2,965 matches
-
de propoziție, relația dintre părțile principale de propoziție: subiectul și predicatul, înțeleasă în specificul ei, este, totuși, integrată "ân categoria raporturilor de determinare sau de subordonare, deși acest raport se găsește într-o situație destul de deosebită: determinarea dintre subiect și predicat este oarecum reciprocă, ea are asepectul unei corelații de inerență, ceea ce se oglindește și în modul de definire a părților de propoziție respective."( vol.II, 1963, p.79). În Sintaxa frazei, cele două funcții sintactice sunt intepretate în interiorul raportului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de propoziție respective."( vol.II, 1963, p.79). În Sintaxa frazei, cele două funcții sintactice sunt intepretate în interiorul raportului de subordonare, concomitent cu susținerea suspendării corespondenței dintre părțile de propoziție și propozițiile, totuși, corespunzătoare, fie și numai parțial, în cazul predicatului: În timp ce subiectul și predicatul ca părți de propoziție sunt părți principale, propoziția subiectivă și propoziția predicativă nu sunt propoziții principale, ci propoziții secundare, subordonate." (Idem, p.255). Noua ediție a Gramaticii Academiei situează aceeași relație tot între relațiile de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II, 1963, p.79). În Sintaxa frazei, cele două funcții sintactice sunt intepretate în interiorul raportului de subordonare, concomitent cu susținerea suspendării corespondenței dintre părțile de propoziție și propozițiile, totuși, corespunzătoare, fie și numai parțial, în cazul predicatului: În timp ce subiectul și predicatul ca părți de propoziție sunt părți principale, propoziția subiectivă și propoziția predicativă nu sunt propoziții principale, ci propoziții secundare, subordonate." (Idem, p.255). Noua ediție a Gramaticii Academiei situează aceeași relație tot între relațiile de dependență, reprezentând " Relația de dependență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El/ Andrei merg-e. Prin predicație, se intersectează planul subiectiv (protagoniștii și timpul actului lingvistic) cu planul obiectiv (mesajul actului gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramatical) al comunicării, în desfășurarea unei relații de interdependență și se generează cele două funcții sintactice principale, centrale în structura enunțului: • predicatul, concretizare verbală (sau verbal-nominală) a predicației, • subiectul, concretizare nominală (pronominală etc.) a „obiectului” predicației. Factorul dinamic îl reprezintă predicatul. Expresie activă a predicației, el situează în timp componente semantice atemporale și descrie un anumit raport, variabil, între obiectul enunțului (al predicației enunțului) și subiectul enunțării (al actului lingvistic). Verbul devine predicat prin trecerea sa din starea pasivă a planului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și identitate) gramaticală. În această trecere, verbul-predicat determină cel mai adesea dezvoltarea unui subiect; dezinența de persoană și număr se constituie în semn al relației virtuale cu un subiect, relație care poate fi realizată sintactic. Natura relației dintre subiect și predicat este determinată de însuși procesul de elaborare și funcționare a enunțului lingvistic, prin încărcarea unităților lexicale implicate în dezvoltarea unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în desfășurarea funcției actualizatoare a predicației. În plan semantic, relația este de implicare reciprocă (sau inerență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei sintagme, cu sensuri gramaticale, în desfășurarea funcției actualizatoare a predicației. În plan semantic, relația este de implicare reciprocă (sau inerență). Înscrierea nivelului lexical al limbii în nivelul sintactic se realizează prin predicație, funcție care, atribuind unui verb calitatea de predicat și prin acesta, unui nume (pronume etc.) pe cea de subiect, dezvoltă sintagma nucleară a enunțului sintactic în interiorul căreia subiectul și predicatul se implică reciproc. În planul expresiei, relația este de dependență reciprocă (bilaterală)15. Îndată ce subiectul, implicit în planul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivelului lexical al limbii în nivelul sintactic se realizează prin predicație, funcție care, atribuind unui verb calitatea de predicat și prin acesta, unui nume (pronume etc.) pe cea de subiect, dezvoltă sintagma nucleară a enunțului sintactic în interiorul căreia subiectul și predicatul se implică reciproc. În planul expresiei, relația este de dependență reciprocă (bilaterală)15. Îndată ce subiectul, implicit în planul semantic al verbului devenit predicat, primește o identitate concretă, lexical-sintactică, verbul-predicat „se orientează după el”16, în organizarea structurii sale morfematice, din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
reciprocă (bilaterală)15. Îndată ce subiectul, implicit în planul semantic al verbului devenit predicat, primește o identitate concretă, lexical-sintactică, verbul-predicat „se orientează după el”16, în organizarea structurii sale morfematice, din perspectiva categoriilor gramaticale de persoană și număr. În același timp, predicatul îi impune numelui (pronumelui etc.)-subiect să se situeze în cazul nominativ. În desfășurarea predicației se produc simultan trei fenomene sintactice: - verbul se constituie în predicat, - verbul-predicat atribuie unui nume (pronume etc.) calitatea sintactică de subiect, - printr-o relație de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structurii sale morfematice, din perspectiva categoriilor gramaticale de persoană și număr. În același timp, predicatul îi impune numelui (pronumelui etc.)-subiect să se situeze în cazul nominativ. În desfășurarea predicației se produc simultan trei fenomene sintactice: - verbul se constituie în predicat, - verbul-predicat atribuie unui nume (pronume etc.) calitatea sintactică de subiect, - printr-o relație de solidaritate reciprocă, verbul-predicat și numele-subiect formează un nucleu predicațional, determinând, prin aceasta, constituirea propoziției, unitate minimală a cunoașterii și comunicării lingvistice. Atât producerea cât și, mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin aceasta, constituirea propoziției, unitate minimală a cunoașterii și comunicării lingvistice. Atât producerea cât și, mai ales, modul de producere a celor trei fenomene sintactice diferă în funcție de sfera semantică (lexicală) a verbului și, în legătură cu aceasta, de specificul desfășurării predicației. PREDICATULTC "PREDICATUL" În desfășurarea actului lingvistic, predicația implică două componente semantice, una, de natură lexicală si alta, de natură gramaticală. Componenta semantică de natură lexicală rezultă din interpretarea lingvistică (anterioară actului comunicării) a „obiectelor” realității extralingvistice, reflectată în planul conștiinței. Componenta semantică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El este (=există) albastru. Ca verb copulativ, verbul a fi admite în sintagmă, pe lângă nominativul-subiect, și un al doilea substantiv (pronume etc.) sau un adjectiv în nominativ: „Mihai era doctor.”, „Cerul este albastru.” Tipuri structurale de predicattc "Tipuri structurale de predicat" Noua ediție a Gramaticii Academiei, realizată sub coordonarea Valeriei Guțu-Romalo (București, 2005) abandonează distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Noua ediție a Gramaticii Academiei, realizată sub coordonarea Valeriei Guțu-Romalo (București, 2005) abandonează distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Valeriei Guțu-Romalo (București, 2005) abandonează distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Guțu-Romalo (București, 2005) abandonează distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
2005) abandonează distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distincția predicat verbal-predicat nominal, curentă în interpretarea Sintaxei limbii române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
române din edițiile anterioare și din cele mai multe dintre gramaticile de autor. Pe fondul identificării a trei categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categorii de predicat (în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în realitate, trei nivele de organizare a predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatului): predicat semantic, predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat sintactic, predicat al enunțării (vol.II, pp. 238-262), în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în interpretarea predicatului (semantico-sintactico-enunțiativ) (Idem, p.243-244) ș unitate terminologică în care se poate recunoaște o suprapunere a predicatului enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
enunțării cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu predicatul enunțului ț, se disting două tipuri: predicatul simplu și predicatul complex. Eludându-se distincția enunț-enunțare, între variantele de predicat complex se includ (Idem, p.255 ș.u.), în funcție de operator (concept prin care se definește nivelul sintactic al predicatului): predicatul nominal (Ion este/rămâne important.), alături de predicatul verbal realizat prin verb la diateza pasivă (Ion este lăudat.) și de predicate în structura cărora intră (ca operatori) verbe de aspect și de modalitate (Ion se apucă de învățat., Ion trebuie / poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]