KorAP: Find »[drukola/base=pozitiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...1955 >

48,874 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

un status economic mai scăzut decât nivelul de educație din cadrul gospodăriei, determină o înclinație mai mare spre atitudinile rebele și autoritare. Inconsistența pozitivă stimulează niveluri mai ridicate de participare socială. Așa se întâmplă în mod deosebit în ceea ce privește tipul de inconsistență pozitivă care indică o importantă putere predictivă a dimensiunilor orizontală și verticală ale statusului. Adăugarea unor predictori de inconsistență la cei verticali are ca rezultat creșterea semnificativă a puterii predictive a modelului. Percepția situației economice din trecut este diferită pentru cele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
AAP și segmentarea societății în funcție de aceste atitudini. Atitudinile rebele sunt asociate cu situația specifică a localităților dezvoltate din cadrul regiunilor sărace, în timp ce atitudinile comunitariene sunt asociate cu localitățile sărace din cadrul unor regiuni dezvoltate. Măsurarea IS prin valorile reziduale specificate de natură pozitivă sau negativă (în relația dintre educație ca variabilă independentă și situația economică văzută ca variabilă dependentă) a avut ca rezultat o abordare care a reușit să stabilească o legătură corespunzătoare între modelul teoretic al AAP și datele empirice privind IS

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români. +/-: numai în celulele respective se înregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri standardizate ajustate). Susținătorii PSD apreciază că fenomenele anomice din societatea românească actuală au un nivel relativ redus. Pentru simpatizanții PNL, îngrijorarea față de corupție și nerespectarea legilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri standardizate ajustate). * Indicele percepției anomiei sociale a fost construit prin numărarea cazurilor în care persoana și-a exprimat acordul în legătură cu patru formulări relevante pentru domeniu: „Nu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
în legătură cu ceea ce fac, dar și cu ceea ce afirmă sau susțin unii oameni. Este, în consecință, o desemnare de act, dar și de ideologie și atitudine. Și de mișcare socială, dar și de acțiune instituționalizată. Termenii majori de contrast de natură pozitivă sunt, de obicei, „toleranță” și „democrație”. Sintetizând opțiunile majore din literatura de specialitate și orientând definiția spre o abordare operațională, în contextul sondajului sociologic, voi spune că extremismul este: a) acțiune de negare, explicită sau implicită, a unor drepturi umane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special în gospodăriile cu inconsistențe pozitive (rangul veniturilor este superior rangului de educație) din comunitățile sărace din județe dezvoltate. Cei orientați spre soluții publice de forță apar cu o probabilitate mai mare în situațiile de inconsistență negativă (rangul veniturilor este inferior rangului educației) din comunitățile înstărite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
spațiului de oportunități pentru satisfacerea nevoilor socioumane. Prin „dezvoltare” sunt identificate sau evaluate aspectele funcționale ale schimbărilor din perspectiva gradului în care satisfac nevoile socioumane. În fapt, există schimbări care au funcții multiple. „Dezvoltarea”1 abstractizează consecințele evaluate ca fiind pozitive pentru satisfacerea nevoilor umane, pentru calitatea vieții. Dezvoltare comunitară - schimbare voluntară realizată în, prin și pentru membrii unei comunități. Dezvoltare comunitară durabilă - „set de politici și activități care lucrează împreună pentru a crea viabilitate economică, protecția mediului și echitate socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
baza unor mecanisme de persuasiune, contagiune sau constrângere” (Sandu, 1999, p. 9). Relație socială - acțiuni orientate în funcție de așteptările reciproce ale unui set de actori. Probabilitatea de condiționare subiectivă reciprocă este cea care dă fundamentul relațiilor sociale. Acestea sunt de tip pozitiv sau negativ, desolidaritate sau de conflict. La rândul lor, relațiile de solidaritate pot fi comunale sau comunitare dacă sunt asociate cu sentimentul de apartenență comună sau de tip asociativ (distincție echivalentă cu cea a lui Tönnies dintre „comunitate” și „societate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412

autorilor mai înainte menționați, ne propunem în continuare să emitem anumite concluzii care, din punctul nostru de vedere, pot avea valoare de postulat în ceea ce privește relațiile publice: 1. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat intrainstituțional pozitiv, folosind tehnici de comunicare internă, alături de utilizarea unui grad mare de empatie pe care trebuie să îl aibă consilierul PR în ceea ce privește mentalul individual și cel colectiv al propriului sistem. 2. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
comunicare internă, alături de utilizarea unui grad mare de empatie pe care trebuie să îl aibă consilierul PR în ceea ce privește mentalul individual și cel colectiv al propriului sistem. 2. Relațiile publice au rolul de a crea, menține și promova un climat interinstituțional pozitiv, folosind tehnici de comunicare externă care să valorifice din plin constanța și coerența. 3. Relațiile publice au rolul de a integra comunicarea in-ternă și cea externă într-un tot unitar, de a realiza acel Gestalt în cadrul conceptului de identitate corporativă

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
sunt următoarele: "1. Public relations promovează articularea mai multor tipuri de public. În momentul în care se vorbește de public, se înțelege și publicul propriu sistemului, nu numai cel din afara acestuia. 2. Public relations ajută la realizarea unor relații reciproce pozitive (calde) între propria instituție și mediul extern, prin încurajarea valorilor de care să beneficieze întreaga societate. 3. Public relations oferă modalități de a colabora cu exteriorul astfel încât să nu mai fie nevoie de corecții sau acțiuni arbitrare. 4. Public relations

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
apartenența sistemică denotă și o implicare mai mare în rezolvarea problemelor acestuia. Minusul departamentului de imagine propriu este reprezentat de aplatizarea în timp a consilierilor PR și de o tendință a acestora de a valoriza sistemul mai mult spre partea pozitivă, decât spre cea negativă. Tocmai din această cauză, sunt preferate alături de evaluările interne și evaluări externe, realizate de către agenții de PR sau consultanți independenți, în scopul eliminării factorului subiectiv. În astfel de situații, departamentul propriu de imagine va colabora cu

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
necesar atât în campaniile de PR, cât și în munca de control și evaluare. Departamentul de imagine trebuie să cuprindă două părți mari: 1. Partea răspunzătoare de comunicarea intrasistemică, care se focalizează doar pe interior și pe realizarea unui climat pozitiv intrasistemic; 2. Partea răspunzătoare de comunicarea intersistemică, care se focalizează pe relația dintre sistem și mediul exterior. Această parte va cuprinde, bineînțeles, și purtătorul de cuvânt. Structura departamentului de imagine care se ocupă de comunicarea intersistemică poate fi subîmpărțită din

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
s-ar putea confrunta sistemul. * Compartimentul de monitorizare: > Trei persoane care să monitorizeze în fiecare zi presa, posturile de radio și posturile TV. La sfârșitul fiecărei zile, aceste persoane vor prezenta consilierului PR o analiză realizată pe trei direcții principale: pozitivă despre sistem, negativă despre sistem, neutră despre sistem. > O persoană care să se ocupe exclusiv de declarațiile sistemelor concurente și care, de asemenea, va prezenta un raport în fiecare seară consilierului PR. * Compartimentul de cercetare și documentare: > Persoane care să

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
și desfășurare a tuturor instrumentelor de comunicare directă cu membrii de sistem, cum ar fi: adunări generale de sistem, mese cu participare largă, manifestări sub formă de prezentări etc. De asemenea, acest departament va fi responsabil de realizarea unui climat pozitiv intrasistemic, în ceea ce privește comunicarea atât pe orizontală, cât și pe verticală. * Compartimentul de informare internă: > Este format din specialiști care elaborează fluturașii de informare. > Cuprinde și o miniredacție, care se ocupă de conceperea ziarului sistemului. * Compartimentul de writers: > Acest compartiment este

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
c. planifică și organizează toate întâlnirile cu reprezentanții mass-media; d. planifică și organizează toate conferințele de presă; e. elaborează toate press-kit-urile destinate mass-media. 2. Elaborează toate planurile și strategiile în baza cărora se menține și se dezvoltă o imagine publică pozitivă a instituției pe care o reprezintă: a. stabilește obiectivele și standardele la care trebuie să ajungă imaginea sistemului; b. elaborează instrumentele necesare creșterii imaginii sistemului; c. promovează acțiuni prin intermediul cărora se va menține și se va dezvolta imaginea sistemului; d.

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
promovează acțiuni prin intermediul cărora se va menține și se va dezvolta imaginea sistemului; d. evaluează și controlează permanent punerea în practică a planurilor de dezvoltare a imaginii sistemului. 3. Organizează toate evenimentele prin intermediul cărora se poate dezvolta o imagine publică pozitivă a instituției pe care o reprezintă: a. participare la târguri de orice fel; b. prezentări de orice fel; c. conferințe, simpozioane, congrese. 4. Organizează "Ziua porților deschise" în cadrul instituției pe care o reprezintă: a. grupuri organizate; b. grupuri neorganizate. 5

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
Action and Communicating, 4. Evaluating the Program"19. Pasul 1. Pasul unu legat de definirea problemei reprezintă, de fapt, o evaluare a întregului sistem, în urma căreia se pot pune în evidență trei categorii de părți ale acestuia, și anume: părți pozitive, părți negative și părți neutre. În ceea ce privește evaluarea, consilierul PR trebuie să posede trei caracteristici principale: să asculte, să fie prudent și să fie echidistant. Evident că în momentul în care dorim să creăm imaginea unui sistem ne vom focaliza pe

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
caracteristici principale: să asculte, să fie prudent și să fie echidistant. Evident că în momentul în care dorim să creăm imaginea unui sistem ne vom focaliza pe eliminarea pe cât posibil a părților negative, amplificându-le în același timp pe cele pozitive. În acest sens, în cadrul evaluării trebuie să definim foarte exact care sunt cauzele sau sursele care alimentează părțile negative, în ce sector sunt probleme, când apare sau care sunt premisele apariției unei probleme, cine și în ce măsură este implicat și, bineînțeles

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
trend, campanii de amplificare de trend și campanii de diminuare de trend. a. Campaniile de creare sau reconfigurare de trend Se referă în special la munca de PR pentru o firmă care se găsește la începuturile dezvoltării unei imagini publice pozitive. În astfel de situații, consilierul PR trebuie să evalueze potențialul respectivei firme și să încerce într-o primă fază să creeze o identitate proprie acesteia, folosind toate elementele standard de imagine și de conținut. După crearea unei identități, consilierul PR

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
criteriile după care sunt clasificate campaniile electorale este scopul. În funcție de acest criteriu, campaniile electorale pot fi: de ambianță sau de așteptare, de ațâțare și negative. 1) Campania de ambianță Cuvintele-cheie care caracterizează o astfel de campanie sunt "atmosferă sau climat pozitiv". Altfel spus, prin aceste campanii, consilierii pe probleme de PR politic promovează un anumit climat favorabil, în pattern-urile căruia este prezentat actorul politic. Aceste campanii necesită costuri foarte mari, iar acesta este motivul pentru care se consideră că raportul

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
căruia este prezentat actorul politic. Aceste campanii necesită costuri foarte mari, iar acesta este motivul pentru care se consideră că raportul costuri-rezultate nu este întotdeauna relevant. Campania se caracterizează prin două faze succesive. În prima fază se creează un climat pozitiv prin elemente pozitive și prin promovarea anumitor așteptări ale grupurilor-țintă. Faza a doua urmează prima fază și încearcă să implementeze în mentalul colectiv o corelație între ambianța pozitivă deja creată și un anumit actor politic, care urmează să gestioneze optim

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
actorul politic. Aceste campanii necesită costuri foarte mari, iar acesta este motivul pentru care se consideră că raportul costuri-rezultate nu este întotdeauna relevant. Campania se caracterizează prin două faze succesive. În prima fază se creează un climat pozitiv prin elemente pozitive și prin promovarea anumitor așteptări ale grupurilor-țintă. Faza a doua urmează prima fază și încearcă să implementeze în mentalul colectiv o corelație între ambianța pozitivă deja creată și un anumit actor politic, care urmează să gestioneze optim acest climat. Campania

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
caracterizează prin două faze succesive. În prima fază se creează un climat pozitiv prin elemente pozitive și prin promovarea anumitor așteptări ale grupurilor-țintă. Faza a doua urmează prima fază și încearcă să implementeze în mentalul colectiv o corelație între ambianța pozitivă deja creată și un anumit actor politic, care urmează să gestioneze optim acest climat. Campania aceasta se numește și de așteptare, deoarece, după prima fază în care nu e cunoscută sursa, urmează o perioadă de așteptare până când, în faza a

Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]