49,636 matches
-
și creativ dar nu putem să ne dezlipim de sărăcie. Oare nu putem scăpa niciodată de ea? Un filozof spunea cândva că: „sărăcia întunecă virtuțile cele mai strălucite și poate fi considerată ca mormântul celor mai frumoase proiecte” iar Marin Preda sublinia ideea că: „Sărăcia roade orice ideal”. Dificultățile tranziției amplificate de adversarii reformelor reiese și din stilul de viață al rromilor (țiganilor), care în general nu au posibilități de a se instrui și de a se integra în societate. De
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
trebuie să vorbim despre treaba asta, despre aceste circumstanțe — coincidențe — discordanțe. Aș dori să vă văd numaidecât; unde locuiți? Unde vă convine să ne întâlnim? Eu pot fi acolo într-o clipă. Iar ea, tot calmă: - Cunosc un profesor care predă literatura cimeriană la Universitate. Am putea merge să-l consultăm. Așteptați să-i telefonez, să-l întreb când ne poate primi. Ai ajuns la Universitate. Ludmila l-a anunțat pe profesorul Uzzi-Tuzii de vizita voastră, la institutul lui. La telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de Viljandi. — Fără a se teme de vânt și amețeală? Spuneți-mi: a fost tradus? L-ați publicat? — Așteptați. Traducătorul, un anume Ermes Marana, părea să aibă toate hârtiile în regulă: ia proba de traducător, noi punem titlul în plan, predă punctual paginile traducerii, câte o sută o dată, încasează avansul, noi, ca să nu pierdem timp, trimitem traducerea la tipografie să fie culeasă... Și iată că în corectură observăm greșeli de sens, ciudățenii... Îl chemăm pe Marana, îi punem textul original în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
că în corectură observăm greșeli de sens, ciudățenii... Îl chemăm pe Marana, îi punem textul original în față și-i cerem să traducă o bucată cu glas tare... Mărturisește că n-are habar de cimbrica! Și traducerea pe care o predase? — Numele proprii le pusese în cimbrică, nu: în cimeriană, nu mai știu, dar textul îl tradusese dintr-un alt roman... — Ce roman? — Ce roman?, l-am întrebat. Iar el: un roman polonez (aici intervine polonezul!) de Tazio Bazakbal... — În afara localității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
zi liberă și liniștită; mergi la bibliotecă, consulți catalogul; îți reții cu greu un strigăt de bucurie, ba chiar zece strigăte; toți autorii și toate titlurile pe care le cauți figurează în catalog, înregistrate sârguincios. Completezi o fișă și o predai; ți se spune că în catalog trebuie să fi fost o eroare de numerotare; cartea nu e de găsit; oricum, se va cerceta. Ceri imediat alta: ți se spune că e la lectură, dar nu se poate stabili cine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
n-ar fi sunat firesc și n-am putut s-o fac. Și totuși, așa simțeam. Învățam. Venisem în Africa și învățam. Michael începuse să studieze setswana și progresa rapid. Un anume domn Nogana venea acasă la noi și-i preda patru zile pe săptămână. Era un bărbat bine trecut de șaizeci de ani, un învățător pensionat și foarte demn. Purta ochelari cu rame mici, rotunde, și una din lentile era crăpată. M-am oferit să-i cumpăr o pereche nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tehnică obligatorie, iar la asta se pricepeau și ucenicii. Trebuia să-i verifice, totuși; le plăcea să regleze motoarele în așa fel încât să gonească la capacitatea maximă și, adesea, fusese nevoit să le ajusteze el însuși înainte de a le preda proprietarilor. Nu suntem plătiți să le facem mașini de curse, le reaminti. Oamenii care conduc mașinile astea nu sunt vitezomani ca voi. Sunt cetățeni respectabili. Atunci de ce ne numim Speedy Motors? întrebă unul din ucenici. Domnul J.L.B. Matekoni se uitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
unele dintre ele. La universitățile de renume, din așa-numitul Ivy League, lumea nu se ține de prostii. Acolo studiezi materii adevărate. — Ca de exemplu logica? — Logica? Da. Da, se studiază așa ceva pentru o diplomă în filosofie. La Duke se predă logica, firește. Sau, cel puțin, se preda când am fost eu acolo. Se aștepta s-o impresioneze, iar ea se strădui să-l răsplătească cu o privire admirativă. Acesta, îl etichetă ea, e un bărbat care are nevoie să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din așa-numitul Ivy League, lumea nu se ține de prostii. Acolo studiezi materii adevărate. — Ca de exemplu logica? — Logica? Da. Da, se studiază așa ceva pentru o diplomă în filosofie. La Duke se predă logica, firește. Sau, cel puțin, se preda când am fost eu acolo. Se aștepta s-o impresioneze, iar ea se strădui să-l răsplătească cu o privire admirativă. Acesta, îl etichetă ea, e un bărbat care are nevoie să i se spună întruna ce grozav - de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
la birou. Aș fi știut de unde să le iau...Așa, voi avea multă bătaie de cap, trebuie să merg astăzi să caut. Tot el a luat și fotocopiile după materialele din arhive. Vom fi în întârziere, volumul nu va fi predat la timp, cei de la editură așteaptă. Acum s-a găsit și el să moară! Directorul face o grimasă de dispreț în fața unei asemenea neseriozități. Nu pot nici eu să-l scuz pe decedat în fața șefului lui. - Ne-a făcut figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și-i desenez o cruce deasupra capului și tipului în frac, cu mustață de d’Artagnan, Mircea de-acum șase ani. *** - A sunat Marcu să-ntrebe de traducere, o aud pe Carina din bucătărie. E gata? Cică trebuia s-o predai de săptămâna trecută... - Nu. - N-o să iei mai nimic luna asta... - Probabil. - Și cu ce plătim întreținerea? C-au afișat, s-au adunat vreo cinci milioane... - N-o plătim. - Ce-a fost în capul meu de m-am măritat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
își manifestă dezaprobarea față de fapta ilegală comisă în mijlocul zilei, aproximativ în limba noastră. Îl corectez, doar mă știi că-s filoloagă, you must say «curu’ mă-sii de treabă», și vreau să-l duc, viu și nevătămat, să i-l predau lui Andrei. Dar nu, afaceristul a pornit spre șantier, nu abandonează el ținta. Șoferul: «Don’șoară, zi-i lu’ John ăsta că eu nu-mi rup mașina în hârtoapele alea... No, man... no...», arată volanul, «hârtoape... yes!». Traduc, dar nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
lumea cu consimțămîntul Elegbei, pentru a-i preschimba În sclavi care să-i Îndeplinească pînă și cea mai ascunsă dorință. - Cei care se duc În iad nu au nici un drept, spunea negrul. Nici măcar să moară și, prin urmare, Elegbá Îi predă ca pe niște slugi celor care Îi arată o dragoste nețărmurită. Dacă Într-o zi supunerea ta și sacrificiile tale Îi vor fi pe plac, Îți va oferi un mort viu, un zombi, ca să-ți fie sclav În lumea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
exactă, de asta nu se îndoia, verificase de mai multe ori acuratețea lucrărilor lui. Scria Leonard Bîlbîie: "Domnule Mihail, am onoare a vă raporta lista obiectivelor care au fost cercetate și pentru care s-a întocmit documentarea spre a fi predată domnului s-lent Georgescu. Lista a fost întocmită de doi maiștri militari, Bughianu și Teodbrescu, primul de la Arsenalul aeronautic, al doilea din marina militară. Obiectivele sînt următoarele, domnule Director: Bulevardul I.C. Brătianu no. 17 Clădirea Școlii superioare de război. Strada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și valsuri englezești. În liceu am continuat să scriu poezii și să traduc din poeți maghiari, ruși și francezi, mai ales ca exercițiu de stil și de limbă; aspiram să devin poet și mă preocupa creația literară. Rusa ne‑o predau ofițerii albi, emigranți ai anilor douăzeci, care, În absența profesorilor de specialitate, ne Învățau cu aceeași pricepere matematica, fizica, chimia, franceza, latina. După susținerea examenului de bacalaureat am intrat la Universitatea din Belgrad, pe care am absolvit‑o ca șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
spre Šabac - sunt raportate la persoanele În cauză. Mai erau trecute și pasaje din jurnalul lui de elev, note, desene, numele colegilor, până‑n clasa a șaptea (a șaptea B), când adolescentul va avea un conflict cu profesorul L.D. care preda istoria și geografia. Brusc ne găsim În inima unui alt oraș, cam prin anii douăzeci și opt, tânărul are pe șapca de liceu Însemnul VIII, Își lăsase mustăcioară. (Mustăcioara asta o va avea toată viața. O singură dată și asta nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
anului 1890, o organizație revoluționară secretă care confecționa bombe În atelierul unui lăcătuș dintr‑o suburbie pariziană. Bombe pentru teroriștii din Rusia. Secția a treia a poliției țariste va reuși astfel să trimită În Siberia șaizeci și trei de teroriști predați de Racikovski. Vor trece mai bine de douăzeci de ani (deținuții siberieni răposaseră În mare parte), când Burcev, cercetând acest caz, va descoperi mașinația, bombele erau făcute de oamenii lui Racikovski, iar atelierul din suburbia pariziană era Înregistrat pe numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cu paraziți. Să obstrucționeze justiția. Fură din avutul obștesc. Nimeni nu vorbește de dispariția articolelor de papetărie: stilouri, capsatoare, hârtie de copiator. Cora comandă materialele astea. În fiecare vineri colectează fișele de pontaj de la toată lumea. În fiecare marți distribuie salariile. Predă toate rapoartele de cheltuieli la contabilitate pentru rambursări. Răspunde la telefon: „Departamentul minori și cazuri familiale”. Cumpără un tort și dă o felicitare la semnat tuturor când e ziua cuiva. Asta-i slujba ei. Cora Reynolds n-a făcut nimănui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
pregătească de ce e mai rău. Ca să-și păstreze slujba, Cora va trebui s-o dea înapoi pe Betty, despre care se spune că e la ea acasă. Va trebui să renunțe la jucăriile de pluș cumpărate cu banii agenției. Să predea cheile de la cabinetul sanitar. Imediat. Și să pună păpușile cu anatomie corectă la dispoziția întregului personal. Primul venit, primul servit. Imediat. Cora s-a simțit ca și cum ar fi condus un milion de miliarde de kilometri cu viteză prea mare, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
băiatului, fetei îi zbură gândul la vremurile de altă dată. Își aminti cum se jucau de-a școala. Dan și Ema stăteau unul lângă altul la masa ce servea drept bancă, sub via din curte. Ea, în chip de profesoară, preda lecția la tabla improvizată din ușa garajului unchiului Vali. Deși era cu un an mai mare, Ema nu se încumetase să lupte cu vara ei pentru această funcție. Întotdeauna Luana trebuia să comande, să fie în fruntea trupei și drept urmare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
la tabla improvizată din ușa garajului unchiului Vali. Deși era cu un an mai mare, Ema nu se încumetase să lupte cu vara ei pentru această funcție. Întotdeauna Luana trebuia să comande, să fie în fruntea trupei și drept urmare acum preda "elevilor" ei înmulțirea și împărțirea. Plictisită de noțiunile pe care le știa prea bine, Emanuela căscă cu toată gura. Educată, "profesoara" îi făcu observație "Doamna" scrise câteva exerciții pe tablă, cu un aer comic de superioritate, apoi îl scoase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana hotărî că trebuie să-și schimbe locul. Făcu această mișcare la timp deoarece, într-una din zile, sub un pretext oarecare, George se învoi în timpul orei de educație fizică și deschise ușa clasei în care profesorul de franceză își preda lecția. Rămase perplex văzând că banca lui e goală. Căută în jur atent dar nimic nu i se păru în neregulă. Repetă gestul de câteva ori, în vreme ce "mesajele" Luanei continuau să curgă. Începând cu trimestrul al doilea, materiile considerate fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care o făcea să meargă zeci de kilometri cu un tramvai ce scârțâia și se hurduca, gata-gata să sară de pe șine. La cantină stătea ore în șir la tot felul de cozi. La una interminabilă, ca să primească și apoi să predea bulina roșie numită fisă fără de care nu puteai intra în posesia tacâmurilor și încă la una, mult mai cumplită, pentru a intra în posesia cănilor de tablă pline, pe jumătate, cu așa-zisa mâncare. Cine găsea un cartof ori un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
a doua zi. Fata adormi târziu în noapte și visă doi ochi albaștri, așa cum nu mai văzuse vreodată. În a doua zi a prieteniei lor, ea nu avu stare. Se foi în timpul orelor și nu pricepu nimic din ce se preda. Gândul ei era departe, se scălda în marea ochilor pe care-i aștepta. Ernest veni la facultate s-o întâmpine. Dădu, roată, în jurul clădirii și-o zări prin geam, într-una din sălile de seminar. Ședea în banca de lângă geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că spectacolul de-afară avea scopul s-o impresioneze. Ia fă tu asta terminând demonstrația de pe tablă. Luana roși. Acum vor râde toți de prietenul ei. Nu avea de unde să știe o demonstrație pe care profa tocmai începuse s-o predea. Ernest luă creta și fără nici un efort termină înșiruirea de relații. Lăsă obiectul de scris pe tablă și se așeză lângă Luana, ca și cum acolo ar fi fost locul lui. Afară, o prinse de mână. Ce vrei să facem astăzi? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]