5,618 matches
-
tot omul are tendința să devină negustor?” MIHAI DINU Dacă Jean Baudrillard propune un discurs definitoriu asupra postmodernității în care trăim, putem spune că Olivier Toscani realizează un soi de meta-comunicare interculturală între spații, spărgând cu bună știință limite, norme, prejudecăți. Supuse rigorilor moralității în publicitate în cel de-al doilea caz sau moralității în gândire, de ce nu, în primul, ambele segmente de creație implică o filozofie proprie, care descrie cu pregnanță coordinatele unei lumi lipsite de Omul-Ființă în punctul său
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
structura lui de rezistență. Nimerirăm cu oarece greutate școala, satul fiind neașteptat de mare, comparativ cu cel din care veneam noi. Intrarăm în clădirea impozantă cu o oarecare rezervă, cu disconfortul musafirului nepoftit - eu, din România fiind, purtând și povara prejudecății că aș fi putut fi privit de ochii gazdei transnistrene ca exponent al unui neam străin. Pe holul școlii, proaspăt recondiționată cu fonduri americane (ciudat!, nu doar constatând cât de târziu au răspuns americanii așteptărilor noastre de după al Doilea Război
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
în anii ‘20 despre teatru, cinema, făcând cronică dramatică, ocupându-se de grafologie. El contrazicea un anumit tip cultural, cel al profesorului și un anume tipic, cel al intelectualului care trebuia să scrie obligatoriu. Era un spulberător de iluzii, de prejudecăți, de idei primite de-a gata; contrazicea tonul și tempo-ul epocii. Într-o prefață din anul 1951, Mircea Eliade și Gheorghe Racoveanu declară că: "Nae Ionescu ne-a învățat să gândim. Geniul lui era, în primul rând, de structură
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
la tot pasul în poezia sa ceremonioasă, cultivată. Ceea ce adaugă talentului simțul justei măsuri. Volumele sunt impresionante la prima lectură și originale la cea de-a doua. Poezia oricum nu schimbă nimic, doar pe cel care o scrie, prin repetata prejudecată că se sustrage morții analfabete- și totuși, atotputernice. Din câte știu eu, proiectul fiecărui poet este în present, cu miza pe renovarea limbajului și pe supraviețuirea ‘'prin urmași'', pe care și-i ‘'alege'' prin acel efect descris foarte limpede de
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
să conjugi atât de diferite forțe ale Naturii umane spre țeluri și perspective dincolo de limita obișnuitului, necesarului imediat și rutinei, a nu te opri în pragul neputințelor omenești și a nu plăti tribut ignoranței, a izbuti să clintești munți de prejudecăți, să faci să vibreze porți sufletești ferecate de vreme spre cele mai surprinzătoare acțiuni, amplu și inedit elaborate, poate fi rezultatul alchimiei minții și sufletului unui lider adevărat. Majoritatea recunosc și resimt magnetismul forței sale, transpunându-se constant pe traiectul
LEADERSHIP ŞI ALCHIMIE de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348495_a_349824]
-
lui Ionuț Caragea sunt nu numai un exercițiu de salvare, cât și o strategie de reinventare, pendulând între neo-mitologia dezrădăcinării și imaginarul luat ostatic într-o noosferă fertilă : « în acest timp cu defrișări masive de memorie/ cu umbre păgubitoare și prejudecăți/ în acest timp cu ipotecă pe trup/ și datorie pe suflet/ cuvântul, da, cuvântul/ umblă cu ferocitate prin lume/ scăpat din lesa divinei tragedii » (Ferocitatea cuvântului, p.14). Autorul își asumă tranzitivitatea miturilor, în care statutul de erou nou impus
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
se tulbură puțin”[10]. Numai Pedagogia hristocentrică este busola care conduce la sfințenie și îndumnezeire[11]. În consecință, a educa creștinește înseamnă a învăța sensul iubirii care cultivă în ființa mea frățietatea și comuniunea, dincolo de limitele geografice sau de factorii prejudecății, limbă, etnie, istorie etc. A educa creștinește mai însemnă a învăța să ascult vocile interioare ale conștiinței mele, să accept autocontrolul pentru faptele mele și să mă căiesc pentru greșelile mele pe care le-am săvârșit, să cer și să
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
a vieții?!... Nu. Poate doar zvârcolirea neștiută a alcătuitorului de valori aflat față în față cu fascinația firească de „a atinge absolutul și a descifra viața” (Constantin Brâncuși), dar și de a admira cu delicatețe și lipsă de margini ori prejudecăți - dacă ne raportăm la mica patrie a câmpului epic joycian - melodicitatea unui Erin universal, ce poate căpăta oricând înțelesuri mitice diverse în lăuntricitatea fiecărui reprezentant al omenirii doritor de a căuta o seamă de proporții perfecte în dizarmonia absolută a
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
secția de bolnavi neviolenți... M-a primit cu aplauze un public foarte civilizat, alcătuit din surori, felceri, câțiva medici cu barbă și numeroși cetățeni internați pentru nevroze ciudate, obsesii nevinovate, fobii moderne. De la început vreau să notez că, în ciuda unor prejudecăți, toți acești participanți prezintă un indice de inteligență cu nimic mai scăzut decât multe persoane cu putere de decizie. Ba, aș spune că dimpotrivă. Din acest motiv, discursul meu s-a bucurat de un incomparabil succes, iar strângerile de mână
SCHIŢE UMORISTICE (29) – CUM ERA SĂ DEVIN DEPUTAT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377826_a_379155]
-
vieții pantă Uitând cu totul că eu te-am iubit cândva Deși mereu ai fost o banală marfă expirată. Gonește-mă fără vreun regret din viața ta Acum cât încă sunt energic și un zvâcnet Plin de trăiri intense înving prejudecata Prin amanterii golașe mi-s un fugar valet. Gonește-mă ca o parșivă dintr-a ta lume Nu mâine, nu poimâine, ci chiar azi Vei regreta un timp - nu-s pus pe glume Nu-ți doresc ca după moarte în
POEMUL IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376432_a_377761]
-
Nu, domnule pastor ! Nimic din ce există la ora acutală nu-l mai poate opri, decât un OM aplecat pe genunchi în odăiță, înălțănd “tot felul de rugăciuni” pentru popor și dregătorii țării noastre. Nu veți reuși decât să aduceți prejudecăți la adresa Numelui lui Dumnezeu și cu tot respectul vă spun că strada nu este locul potrivit pentru creștini. Din contră, consider că este momentul să protestăm, dar prin RUGĂCIUNE. Țara noastră are nevoie de rugăciune! Poporul nostru, noi românii, indiferent
DESPRE PROTESTELE CREŞTINE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376579_a_377908]
-
în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deschide-țí bluza cu cinci nasturi. Cu fluturi și cu buburuze cusute-n romburi, prinse-n plasturi, Și șterge-ți rujul de pe buze. În noaptea smulsă din tenebre, Lipsită de prejudecată, Vreau să te simt fără vertebre și fără vlagă,doar mulată pe umbra stranie și mută a canapelei de pe hol. Să te privesc, o semimută lascivă scenă, dintr-un rol. O să-ți pictez cu empatie și-o pensulă muiată-n
NASTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375883_a_377212]
-
zestrea fetei sau avutul feciorului. Dacă aceste decalaje erau accentuate și de diferențele culturale, atunci căsătoria devenea aproape imposibilă. Categoric, părinții care o aveau pe Veronica, râvneau pentru aleasa lor fiică un tânăr pe măsură. Tatăl fetei, un despot cu prejudecățile timpului său, nici nu voia s-audă de relația fiicei sale, înfiripată, te miri cum, cu fiul de țăran. Și demonul din el a recurs la cele mai drastice metode pentru a împiedica împlinirea acestei iubiri rebele. Între altele, și-
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
doua oglindă, așezată la geamul camerei de surghiun. Și astfel trecerea tânărului pe ulița casei îi aducea fetei maxima alinare posibilă în condițiile ei de ostatică. Desigur, și acest vicleșug vinovat a fost descoperit și anihilat de inflexibilul ei tată. Prejudecățile sociale și lipsa vocației de părinte au născut multe tragedii, între care și pe cea a Veronicăi din satul de pe malul Moldovei, meleag în care, ca un precedent, neîntrecutul Sadoveanu amplasase acțiunea nuvelei “Cântecul amintirii”, o dramatică poveste de dragoste
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
aceste întâmplări tragice soții continuau să nu-și menajeze soțiile. Ei își îndeplineau rolul în familie fără să se gândească și la greutățile pe care le poate întâmpina partenera sa de viață: „La câteva luni, a rămas din nou însărcinată” Prejudecățile continuă în lumea satului românesc, bărbatul îndeplinind rolul de „mascul”, iar femeia de nevastă supusă, apoi mama căreia îi revine datoria să-și țină odraslele aproape și să-i crească, ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
până în miezul nebănuit dând la iveală frumusețile lor ascunse. Nichita și-a dorit să trăiască viața într-un stil superior, și-a cultivat acea fluiditate nuanțată a spiritului docil al copilului din el, evitănd fixarea în dogme sau în legi (prejudecăți) omenești. Pe langă disponibilitatea nativă pentru prietenie, vreau să subliniez încă una din trăsăturile fundamentale ale poetului, care era modestia -ambele calități îi înnobilau caracterul și explică totodată marele număr de prieteni și apropiați, admiratori care s-au înfruptat cu
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
centrat pe ființele umane, vor prefera confortul trecător al superstiției. Ei evită lumea în loc să o înfrunte. Dar, cei care au curajul de a explora țesătura și structura Cosmosului, chiar și în cazul în care acesta diferă profund de dorințele și prejudecățile lor, vor pătrunde misterele sale cele mai profunde. „ Carl Sagan Indubitabil, nu suntem singuri în Univers. Fiind infinit, este extrem de logic ca și existența civilizațiilor extraterestre să fie infinită. Însă întrebarea care se pune este următoarea : „Cei mai apropiați de
PRIETENI, DUŞMANI SAU SIMPLII OBSERVATORI COSMICI, CURIOŞI DE EVOLUŢIA „MAIMUŢELOR” DE PE PĂMÂNT ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372578_a_373907]
-
noastre de judecată Și fa-ne culți, că suntem mulți !... Angela BACIU : Să trecem la o altă întrebare, vă considerați un critic stăpân pe un anumit sector al literaturii ? preferați poezia, proza, teatrul ? Radu G.TEPOSU : N-am avut niciodata prejudecată specializării. Scriu cu egală plăcere despre orice gen literar. Totuși, din întâmplare și grație crizei pe care a înregistrat-o genul în vremea lui Ceaușescu, mi-a fost dat să scriu destul de puțin despre teatru. Asta nu vrea să însemne
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
și întâziat, cum prea bine știi. Înaintau unul spre celălalt zâmbind și ochii le radiau, transmițând invizibilele dorinți ale iubirii. Violeta i-a întins mâna în care ținea fructul ispitei, așa cum se cuvenea din partea unei doamne, gest la care, fără prejudecăți, el i-o cuprinse și o sărută prelung, inspirând plăcutul miros de măr copt și de busuioc. După o clipă de tăcere, în liniștea văii, se oglindiră unul în ochii celuilalt și, cu respirația întretăiată, el o cuprinse în brațe
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
în furou că nu-i mai place rotunjimea șoldurilor! Toate cele trei plăceri au fost îndeplinite în ordinea firească a lucrurilor. Cu un coniac înainte și o cafea din termos după. Pușa s-a comportat ca în tinerețe, liberă de prejudecăți și doritoare de aventura, cu bărbatul pe care acum îl avea și îl plăcea. Timpul a trecut repede, așa cum se întâmplă când totul este prea frumos. Seara a avenit pe nesimțite, cele două mașini plecaseră de mult și, pe același
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
care „crește din el însuși” este mesajul pe care-l transmite, referindu-se la receptarea eminesciană azi în condițiile unor atacuri reluate la adresa mitului nostru național. Volumul dedicat marelui povestitor se dorește a fi ,,o sinteză critică”, o replică la prejudecățile, aprecierile închistate gen ,,Despre Creangă totul s-a spus, lucruri absolute noi nu mai sunt cu putință”(Nicolae Manolescu), argumentând că nu este ,,un subiect epuizat”. El ne propune relectura operei crengiene prin grilă filozofică, mai puțin observată până acum
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
mult decât legea. • Accept prostul cinstit, dar nu pe cel înregimentat. • Curajul la bărbați nu e așa de rar cum se crede, dovadă cât de mulți se însoară (Sigmund Freud). • Politicieni buni au memoria scurtă, dar practică. Cine nu are prejudecăți, să-și cumpere. Ce e gratis nu poate fi bun, ce e bun nu poate fi gratis. După ploaie, clop de paie (rurală). • Nu-ți pierde timpul cu cineva care nu e dispus să și-l petreacă cu tine (Gabriel
APLAUZE & GRATIS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374665_a_375994]
-
SemnE, 2007; „Versete dumnezeiești”, Editura SemnE, 2008; „Pierdut în lume”, aceeași editură 2010; „Chemarea la judecată”, Editura SemnE, 2012; „Condamnarea”, Editura SemnE, 2013; „Execuția”, Editura SemnE, 2014, glasul său tunător, îndeamnă la trezire, la acțiune, la luptă, la scuturarea de prejudecățile veacului, la căutarea adevărului și a dreptății sociale. Pare că nimic și nimeni nu-l poate opri să-și declame nemulțumirile. Un destin singular, scufundat într-un destin colectiv. Imaginea acestui poet nonconformist este dublă, ca într-o oglindă cu
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
dezvoltare, în conjuncție cu vastul spațiu eurasiatic. Sunt convins că Rusia nu dorește conflicte, de nici un fel, ci dezvoltare. Ea oferă o zonă de oportunități în plan economic pentru toți, cu condiția să nu ne lăsăm sugrumați de mituri și prejudecăți. Polidor SOMMER: Ca dumneavoastră mai sunt destui români gata să pună umărul la redresarea nației (probabil, în străinătate), dar, așa cum ați afirmat, nu sunt lăsați să se exprime în problemele țării, nu au acces la tribună ca să spună ceva, pentru că
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
că fusesem departe de această teorie, în mod inexplicabil, nu mă simțeam nici imorală, nici vulgară, nici vinovată. Ba chiar găseam ceva măreț în tumultul simțurilor dezlănțuite, uluită de ce se petrecuse, iubind acea fată care își permisese, dincolo de principii și prejudecăți, să facă ce simțise, cu o ardoare uimitoare, având aerul unei vedete. Eram vrăjită de unicitatea evenimentului surpriză din viața mea și de rezonanța acestuia, dornică să încep o viată nouă împreună cu Ovidiu. Eram precum sugarul care descoperă din întâmplare
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]