2,626 matches
-
face câteva salturi mari în stânga și-n dreapta, se întoarce pe propriile-i urme, mai face un salt și se furișează în câte-un hățiș sau în câte-o pârloagă unde doarme liniștit toată ziua. Când ajung și câinii prin preajmă, ce să vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună o urmă ce-i poartă la sute de leghe de iepurele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
șir, biata domniță, dar soartea nu i-a fost prielnică. Oamenii se minunau la vederea ei și auzeau printre suspine chemarea îndurerată a fetei, care trebuia să fie acum mireasă: -Uz!, Uz!, Uzule!, striga ea de pe malul unei ape din preajmă. Și azi se aude acest glas jalnic, iar oamenii de atunci au numit pârâul acela Uz. Și așa a rămas până în ziua de azi”. 3. Plopul lui Ștefan Vodă (I) “În satul Plopu din comuna Dărmănești era odată un plop
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
stâng al Trotușului se află un teren numit Huitoarea. Este străjuit în partea de răsărit de un perete stâncos, în care este o scobitură numită Ochiul Huitòrii. I s-a zis Huitoarea, pentru că atunci când vântul bate puternic, în pâraiele din preajmă se aude un vuiet puternic, numit de cei de aici huit. Acesta se aude și când, după ploi strașnici, pe panta de deal se scurge multă apă care huie, adică face huiet mare. Se zice de multă vreme că, dacă
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
pus față în față un element de pe fațada unei clădiri recent restaurate într-un oraș dunărean cu propria-i reproducere în oglindă iar între ele timpii motorului navetei esențiale, concentrează o mică poveste a exotopiei arhitectonice post-comuniste: locuitorii blocurilor din preajmă care l-au observat pe Master X fotografiind detaliile edificiului, erau scandalizați nu doar de aspectul statuii (lucru de înțeles pentru cei educați cu pozele Lenuței pe vremuri, cu cele ale "divelor" de două decenii) ci și de proprietarii clădirii
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
căci dinții-i clănțăneau de parc'ar fi fost gerul Bobotezii, deși în crânguri mierlele cântau. Când gura-i s-a deschis să-mi spună un cuvânt, din somnul cel adânc m-am smuls deodată (era un zgomot neobișnuit prin preajmă) și astfel nu voi ști în veci ce a dorit a mi zice. Și cred că-i important, căci cred în visuri... Eram în Insula Cajvanei, visam chiar că trecusem admiterea la facultate. "I have a dream"gggg. 3. Comentariul
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
discutat cu Veronica despre aceasta. Veronica le-a povestit si altor colege despre sentimentele tale. Ele au început să te ia în râs si să facă glume pe seama ta, mai ales când băiatul pe care îl placi se află în preajmă. Ești foarte furioasă pe Veronica de ceea ce ți-a făcut si crezi că toate necazurile vin din cauza că ea nu si-a ținut limba după dinți. Consideri că te-a trădat si nu mai dorești să vorbești cu ea. Rol
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Carolina se comportă ciudat în ultimul timp, le-ai povestit despre dragostea ei. Ele au început să o ia în râs pe Carolina si să facă glume pe seama ei, mai ales când băiatul pe care îl place se află în preajmă. Carolina nu mai dorește să vorbească cu tine din această cauză. Ți se pare ceva copilăresc. Nu credeai despre Carolina că ar putea să se comporte atât de stupid. Totodată ai dori ca să fiți prietene bune așa cum ați fost si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
Și fesele-ți se fac / Mai roșii decât floarea / Cea roșie de mac..."; Oh, dânsa-i și mireasă, și altar/ De carne, uns cu-aromele luminii./ Albeața ei împotmolește crinii/ În mâl. Privirea-i prinsă-ntr-un cleștar./ Ci-n preajmă-i clipocesc candele mici,/ Plâng îngeri longilini, râd fluturi groși./ Surparea dulce-a sânilor voioși/ Mustește-n prafuri. Roua-i ca un bici/ Căzut pe flori întredeschise iar/ Când melcilor le scoate din tălpi spinii./ Oh, dânsa-i și mireasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gură / puzderii de scântei, o pâcla deasa / ce sfârâia cum sfârâie cărbunii / încinși, când îi cufunzi și-i stingi în apă. Pe pajiște, cum zic, la fel și luna / se înnegrea stingându-se pe-ncetul / și ierburile-i fumegau în preajmă. (Fragmentul XXXVII, vv. 3-16).401 Personajul poemului vede într-o succesiune firească de scene mai întâi desprinderea lunii din cer, apoi căderea acesteia pe pajiște, în final, stingerea ei apocaliptica. Spre deosebire de tablourile quasimodiane, cel leopardian se bucură de coerență narativa
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se usuce (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 35). (h5b) Prin ușa unei cârciumi deschise auzii țârlâiturile unor coarde false, pe cari le schingiuia sub arcușul său cel aspru și cu degetele-i uscate un biet copil de țigan, și-n preajma lui sărea de rumpea pământul o muiere-n doi peri și un țigan rupt și lung, cu picioarele băgate-n niște papuci largi și umpluți cu paie. O veselie grotescă, urâtă se desena pe fețele amândorora. Alături era o cafenea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
contribuind la această călătorie a poetei: "De mult a dispărut orice solidaritate cu mine/ A copacilor/ Și semnul izvorului care mă prevenea/ Când era otrăvit./ Să mai aștept, când păsările învață să zboare/ De teamă să nu-mi fie-n preajmă,/ Să nu le ucid?" (De bună voie) sau "Frunze ușoare ce nu mă urăsc/ Și n-or mai iubi niciodată/ Așează-mi-le compresă pe frunte,/ Galbenă doamnă iertată.// Leagă-mi urechile cu foșnet de aripi/ Să uit mecanicul vuiet
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
că mama și tata erau orășeni de primă generație. Numele meu de familie a fost Vieru. Numele sub care sunt cunoscută, Sorohan, este numele soțului meu, care vine dintr-o familie de bucovineni, din zona Rădăuți, dintr-o comună din preajmă... E.M.: Numele de familie Sorohan provine probabil de la apelativul sorocan, persoană care vine de la Soroca... E.S.: Da, așa este, de la Soroca. Ceea ce mai știu este că, în actele mai vechi ale socrului meu, se scria Sorokan, cu k. Când Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și atît de repede dispărutul scriitor Hervé Guibert. Sau cei care doar trec pe acolo, lăsînd urme adînci în mintea tînărului Mathieu, așa cum au lăsat și în structura întregii epoci, precum Gilles Deleuze sau Roland Barthes. Tatăl e mereu în preajmă, uneori chiar în același rînd, sau pe rîndul imediat următor, telescopîndu-l pe Michel, ciocnindu-și și comparîndu-și, prin interfața Mathieu, opiniile despre literatură, strategiile de dominație, pînă la modul în care privește lumea fiecare din ei tatăl, cu un zîmbet
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
aripi deasupra flăcărilor jucăușe. Nu se priveau și nici nu-și vorbeau își scrutau doar sinea pierdută ațâțați de vâlvătăile pârguite-n iureșul transfigurării. Nicio umbră nu le tulbura contemplarea văzându-și chipul răsfrânt în peisajul uimirii și nimeni în preajmă care să-i ispitească ardoarea întrupării făcând ca Verbul să se irosească în atât de clara viziune a genunii și nicio adiere nu se-nfiripa doar vocea pierdută a călătorului care-și striga numele pentru a nu se înstrăina complet
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
n. 1917) din 1990 privind încetineala CEE de a-i integra pe esticii cam agitați a fost preluată de euroscepticii cu rândurile îngroșate de crize. Republica Moldova, stânjenită de secesionismul Transnistriei și al Găgăuziei autonome, încurajate de armata rusă staționară în preajmă, e un exemplu de dezorientare. Reticențele UE față de Ucraina, amânarea integrării Georgiei s-au completat cu acceptarea cererilor Croației, Macedoniei și Turciei musulmane de a intra în Uniune. Grecii însă vor să iasă din "zona euro". O morfologie tulburătoare pentru
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Husserl și-a trăit viața în ambianța civilizației occidentale, deformată o vreme de fascism sau totalitarism de dreapta. A rămas un profesor-filosof în universitățile germane de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima parte a secolului al XX-lea până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Operele celor doi însă acoperă tematici mai largi decât "criza lumii moderne". Amândoi au ajuns la "idei majore" privind crizele, pentru că acești filosofi au propus înțelegerea lor din perspectiva mersului ciclic (9b) sau teleologic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de ambivalență. Tradițiile sunt un fel de imitații, pe când instituțiile nu prea pot fi imitate. Cu toate deosebirile dintre tradiții și instituții, nu este exclus ca unele tradiții să devină instituții. Născut și crescut într-un mediu cultural european până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, Popper a remarcat că britanicii au transformat în instituție tradiția de a nu mai lovi un om căzut. Pentru situația inversă, ca unele instituții să devină tradiții, filosoful observă că în limba engleză practica
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1,5% penticostali, 1,8 greco-catolici, baptiști și islamici, 0,1% atei și non-religioși. Majoritarii ortodocși nu-i incomodează pe credincioșii altor religii. Situații asemănătoare au și alte țări. A doua observație privește încadrarea României, împreună cu celelalte țări ortodoxe din preajmă (Grecia, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Republica Moldova, Ucraina de Est, Armenia și Georgia și altele nerecunoscute internațional), alături de Rusia, numai pentru ca ea să fie în Est, ceea ce sunt Franța, Germania și parțial Marea Britanie în Vest. Divizarea poate produce turbulențe inutile dacă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
le realizeze în condiții legale și morale corecte. Și conștiința juridică comună are tendința exagerării drepturilor și a diminuării datoriilor, a libertății față de responsabilitate, pentru că așa sună sloganul: "drepturile". Se accentuează uneori rolul "aleșilor" și se diminuează rolul "alegătorilor" până în preajma campaniilor electorale când sunt ademeniți cu multe promisiuni și mici pachete de alimente ori cu obiecte nesemnificative, revenind așa la tribalismul de odinioară, care distrează pe unii "politicieni". Diminuate ori chiar înlăturate pentru a le înlocui cu cele normale, susținute
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Referința la poezia eminesciană nu mai este directă, însă tabloul constituie o expresie a unei état d'âme simboliste. În stil Art-Nouveau, Ottilia Michail-Oteteleșanu a realizat la Berlin un portret al lui Mihai Eminescu pe care l-a păstrat în preajmă toată viața. În monografia inevitabil lacunară pe care i-o consacră Tudor Octavian 279 este reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care omologhează influența rodiniană și sensibilitatea simbolistă la Paciurea, lucrări "în cari se văd dragostea și mila pentru tot ce este efort creator și durere"327. În cazul lui Paciurea, se manifestă două vârste ale simbolismului, una propriu-zis simbolistă, până în preajma Primului Război Mondial, cu opere precum Zeul Războiului sau Sfinxul și una postsimbolistă, pentru care reprezentativă rămâne seria himerelor, unde simbolismul paciurian este împins către modernitate. Însă Paciurea nu reprezintă un caz excepțional în cultura română. Încă și mai surprinzătoare în literatură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor ancestrale, în amestec cu folclorul românesc. Răzvan și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noianul de indicații și sfaturi, tov. Dimitrev a trecut la o critică dură și cu siguranță meritată, deoarece acești „nimeni” când se vedeau cu carnetul roșu de membru UTC în buzunar, vai și-amar de cei care le stăteau în preajmă! Iată ce fraze și propoziții „memorabile” am mai găsit în procesul verbal de ședință: „...În altă ordine de idei, tov. Dimitrev a cerut la fiecare tov. din comitet raportul cu munca lui pe care a depus-o cu ocazia festivalului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pe 12 iulie 1967, Luiza Zavloschi s-a simțit dintr-o dată rău. Avea 84 de ani. Făcuse o comoție cerebrală și căzuse la pat. Fetele, nurorile, nepoatele, stră nepoatele i-au sărit imediat în ajutor. În permanență a avut în preajmă o asistentă medicală dar nu s-a mai putut face nimic. După opt zile, pe 20 iulie 1967, și-a dat sufletul. Cu un anumit timp înainte de evenimentul tragic, a lăsat cu limbă de moarte, cum se spune, unele îndatoriri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de a-mi confisca aparatul de filmat care aducea, oarecum, cu un tunuleț. Le-am arătat delegația cu care venisem de la Vaslui, dar băieții n-au dat doi bani pe ea considerând-o doar bună de șters la fund. Prin preajmă era un operator al TVR care m-a ajutat, lămurindu-i pe „războinici” ce, dar mai ales, cum. Bag „armele” în sacoșă și nu mă opresc decât la stația de destinație. Aici am pozat zidurile bătrânei instituții bucureștene de învățământ
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]