3,246 matches
-
e tradusă, de altfel, nici Le fou et le prolétaire, Ed. Robert Lafont, Paris, 1978, cea mai bună analiză a "clasei revoluționare" din cîte am putut consulta. 3 Françoise Thom, Sfîrșiturile comunismului, Ed. Polirom, Iași, 1976, traducere de Gabriela Gavril, prefață de Liviu Antonesei. 4 Françoise Thom, Limba de lemn, Ed. Humanitas, București, 1993. Traducere de Mona Antohi, postfață de Sorin Antohi. Cred că cititorului român i-ar fi utilă, pentru mai buna înțelegere a prăbușirii comunismului, și traducerea volumului Le
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
PREFAȚĂ Noua apariție editorială Mielomul multiplu a profesorului Mihai Bularda Morozan la editura ieșeană PIM nu face decât să actualizeze invitația de a ne reaminti o realitate și anume aceea că, sângele ca țesut ubicuitar are o funcționalitate pluridimensională. Prin urmare
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
Bachelard, Gaston, Apa și visele. Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1997. Bachelard, Gaston, Pământul și reveriile voinței, traducere de Irina Mavrodin, București, Editura Univers, 1998. Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucica Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, București, Editura Univers, 1998. Blaga, Lucian, Trilogia cunoașterii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Buranelli, Vincent, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. Caillois, Roger, În inima fantasticului, București, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
seducție, București, Editura Humanitas, 2013. Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul European, 2007. Maingueneau, Dominique, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973. Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Humanitas, 1992. Iosifescu, Silvian, Reverberații, București, Piața Scâteii 1, Editura Eminescu, 1981. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Librăriei Socec & Co, S. A, 1937. M. Blecher, mai puțin cunoscut Corespondență și receptare critică -, ediție întocmită de Mădălina Lascu, prefață de Ion Pop, București, Editura Hasefer, 2000. Micu, Dumitru, În căutarea autenticității, II, București, Editura Minerva, 1994. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc, , III, București, Editura Minerva, 1983. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române: 5 secole
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
14 Max Blecher, Berck. Orașul damnaților, în Vremea, An VII, n. 558 din 7 octombrie 1934, p. 9, apud Gheorghe Glodeanu, op. cit., pp. 44, 45. 15 Max Blecher mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică, ediție îngrijită de Mădălina Lascu, prefață de Ion Pop, București, Editura Hasefer, 2000. 16 ,,Scrisori către Lucia Demetriade-Bălăcescu", în Max Blecher mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică, ed. cit., p. 150. 17http://www.voci.ro/estetica-nudului-pictura-romaneasca/lucia-balacescu-demetriade seherezada/, descărcat la data de 22 iulie 2015
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
p. 154. 57 Geo Bogza, ,,Cartea lui Max Blecher", în Vremea, nr. 424 din 9 februarie 1936, p. 2, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 39. 58 M. Blecher, mai puțin cunoscut Corespondență și receptare critică, ediție întocmită de Mădălina Lascu, prefață de Ion Pop, București, Editura Hasefer, 2000, p. 29. 59 D. Trost, ,,M. Blecher: Inimi cicatrizate", în Azi, An VI, n. 27, din februarie-martie 1937, pp. 2508, 2509, apud M. Blecher, mai puțin cunoscut Corespondență și receptare critică, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Noe. Eseu depre romanul românesc, III, ed. cit., p. 70. 167 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 24. 168 Dominique Maingueneau, op. cit., p. 106. 169 Dominique Maingueneau, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. 170 Dominique Maingueneau, ,,Lumea operei", în op .cit., p. 215. 171 Ibidem, p. 216. 172 Dominique Maingueneau, ,,Oglinzi de legitimare" în op. cit., p. 218. 173 Dominique Maingueneau, ,,Oglinzi indirecte" în op. cit., p. 223. 174
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
153. 381 Ibidem. 382 Max Blecher, op. cit., p. 29. 383 Alexandru Mica, Fantasticul introspectiv și fantasticul voalat ca sursă de cunoaștere la N. V. Gogol, E. A. Poe și Ch. Dickens, București, Editura Romcor, 1993. 384 Ibidem, p. 20. 385 Charles Baudelaire, Prefață la Histories extraordinaries de E. A. Poe, Paris, 1856, apud Alexandru Mica, op. cit., p. 15. 386 Vincent Buranelli, Edgar Allan Poe, traducere de Livia Deac, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 387 Ibidem, pp. 33, 34. 388 E. A. Poe, ,,Masca morții
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
symbole et sa signification (c) 1971, 1991, Editura Payot, 106, Bd. Saint-Germain, Paris VIe (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-195-4 Printed in ROMÂNIA PAUL DIEL Divinitatea Simbolul și semnificația ei Traducere de MIHAI AVĂDANEI Prefață de NICU GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 17 A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Bd. Saint-Germain, Paris VIe (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-195-4 Printed in ROMÂNIA PAUL DIEL Divinitatea Simbolul și semnificația ei Traducere de MIHAI AVĂDANEI Prefață de NICU GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2002 TABLA DE MATERII PREFAȚĂ / 7 INTRODUCERE / 17 A) Obiectul analizei / 17 B) Metoda de analiză / 30 PRIMA PARTE ISTORIA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" 1.SURSA SIMBOLULUI "DIVINITĂȚII" / 47 1)Mister și apariție / 47 2)Cultul mitic și credința teologică / 56 3)Preștiința mitică și știința psihologică
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
238 2)Mitul mîntuirii / 251 3)Falsa sfințenie / 265 4)Actualitatea problemei esențiale / 271 5)Anticristul: "Satan" / 273 3.VALORI ȘI NON-VALORI / 280 1)Sfințenia și sănătatea psihică / 280 2)Scara valorilor și imanența sa biogenetică / 284 PAUL DIEL / 293 Prefață MITOLOGIA ȘI SIMBOLISTICA DIVINITĂȚII O INTERPRETARE PSIHOLOGICĂ 1. Paul Diel și critica metafizicii speculative Paul Diel, psiholog francez de origine austriacă, a fost un discipol recunoscut al lui S. Freud și A. Adler. A avut șansa de a fi remarcat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Petite Bibliothèque Payot. 32 Les principes de l'Éducation el de la Rééducation, Delachaux și Niestlé, ediția a 2-a. 33 APM: 92, rue de la Pompe, 751 16 Paris. Revue depsychologie de la motivation, 83 avenue d'Italie, 75013 Paris. NICU GAVRILUȚĂ Prefață 11/04/2016NICU GAVRL 6 1 PAUL DIEL Divinitatea. Simbolul și semnificațiile ei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
PREFAȚĂ Având în vedere că ne aflăm într-un proces de globalizare rapidă a economiei, în care predominantă trebuie să fie ideea abordării politicilor economice în corelație cu politica creșterii calității mediului înconjurător, valorificarea complexă a resurselor vegetale regenerabile prezintă o
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
PREFAȚĂ Învățarea școlară personalizată pune în valoare elevul Cartea „Mărturii de la catedră” pe care doamna învățătoare Tasia Axinte o propune spre publicare, promovează modalități creative de învățare centrate pe activizarea elevilor și valorifică experiențele educaționale generoase acumulate într-o carieră dedicată
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
1998, p. 156 5 Georges Poulet, Conștiința critică, Editura Univers, București, 1979, p. 187 6 Serge Doubrovsky, De ce noua critică?, Editura Univers, București, 1977, pp. 147-148 7 Jean Starobinski, Relația critică, Editura Univers, București, 1974, p. 240 8 Angela Ion, Prefață la Marthe Robert, Romanul începuturilor și începuturile romanului, Editura Univers, București, 1983, p. 18 9 Al. Robot, în Rampa, an XVI, nr. 4530/20 feb. 1933, apud Camil Petrescu, Opere, vol. al III-lea, Ediție de Al. Rosetti și Liviu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Camil Petrescu, Note zilnice, Editura Cartea Românească, București, 1975, p. 115 13 Umberto Eco, Lector in fabula, Editura Univers, București 1991, p. 88 14 Idem, p. 89 15 Serge Doubrovsky, op. cit., p. 147 16 Idem, p. 243 17 Mircea Zaciu, Prefață la Note zilnice, ediția citată, p. 13 18 Idem, p. 36 19 Idem, p. 39 20 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Editura Nemira, București, 1998, p. 265 21 Camil Petrescu, Patul lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Cf. Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. al II-lea, Editura Cartea Românească, București, 1976, p. 174 89 Camil Petrescu, Note zilnice, ediția citată, p. 48 90 Camil Petrescu, Teze și antiteze, Editura Minerva, București, 1971, apud. Mircea Zaciu, Prefață la Note zilnice, ediția citată, p. 16 91 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 98 92 Idem, p. 234 93 Gaston Bachelard, Apa și visele, ediția citată, p. 95 94 Constant Ionescu, op. cit., p. 179 95 Mihail Sebastian
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și visele, ediția citată, p. 98 115 Mihail Sebastian, Jurnal, Editura Humanitas, București, 1996, p. 53 116 C.G. Jung, Personalitate și transfer, ediția citată, p. 80 117 C.G. Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 106 118 V. Dem. Zamfirescu, Prefață la În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 11 119 Camil Petrescu, Act venețian în Teatru vol. al II-lea, ediția citată, p. 115 120 Cf. C.G. Jung, Personalitate și transfer, ediția citată, p. 80 121 Cf. Al. Paleologu, Spiritul și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
București, 2006, p. 118 149 N. Holland, The Dynamics of Literary Response, New York, 1968, p. 28 Holland opinează că întreaga literatură are un caracter de defulare. 150 C.G.Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 22 151 V. Dem. Zamfirescu, Prefață la "În lumea arhetipurilor", ediția citată, p. 6 152 Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, De la mitocritică la mitanaliză, ediția citată, p. 96 153 Northrop Frye, Anatomia criticii, Editura Univers, București, 1972, p. 127 154 C. G. Jung
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lor defectuos nu-i ajută se realizeze ușor atât de necesarele contacte sociale. Dacă îi lăsăm în voia soartei, copilăria lor nu mai este copilărie, ci un adevărat chin118". Ce trebuie făcut pentru ca să nu-i "lăsăm în voia soartei"? Vom prefața capitolul despre tulburările de limbaj cu un interviu dintr-un ziar generalist (Cotidianul, 17-29 martie 2009)119, articol adresat publicului larg și care se referă nu numai la noutatea unei proceduri medicale în România, ci informează publicul și în legătură cu aspecte
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Cartea ca obiect al dorinței sau al mistificării universale, cartea vânată prin librăriile sau bibliotecile lumii pentru dezlegarea feluritelor enigme datorate autorilor, editorilor, traducătorilor, cartea cenzurată ca primejdie ideologică sau ocultată din motive pasionale se află în centrul scenelor-cadru ce prefațează sau agrementează cele zece povestiri, probă de mare implicare teoretică și aplicată a lui Calvino în relațiile de putere dintre cititor, roman și narator, traducător, editor pe de altă parte. Dacă într-o noapte de iarnă un călător este o
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Sarabanda măștilor, antinomii gotice, cineroman Ahasversus, personajul-fluviu Povestea jidovului rătăcitor de Jean d'Ormesson (roman deja apărut la noi în 1995 la Editura Univers) este reeditat de Editura Minerva (2006, 496 p.), excelenta traducere aparținând aceluiași Toader Saulea, care semnează prefața și o foarte utilă cronologie. Academician la doar 48 de ani, deja intrat în legendă prin vastitatea operei și a preocupărilor, Jean d'Ormesson (n. 1925, Paris) este autorul unor romane și eseuri memorabile, între care cităm: "La gloire de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1997), "Luna de fiere" (transpus pe marele ecran de Roman Polanski) "Căpcăunii anonimi", "Palatul chelfănelii" etc. Care dintre noi l-a născocit pe celălalt (Editura Trei, 2006, 264 p.), tradus de Vasile Zincenco (deja expert în scriitura romancierului francez) și prefațat de Bogdan Perdivară, este o partitură epică impecabilă în trei părți (nouă capitole) și o coda, și care restituie povestea unui tandem aparent indestructibil, Luc și Gabriel, tineri pianiști performanți, foarte cunoscuți ca interpreți ai unor piese la patru mâini
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea minții omenești de a pătrunde natura ascunsă a realității, rațiunii sau limbajului au fost văzute drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a Criticii rațiunii pure, Kant va da expresie acestei stări de spirit, caracterizându-i pe sceptici drept „un soi de nomazi care disprețuiesc orice cultivare statornică a pământului...“2. Cu greu s-ar putea contesta totuși că avertismentele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]