3,896 matches
-
XX", E. P. L., 1964. "Periplu", Cartea românească, 1974. "Gândirea și gândirismul", Minerva, 1975. MARTINI Fritz: "Istoria literaturii germane", Univers, 1972. MARTIN, Mircea: "Generație și creație", E. P. L., 1969. MICU, Dumitru și MANOLESCU, Nicolae: "Literatura română de azi", E. P. L., 1965. "Prelegeri de literatură română contemporană", București, 1974. MINCU, Marin "Critice", I și II, Cartea românească, 1971. NEGOIȚESCU, Ion: "Engrame", Albatros, 1975 PETROVEANU, Mihail: "Traiectorii lirice", Cartea românească, 1974. PIRU, Alexandru: "Poezia românească contemporană, 19501975", Eminescu, 1975. POANTĂ, Petru: "Modalități lirice contemporane
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mută; nu făcea uz de argumente. Toate argumentele erau de partea lui Gletkin." (Arthur Koestler, Întuneric la amiază) Textele propuse pentru ora a doua Intelectualul ca incomod al regimului "Gâtul miniștrilor, matematicienilor, inginerilor se întinse la auzul acestui început de prelegere, asemenea școlarilor cuminți care încă nu înțeleg tot ceea ce li se spune, dar al căror instinct îi ține în bancă holbați, să se străduiască și să învețe totuși. Pentru aceasta, continuă individul, cineva s-a gândit să vină în ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
unui discurs bun, este un instrument necesar dar numai atunci când este bine cunoscut și stăpânit. Mărturie acestei științe a comunicării vii și eficiente stau promoțiile de studenți, colegii din teatru și din film care au beneficiat și beneficiază de magia prelegerilor sale. Pentru că am reperat, cred eu, "paradoxul" lui Alexa Visarion nu mă tem să ilustrez un alt aspect cu alură identică ce îl caracterizează. Am observat că numele său este îndeobște rostit sau scris în ordinea alfabetică de la A la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Fulbright, lucru ieșit din comun, ce depășea condiția de unicitate. Acordarea e motivată de Robert W. Corrigan prin "realizările remarcabile din cursul vizitelor precedente, printre care producțiile deosebite Richard al III-lea și Unchiul Vanea, precum și participări la mese rotunde, prelegeri, o activitate generală de conștientizare cu privire la teatrul românesc." Acordarea unei burse în acea perioada nu se întâmpla însă la fel de facil precum după 1990, fiind nevoie de o presiune susținută și constantă din partea autorităților americane. Directoarea Institutului Internațional de Teatru, Martha
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
diverselor științe și în domeniul tehnic, îndeplinind o funcție informativă. Textele specifice sunt: tratatul, disertația, descrierea/demonstrația științifică, proiectul, sinteza, eseul/studiul critic, referatul, comunicarea scrisă, articolul, prospectul tehnic. Forme ale discursului oral: comunicări în cadrul unor colocvii/sesiuni științifice (disertație, prelegere, expunere, susținere de proiect etc.), dezbateri științifice, intervenții, prezentări și demonstrații tehnice etc. CARACTERISTICI: - textele științifice sunt nonliterare, ilustrând toate calitățile generale ale stilului; discursul este obiectiv și impersonal, fără abateri de la normele limbii literare; tipurile de texte specifice sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
1922), 1980. Idem, Trilogia cunoașterii în Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, (ed. I: Despre conștiința filozofică 1947; Eonul dogmatic 1931; Cunoașterea luciferică 1933; Censura transcendentă 1934; Experimentul și spiritul matematic -1969), 1983. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei în Prelegeri de istoria filozofiei contemporane, partea a II-a, București, Tipografia Universității, 1975. Idem, Confruntări de idei în filozofia contemporană. În jurul problematicii unor mari dispute din gândirea secolului al XX-lea, București, Editura Politică, 1983. Idem (în colaborare cu I.N. Roșca
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de spirit autoproiectiv. Cornel Mihai Ionescu Autoportret în palimpsest Prin anii șaizeci, studenții anului II de la Catedra de italiană a Universității din Edgar Quinet printre care se număra și subsemnatul, au fost convocați de domnișoara profesor Nina Façon la o prelegere recomandată și prezidată de prof. Tudor Vianu. Protagonistul "recitalului" era colegul nostru din anul IV, Cornel Mihai Ionescu, autorul unui eseu: "Regimul comparației și metaforei la Dante". Noi, tinerii de atunci, abia introduși în tainele și dificultățile limbii și literaturii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
respectă pentru ca rezultatul activității didactice să fie cel scontat, adică să se dovedească aplicabilitatea acestor metode inovatoare în cadrul orei de literatură sau de limbă română. Autoarea nu uită să reliefeze avantajele abordării procesului didactic din perspectiva modernă, renunțând la vetusta prelegere sau dictare anostă: elevii devin mult mai interesați de tot ceea ce li se propune, căci ei sunt acum actorii principali, pe când dascălul își menține o poziție de simplu mediator sau coordonator și nu de stăpân autoritar a tot ceea ce se
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3029]
-
lărgi scena socială și de a surprinde tipuri nu se reduce la alternarea de medii, la defilarea de personaje. Caragiale urmărește relații care să fixeze istoric un mediu și o situație. Lumea și calitatea privirii sunt inseparabile. „Ambițul“ lui Dumitrache, prelegerile lui Leonida, complicitatea din Scrisoarea pierdută aparțin în același timp societății românești de la 1880 și universului caragialian. Mascarea unuia dintre termeni deformează contururile, schimbă culorile. Elementele clasice sunt importante în operă. Un aspect semnificativ este faptul că teatrul e tentat
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
forma o elită intelectuală care să-i extindă cronotopic gestul. Chestiunile culturii chiar, el le-a plasat într-o amplă perspectivă, ceea ce explică aerul de seriozitate și de rigoare ce plutește peste ele și mai ales peste acțiunea junimistă. Învățământ, prelegeri publice, program editorial, formarea de tineri specialiști la marile școli ale Apusului și constituirea lor, treptat, într-o vastă rețea "tehnocratică", totul intra în proiectul junimist de putere, așa cum l-a definit cu ani în urmă Sorin Alexandrescu, punând la
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
omenirii. Fără ea, lumea ar fi condamnată la "întunericul unei singure vieți". În terapeutica salvării, istoria era chemată să joace, după Pârvan, un rol de seamă, nu mai puțin important decât doctrinele pe care le prezentase într-o serie de prelegeri și conferințe publice. Cum altfel și-ar putea omul defini corect poziția sa în lume? Știință și artă în același timp (Ranke folosea însă termenii în ordine inversă), istoriografia pune uneori accent pe al doilea termen, mai ales când e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spunem totuși, pentru a sugera un spectru de interese științifice, că acest congres s-a desfășurat în perspectiva împlinirii a cinci secole de la marea aventură a lui Columb, moment căruia gazdele sunt înclinate să-i acorde cea mai mare atenție. Prelegerea inaugurală, rostită de Miguel Angel Ladero Quesada, la aceasta s-a referit, evocând "mediul hispanic" al acțiunii în cauză. Aceeași problemă a descoperirii Americii apare între "marile teme", alături de "megalopolis în istorie", de "revoluții și reforme". Partea expres metodologică s-
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ani mai târziu, iniția același lucru, fie și ca "nespecializat", pentru istoria antică. Totul trebuia regândit și în consecință a făcut el însuși, pentru multe epoci, propuneri de revizuire. O altă istorie contemporană e ceea ce schița într-o serie de prelegeri academice din 1933. În același spirit, a continuat să emită "îndreptări noi", pornind de la nevoia unei mai bune înțelegeri a timpurilor moderne. Ce loc ocupă Revoluția franceză în ambițiosul său program de revizuiri? Se poate spune de la început: unul esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fost publicat în suplimentul revistei Timpul, Iași, nr. 6-7/2008, p. 4. Ambele filme au fost prezentate de Traian Penciuc cu ocazia seminarului "Calcutta Stories" Testimonials about Mircea Eliade and Maitreyi Devi, (British Council, București, 11 Octombrie 2010) și a prelegerii "Mărturii despre Mircea Eliade și Maitreyi Devi" (Cluj-Napoca, Muzeul de Artă, 19 februarie 2011). 17 Cristina Scarlat, În India, pe urmele lui Mircea Eliade și ale lui Mircea Eliade, convorbire cu Adelina Patrichi, în volumul Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
uliu, dresați pentru vânătoare) și îl interesează toate speciile de păsări (până și pe cele mai mici, pe cele mai pașnice le primește la el acasă, pentru a le privi, pentru a se minuna la vederea lor, pentru a ține prelegeri despre ele în fața oaspeților săi), precum și animalele pădurii. A îmblânzit vulpi, bursuci care au trăit în libertate printre animalele de la fermă. Uneori, animalele se întorceau în inima pădurii pentru a-și întemeia o familie. Alteori, amintindu-și de stăpânul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
putea discredita ideea medierii printre semenii lor. Ținând cont de faptul că pe parcursul instruirii sunt folosite metode interactive, vă sugerăm să prezentați materialul teoretic în cadrul activităților practice (de obicei la etapa de a rezuma activității), si nu sub forma unor prelegeri. În acest sens, trebuie să vă pregătiți foarte bine anume în ceea ce privește debriefarea sau discutarea activității ce a avut loc. Un set de întrebări foarte bun pentru discutarea unei activități oferă Sivasailam Thiagi. Thiagi recomandă, înainte de activitate, stabilirea câtorva întrebări din
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
are perioade ale zilei când este mai eficient. De obicei însă în prima parte a zilei elevii sunt mai receptivi si cu un potențial de lucru mai mare. De aceea, dacă seminarul durează toată ziua, planificați cele mai „obositoare” activități (prelegerile etc.) pentru prima jumătate. În general, este bine să se conducă de regula că cele mai dificile teme, discipline se studiază primele. Secționați instruirea în așa fel, încât materialul să fie studiat în blocuri despărțite de pauze. Astfel, atât pentru
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
statutul public pe care l-a râvnit, fără îndoială, pentru a-si asigura perenitatea. Sécheron si mediatorii săi reprezintă o pedagogie a comunicării care este vizibilă, devenită, într-un fel, domeniu public. Autorul acestor rânduri este deseori invitat să țină prelegeri pentru a vorbi despre violența în școală si a prezenta acest model specific de remediere si prevenire a violenței. Ideea își parcurge drumul său. 1998-2002: un bilanț necesar Înainte de vara anului 2002, la Sécheron a fost efectuat un bilanț prin intermediul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
un păr negru lucios potrivit ca îngrijire lăsa uneori o șuviță rebelă îndată îndreptată cu o mișcare aproape reflexă a brațului drept. Ovid Densusianu se prezenta la orele de curs îmbrăcat în negru, ținând fișe în mână și ritmându-și prelegerea cu pași, cu care tot parcurgea de la un capăt la altul estrada catedrei. Ochii mari și negri concentrau singuri în intensitatea lor adâncă, fervoarea neobișnuită a profesorului care-și propunea să inițieze în estetica poeziei simboliste, pe atunci încă aproape
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
afirmarea adevărurilor, izvor nesecat de sugestii pentru cercetătorii studioși. În cursul din ziua de luni, comentează pe larg scriitori ca: Henri de Regnier, Emille Verharem, Paul Forz, Frances Viele-Griffin, Stuart Merill, Charles Van Lerberghe și alți poeți francezi. Erau niște prelegeri care plecau se justifică chiar Ovid Densusianu ,pe deoparte din credința că în calitate de latini nu se poate să rămânem străini de ceea ce se produce în țările surori de alta de aceea că la universitate, studiul literaturilor nu trebuie să se
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
alese..., p. 56-80. 67 Idem, Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 161-169; vezi și în Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (1843 1943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza“, Iași, 1993, p. 164-177. 24 evoluția istoriografiei românești de la Mihail Kogălniceanu, la școala critică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Enciclopedică, București, 1997. Opriș, Ioan, Ocrotirea patrimoniului cultural, Editura ,,Meridiane”, București, 1986. Idem, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990. Pascu, Ștefan, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române, București, 1991. Prelegeri universitare inaugurale. Un secol de gândire istoriografică românească (18431943). Antologie, comentarii și note de Ion Agrigoroaiei, Vasile Cristian, Ion Toderașcu, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1993. Savu, Alexandru, Gh., Sistemul partidelor politice din România. 1919-1940, Editura Științifică și Enciclopedică
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
acest domeniu, prezentăm câteva clasificări posibile. A. Clasificarea metodelor de învățământ după M. Ionescu , 2000 a. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: - metode de comunicare orală expozitivă: - expunerea; - expunerea cu oponent; - povestirea; - descrierea; - explicația; - informarea; - prelegerea școlară; - prelegerea - dezbatere; - conferința - dezbatere; - cursul magistral; - metode de comunicare orală conversativă: - conversația; - discuția; - dezbaterea; - asaltul de idei; - colocviul; - metoda problematizării - metode de comunicare scrisă: - lectura (explicativă, dirijată); - activitatea cu manualul 34 - metode de comunicare la nivelul limbajului intern: - reflecția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prezentăm câteva clasificări posibile. A. Clasificarea metodelor de învățământ după M. Ionescu , 2000 a. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: - metode de comunicare orală expozitivă: - expunerea; - expunerea cu oponent; - povestirea; - descrierea; - explicația; - informarea; - prelegerea școlară; - prelegerea - dezbatere; - conferința - dezbatere; - cursul magistral; - metode de comunicare orală conversativă: - conversația; - discuția; - dezbaterea; - asaltul de idei; - colocviul; - metoda problematizării - metode de comunicare scrisă: - lectura (explicativă, dirijată); - activitatea cu manualul 34 - metode de comunicare la nivelul limbajului intern: - reflecția personală; - introspecția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
scrise. - metode de simulare (bazate pe acțiunea fictivă): - metoda jocurilor; - metoda dramatizării (învățarea prin dramatizare); - învățarea prin simulare. 6. Instruirea programată (învățământul programat): c. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]