15,254 matches
-
sunt mai costisitoare. La vârstele înaintate, moartea se explică prin uzura organismului, fără patologie foarte marcată. Mai mult, putem crede că se acordă mai multă importanță salvării vieții unor persoane mai tinere, din moment ce eficacitatea îngrijirilor scade cu vârsta. Aceasta se potrivește cu viziunea fatalistă a anglo-saxonilor, care nu mai îngrijesc anumite boli dincolo de o anumită vârstă. Rămâne totuși valabil faptul că dezvoltarea anumitor maladii este încă nedeterminată. Unele studii epidemiologice au arătat că prevalența cancerului a crescut cu 63%, din 1980
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pensiilor, analiza consumului și a corolarului său, economisirea, se bazează din punct de vedere tradițional pe determinanți ca venitul curent (funcție keynesziană), venitul permanent (funcție friedmaniană), venitul grupului social căruia îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un alt determinant care trebuie scos în evidență: vârsta. Efectul său asupra nivelului și structurii consumului și economisirii va face obiectul primei noastre analize. Dacă solidaritatea între juniori și seniori are o dimensiune familială bazată pe valori de respect, de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și coline din Cluj, dar și pădurile de la marginile sale, iar În depărtare, vreo două crîmpeie de București, Între care Floreasca, dimpreună cu lacurile ei. De Carmen Sylva nu aduc vorba, fiindcă acea ultimă rază din amintirea mea s-a potrivit să țîșnească din cioburile de oglindă ale mării, nu din clipirile orașului. Dar o pată pe fața pămîntului, una măruntă acolo, am zărit-o și de sus. 35 de lei pentru copii și 75 pentru părinți costa avionul de la Satu Mare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ar fi fost În stare să oficieze ca preot, e nevoie pentru asta de un sîmbure de har, iar el nu dădea semne a-l fi ascuns pe undeva. Nici În misiunea de Învățător nu-l văd. I s-au potrivit mult mai bine birocrația comunistă și poziția aceea călduță de nomenclaturist rural. A dat și Miklós Horthy o mînă de ajutor cînd, intrînd În Ardealul cedat, le-a impus seminariștilor uniți atît de multe materii În limba maghiară și taxe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mult zahăr candel, din cel ca niște ciorchini de țurțuri, mă uitam mai Întîi la ei cum răsfrîng lumina, abia apoi Îi zdrobeam În măsele. Volumului pe care-l aveam În mînă Îi spuneam „carte“, dar i s-ar fi potrivit mai degrabă denumirea de „caiet“. Chiar eu Îi cususem laolaltă filele la orele de lucru manual, cu un ac lung și cu sfoară de legat pachetele. Paginile erau deja scrise În momentul coaserii, aveau o margine Îndoită și prin Îndoitura
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rotitoare sînt locuitori ai acelui tărîm Încă nu foarte Îndepărtat. Dintre ei, cîte unul s-a Întîmplat să-mi taie calea cînd nu mă mai așteptam, ca dovadă că lumina, asemenea Duhului, „suflă pe unde și dincotro vrea“. S-a potrivit astfel ca În noiembrie 1989 să ajung pentru cîteva zile la Baia Mare. Toamna aceea boltea asupra noastră o așteptare temă toare și o speranță cu noduri. Europa Răsăriteană pornise să se miște: Ungaria Își deschisese frontierele spre Viena, la Dresda
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se Întindea de-a lungul ei. Te Întîmpinau, Înșirați unul după altul de la poartă spre șură chiar În fața casei, patru duzi, unul alb, doi roz și unul negru, după culoarea fructelor. Cu toții Înalți și drepți, așezați În linie, la distanțe potrivite pentru Învecinarea, dar nu și atingerea Între ele a coroanelor. Între casă și uliță, pe latura Îngustă a clădirii, răsăreau cîteva straturi de flori. O luai apoi la stînga prin spatele casei, iar aici, se ivea comoa ra lui Geiger
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
America nu și-o putea stinge nici unul dintre cei ce se lipiseră de dolari peste ocean. Duminica, după slujbă, femeile Își puneau pălăriile și se adunau la vorbă. Melițau englezește la curgătoare nu din trufie, ci pentru că limba asta se potrivea mai bine cu clopurile mici și cu hainele domnești de pe ele. Toate bune și În rînduială pînă În primăvara anului următor, cînd portăreii și-au adus din nou aminte de Pomean. Bătrînul, primarul prăpădit de inimă rea, ar mai fi
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
un singur an după plecarea din Rătești. Înseamnă că patru sau cinci din ultimii ei ani de viață au dat la timp de primii patru sau cinci ani ai curiozității mele conștiente și violent absorbante de lumi văzute ori Închipuite, potrivite În cuvinte care să le facă a străluci. Nu e mai puțin adevărat că, dacă mintea mea s-ar fi deschis către cifre, către matematici pînă la urmă, pasionîndu-se de dezlegarea unor enigme invizibile, nu de contem plarea unor ciudățenii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
regelui (fratrem putativum occidit). Fiindu-i frică, din pricina aceasta, șsă nu primeascăț sentința capitală, a fugit la Ierusalim împreună cu unii supuși tributului și acolo a intrat în slujbă la curtea lui Pilat, pe atunci guvernator. și fiindcă cele asemănătoare se potrivesc, Pilat și-a dat seama că Iuda e pe măsura apucăturilor sale și a început să-l îndrăgească foarte tare. Iuda ajunge căpetenie peste toată curtea lui Pilat și toate se împlinesc la porunca (nutum) sa. Într-o zi, uitându
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
canonice. Kasser și echipa lui cunoșteau textele celor doi ereziologi creștini și au pornit la descifrarea Evangheliei lui Iuda cu informațiile lor în minte. Cred că acesta e principalul motiv pentru care ei forțează pe alocuri traducerea, încercând să o potrivească scenariului ereziologic. Or, cum spuneam, nu avem nici o garanție că Irineu cunoscuse apocrifa despre care vorbește sau că apocrifa lui este aceeași cu apocrifa noastră. Până când nu vom avea, dacă vom avea!, textul integral, perfect editat al Evangheliei lui Iuda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
La întrebarea lui Gherman, deosebit de activ în intervenții în cursul convorbirilor a șaptea și a opta, el relansează discuția: „Ce trebuie să gândim despre acei îngeri apostați, despre care s-a spus că au avut legături cu fiicele oamenilor? Se potrivesc oare aceste cuvinte, în sensul lor literal, cu naturile spirituale?” (Conl. 8,20). Expunerea lui Serenus se desfășoară în mai multe etape. Mai întâi, el atrage atenția asupra interpretării literale a versetelor 1-4 din Geneza 6: „Nu trebuie să credem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să fie răsplătite, ei au deschis măruntaiele pământului, le-au arătat strălucirea metalelor din mine, aurul, arama, argintul, fierul și alte materii asemănătoare și toate pietrele cele mai prețioase. și pe lângă aceste pietre fermecate, ei le-au transmis și cunoștințele potrivite pentru fiecare lucru, i-au inițiat pe oameni în magie și i-au învățat astronomia, precum și virtuțile rădăcinilor și toate acele lucruri pe care mintea omenească nu le-ar fi descoperit niciodată singură; îi învățară de asemenea să topească aurul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
când tocmai atunci am auzit-o pe mama lui chemându-i la masă. "Ei, să vezi acu' chelfăneală!" mi-am zis, fiindcă știam ce mă aștepta pe mine acasă. În plus, taică-su era tare supărat: meșterea ceva și tot potrivea o scândură și nu ieșea ce vroia el: "Pe unde umbli, în loc să mă ajuți?! Uite, am tot tăiat din scândura asta s-o potrivesc și acu-i prea scurtă! Dacă erai aici s-o ții, ar fi fost gata, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
mă aștepta pe mine acasă. În plus, taică-su era tare supărat: meșterea ceva și tot potrivea o scândură și nu ieșea ce vroia el: "Pe unde umbli, în loc să mă ajuți?! Uite, am tot tăiat din scândura asta s-o potrivesc și acu-i prea scurtă! Dacă erai aici s-o ții, ar fi fost gata, dar așa, de unde să iau altă scândură?! Acuș vine vecinul să-i dau masa, și eu ce să fac?! Și uite ce murdar ești! Ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
stătură o clipă și ajunse până la mine miros de ploaie și iarbă curată, de rouă și flori, mirosul soarelui de dimineață... Primul care se desprinse fu copilul. Se îndreptă spre masă, luă scândura și trase ușor de ea, s-o potrivească. Am văzut cum scândura aceea s-a lungit, s-a lipit de celelalte două și masa era gata, lustruită și parcă făcută dintr-o singură bucată. Nu știu dacă era de-adevărat poate am visat, nu știu cum a făcut, dar masa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Pomârla. Și sună dur! Toader Toaibă! Știi tu ce e aceea o toaibă? De fapt, În ucraineană i se spune toaipă. Este o secure, mare cât o lume, pentru cioplit grinzi. ― Asta n-o știam. Dar numele Tudor i se potrivește. ― Mă bucur că am căzut de acord atât de repede. Spune-i „omului” că din acest moment este domnul Tudor Toaibă. Sărută-l pe obrăjor și din partea mea. Eu Îl voi pupa când vom fi acasă, fiindcă acum vin dintr-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fi având și cine știe ce drăcovenie de Înregistrat vorbele... ― Iartă-mă că Îți creez stări tensionale fără să ai vreo vină... ― Și de câte ori mi-ați promis că... ― Pe viitor voi proceda altfel. ― Cum? ― Dacă am de spus vorbe care nu se potrivesc cu „vremurile”, voi merge să discut direct cu persoana... Bun cuvânt? ― Ar fi el bun cuvântul acesta, dar cine știe cine se ascunde sub „rubașca” din fața dumneavoastră... ― Te rog să-mi atragi atenția când va fi cazul... ― Când o să mă rugați să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tocesc mintea cu treburi serioase și tu...” „Și eu ți-am spus doar ce ai de făcut. Nu trebuie să te dai cu capul de pereți, să inventezi roata. Ai să vezi că fetele o să-ți spună ce culori sunt potrivite pentru <domnișoare > și care sunt pentru <bărbați >...” - și-a Întărit spusa În felul lui gândul de veghe. Gruia a Înghițit În sec, dar, fiindcă nu avea prea mult timp de stat la taclale, a plecat grăbit spre magazinul pentru copii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
o găidulcă arătoasă, cu gâtul zvelt și cu lemnul bine lustruit, el îi încercă într-o doară coardele cu arcușul. Găidulca scoase niște suspine lungi. Culae se dădu cu scăunelul mai aproape de moșneag, așteptând răbdător ca el să sfârșească de potrivit strunele. Ei, nepoate, cu ce cântec vrei să-ncepem? întrebă deadul Vasile, după ce isprăvi. Culae nu spuse nimic. Păi atunci, hotărî bătrânul, ia să-ncepem cu un cântec pe care l-am învățat când eram copil de-o șchioapă, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de lemn, într-un loc unde drumeagul se despărțea în două. Badea Petre coborâse din căruță și cerceta, cu biciul în mână, una din roți. De ce ne-am oprit, bade?!... întrebă Culae nedumerit. Căruțașul se îndreptă din șale și își potrivi pălăria mai bine pe cap. Păi fiindcă aicea, nepoate, trebuie să ne despărțim! îi dădu el de veste. Culae stătu câteva clipe nehotărât, apoi se ridică în capul oaselor și sări jos din căruță. Badea Petre întinse biciul și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
plesni din nou caii cu biciul, icnind din fundul rărunchilor: Dii, boalele naibii, diii!... Că parcă nu v-am dat să mâncați ovăz pe ziua de azi!... Deadul Vasile m-a învățat multe cântece..., repetă Culae cu glas liniștit și, potrivindu-și cu băgare de seamă găidulca la piept, în dreptul inimii, începu să cânte din ea cu atâta pricepere și cu atâta suflet, că tatălui său îi dădură lacrimile. Cântecul vechi, lăutăresc, uitat de lume se reîntorcea la viață sub degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
replică Sever. Mă rog, făcu concesiv funcționarul. Și ce problemă aveți?... Problema asta! zise Sever și îi puse celuilalt sub nas un document bătut la mașină. Funcționarul îl parcurse în tăcere de două ori, apoi își drese glasul și tuși, potrivindu-și mai bine ochelarii, care-i alunecaseră pe nas. În cele din urmă, după ce se dumiri, catadicsi să spună: Tovarășul ministru e ocupat și nu vă poate primi... Lăsați aici o cerere și reveniți peste o săptămână-două... Și, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lăsă o tăcere de moarte, întreruptă doar de zgomotele care răzbăteau de afară și de scârțâitul pe hârtie al peniței de la tocul lui Stelian. Domnu șef..., domnu Stelică, de ce nu mă-nțelegeți? reîncepu gestionarul, cu un glas ca din butoi, potrivind coceanul de la sticla de țuică la loc cu o lovitură zdravănă de pumn și făcând-o să dispară înapoi sub tejghea. Din gâtlej îi ieși din nou un sughiț jalnic. Dacă marfa asta ar fi fost a lui nea Cutare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pușcărie!... Păi tu, tată, te-ai descurcat, dar mie la ce o să-mi mai folosească meseria de frizer?... Că doar nu-ți închipui că după cursuri o să mă duc acasă, cu sculele în geantă, la domnul profesor Barbilian, ca să-i potrivesc freza și mustața!... replică Victor, cu zâmbetul pe buze. Ei, nu vorbi așa, băiete, nu vorbi așa, că nu se știe niciodată! îl preveni grav Ticu. Bine, tată, așa să fie cum spui dumneata, conveni fiul. Când o să ajung matematician
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]