualul botezului, similar la nivel simbolic cu potopul. Consubstanțială cu luna, apele și vegetația, fata de măritat devine ea însăși sursa vitală prin care se actualizează Creația. O explicație erotizantă a plânsului cosmogonic se află într-o colindă din Sorocii, Basarabia: „Nu știu, coase ori descoase,/ Lăcrămioare știu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și lăcrima” (Valea-de-Jos - Bihor). Opoziția neofit - grupul fetelor integrate social augmentează drama inițiatică, în care forțele născătoare de lumi se conjugă cu energiile fecunde ale viitoarei mirese, printr-o montare antifonică a jelirii cu muzica. Cuvintele fetei au ca receptor potopul însuși, a cărui matcă este localizată în geografia românească: „- Nistre, Nistre, frate Nistre,/ Mai înceată-ți undele/ Ca să nu-mi atingi calinu, nici malinu” (BumbuieștiVâlcea). Copacii sacri constituie stâlpii pentru leagănul de mătase și în același timp un axis mundi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apelor începutului a fost captată în urzeala ei și a venit timpul ritual al definitivării creației. Nu întâmplător marama, simbol al lumii, este darul nupțial pentru mire, el este coautorul arhetipal al noii lumi. Unele colinde conțin intrarea în scena potopului a voinicului inițiat, similară cu apariția dramatică a Moldoveanului în balada șarpelui. Aflată în leagănul de mătase dintre coarnele Boului Negru (htonian) înotător, fecioara vede nu doar colindătorii (ca revers al abilității lor de a o privi și de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unui verb impersonal. Precipitațiile cad întru sine, universul se transformă condus de legea proprie a involuției ciclice și câmpiile inițiatice se pregătesc astfel pentru sosirea concomitentă a florilor și a neofiților. Cele dintâi constituie glasul vegetal al pământului regenerat prin potop, iar fetele sunt direct legate de floră și vin într-un spațiu cu rol premarital. Culesul, o funcție ordonatoare, asemenea țesutului și torsului, mâinile dalbe ale fetelor așezând florile gradual în buchete. Cele trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o funcție ordonatoare, asemenea țesutului și torsului, mâinile dalbe ale fetelor așezând florile gradual în buchete. Cele trei sinonime, mănunchi, vârstă, chită subliniază la nivel poetic gestul de ordonare socială a forțelor germinative, caracterizate de o dominantă estetică. Anteriori¬tatea potopului redat prin perfectul compus indicativ marchează încheierea fazei involutive a creației și, implicit, a celei inițiatice liminare. Imperfectul deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
liminare. Imperfectul deschide etapa mitică postliminară, de integrare în lumea revigorată, feciorii și fetele alese pentru a fi pețite au astfel acces la acest timp privilegiat. Într-o colindă culeasă de Sabin V. Drăgoi, apele înseși hotărăsc pornirea și oprirea potopului, precum și ivirea florilor aducătoare de fete. Ipostaza de fons et origo a mării primește în acest text excepțional o dimensiune dinamică, ce însumează totalitatea acțiunilor cosmocratoare. Vom cita extensiv colinda pentru imaginea deosebită a arborelui lumii ce face legătura htonian
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ipostaza masculină, prin simbo¬listica aratului și prin alegerea fetelor de măritat. Prezența lor este provocată de florile de culoare violetă, „mohorâtă”, adică aparținând cromaticii crepusculare, specific inițiatică, prin sugestia trecerii de la o etapă existențială la alta. Prima cultură după potop, îngrijită de însăși marea primordială, nu este deci de plante alimentare ori textile, ci una pur estetică, ce invocă apariția fecioarelor. Doar ele pot deschide timpul (așa cum o fac și din leagănul suspendat), pentru că forțele creatoare le sunt imanente. Orice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forțele lui se convertesc în energie fecundă pentru lume. Imaginea simbolului marital pe fundul gropii încurajează această perspec¬tivă a coborârii implicite în spațiul subpământean. Inelul adus din adâncuri conferă eroului statutul suprem, prin nuntirea cu fecioara care a strunit potopul. Într-un basm din Izvoare, Soroca, inelul este asociat în mod direct cu lumea morților, legătura nupțială pe care o consfințește în mod obișnuit fiind încărcată aici puternic de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe cal să suporte efectul duratei și forma în care este găsit devine metafora universului vlăguit: „cum a-mbătrânit tată-tău, așa am îmbătrânit și eu”, „un cal răpciugos și bubos și slab”, „zăcând pe coaste”. Ca și cerbul care pornește potopul, calul zace pentru că energiile vitale s-au epuizat, și latența conservă forța de regenerare. Intrat din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l ține,/ Măru cu flori dalbe!/ Cinci voinici mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
solar completează imaginea hierogamiei uranian-teluric și provoacă recolta mitică: „noi nu sîntem boi să arăm căte-o brazdă. Noi sîntem vânt și pe unde mergem noi, crește grâu și să coace” (Fărcașele - Olt). Bourul din colinde, a cărui scuturare provoacă un potop asurzitor, are în basm un corespondent în Cornea, bourul care poartă numele instrumentului făcut din coarnele sale, ca sugestie a funcției lui sacrifi- ciale. El cutremură pământul prin mișcarea piciorului, care ia aici funcția de stâlp al lumii. Ca animal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au voit să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să se roage cu mătănii către biserică. Impresionați, le-au lăsat vitele. „Tot așa se întâmplă de câte ori este vreo vijelie mare sau vreo grindină, și potopul se potolește.“ Afară de ale mâncării și băuturii, nu le-au luat nimic; este însă adevărat că ascunseseră prin poduri și pivnițe saltelele, pernele, toate lucrurile mai prețioase, și de atunci casele erau dezbrăcate, cum ziceau ele. Vin însă nu a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ceea ce știi tu. * Orice învățătură de minte e o descoperire științifică. Viața e o sumedenie de iluzii și deziluzii; omul trebuie să tragă doar învățăminte. * Statuile cinstesc memoria personalităților, pe care le dezvelesc cei ce nu vor avea statui. * Din potopul cuvintelor, nici o corabie nu se salvează. * Unii vorbesc ca să nu tacă; alții tac ca să nu vorbească. * Nu toți cei care vorbesc limpede se exprimă clar. * Unele afirmații sunt clare, dar nu sunt limpezi; și invers. * Simțurile nu dorm niciodată; numai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
XIV-lea, si Istoriile florentinilor a lui Leonardo Bruni, finalizată în 1442. Într-un mod tipic pentru viziunea creaționista a Evului Mediu, Villani (1990-199, 1:3-6 ) situează cronică să despre Florența în antiteza cu o cronică biblică care cuprinde Nimrod, Potopul lui Noe și Turnul Babel (Clarke 2007). Istoria lui Bruni (2001-2007, 1:6) care este în general considerată prima narațiune istorică în stil renascentist respinge "opiniile populare, dar fantastice" găsite în Villani și începe cu o cronică despre întemeierea orașului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
concentreze pe imposibilitatea de a crea materie din nimic, ei acum tratau problemă modului în care într-o lume eternă, istoria omenirii a pierdut urma trecutului îndepărtat. Răspunsul logic stă în potențialul cataclismelor, în special al inundațiilor (cum ar fi potopul lui Noe) sau al epidemiilor de a elimina cea mai mare parte a rasei umane. Moartea Neagră și vizitele ei ulterioare au dus cumva la acest raționament (Watkins, 1972, Cohn, 1992). Unul dintre cei mai renumiți profesori de filozofie naturalista
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care acuzația a fost adevărată, si nu există nici un motiv să credem că nu a fost, implicațiile erau profunde. Conform versiunii biblice a evenimentelor, Noe și familia sa erau singurii oameni capabili să transmită primele evenimentele din Geneză. Dacă povestea potopului a fost o fabula (parabolă), nu putem atunci consideră că și povestea Creației a fost o "poveste greu de crezut"? Pelacani a retractat totul în fața episcopului și i-a fost redata poziția sa de la universitate, iar cariera sa pare să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și despre posibila supraviețuire a unui om învățat printre munteni. Deși se bazează pe un pasaj din Legile lui Platon (676b-678a), Machiavelli face de asemenea un comentariu cu privire la povestea lui Noe. Implicația este că materialul din Geneză de la Creație la Potop este, probabil, o ficțiune concepută de Noe însuși. Într-adevăr, nu suntem departe de opinia exprimată de profesorul universitar eternalist Biagio Pelacani cu mai puțin de un secol mai devreme și anume ideea că povestea lui Noe a fost o
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
școala literară din Iași, în capul căreia figura Maiorescu, și aceea din București, în capul căreia figura Hasdeu, un om nu mai puțin însemnat prin cunoștințele și calitățile sale intelectuale. Atunci a căzut asupra noastră, în lipsă de argumente, un potop de invective, că suntem adică: analfabeți, lipoveni, cosmopoliți, germanofili, vânduți austro-maghiarilor și câte alte grațiozități care-mi scapă acum din memorie. Atunci a compus un tânăr de la Revista contimporană, al cărui nume este astăzi cu totul uitat, o piesă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de asemenea ocaziunea să privesc o lume nesfârșită ce se încrucișa și se strecura dinaintea mea ca două torente ce curgeau în sens contrar și, fără voie, în fața mișcărei continue ce-mi lua ochii, cădeam pe gânduri, închipuindu-mi acest potop de oameni ca o altă mare tot atât de nesfârșită, de nepotolită, cu aceleași porniri capricioase, cu aceleași adâncuri de inimi și de suflete ca și fundurile nesondabile ale mărei. Alteori urmăream în depărtări, între cer și apă, bărcile ce se zăreau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
datoria să ridice strugurii pînă la buzele copiilor, în loc ca aceștia să trebuiască să guste, ca astăzi, un must mult mai diluat de civilizație" (8, p. 95). Teoriile pedagogice pe care Ellen Key ar vrea să le vadă salvate de "potop" sînt cele care au în vedere o "educație naturală", în sensul că țin seama de cerințele firești ale copilului și asigură dobîndirea cunoștințelor prin experiența sa personală. Într-un moment în care teoreticienii educației își îndreptau cu prioritate atenția spre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
frecventă în rândul elitei conducătoare de revoltă armată. Transformările din sistemul de clasă izvorând din colapsul valorilor terenurilor agricole și apariția unei noi burghezii, ridicată prin propriile mijloace, au determinat vechea aristocrație să facă unele concesii majore pentru a evita ,,potopul" provocat de corespondenta ei din Franța prin refuzul de a face concesii similare. Între timp, schimbările demografice au determinat reforma electorală și inutilitatea vechilor metode de fraudare a voturilor. În guvernul central, remarcabila și fericita realizare a unei Administrații publice
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și gonind biruitoare tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe măsură ce acesta avansa cu recitarea, silueta lui ne părea tot mai mare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]