4,340 matches
-
riscul de deces cardiovascular în următorii 5 ani comparativ cu o pacientă care are IGB de 0,95. Aplicarea măsurilor generale de prevenție și tratament al factorilor de risc rămâne valabilă și pentru BAP, cu atât mai mult cu cât prevalența DZ și a fumatului este crescută la femeile vârstnice. Diferențele de beneficii și efecte adverse ale tratamentului în BAP la femei există, dar datele obiective prospective sunt sărace. Analizadatelor din studii dedicate arată că nu există diferențe în ce privește răspunsul la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
1.6 Factori determinanți ai consumului de droguri / 180 5.1.7 Disponibilitatea față de consum / 183 5.2 Strategii de prevenție și modalități de intervenție în adicții / 186 5.2.1Vizibilitatea programelor de intervenție în domeniul drogurilor / 191 5.3 Prevalența consumului de droguri în rândul elevilor din Municipiul Iași / 196 5. 4 Profilul consumatorului de droguri, elev, în Municipiul Iași / 198 5. 5 Concluzii / ANEXE / 211 Bibliografie / 217 Indice / 231 Summary / 237 Prefață Structurată pe cinci capitole, lucrarea doamnei Mihaela
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
încercat droguri ilegale a început să crească în 1995, de la 11%, ajungând în 1999, la 17%, iar în 2003, la 20%. Apoi, în 2007, cifra a scăzut ușor la 18%, iar în 2011 rămâne la același nivel. În schimb, tendința prevalenței de-a lungul vieții a consumului de droguri ilicite în rândul elevilor din România urmează o evoluție inversă celei europene, scăzând în 2003, de la 10% (1999), la 3%, ca mai apoi să crească în 2007, la 5%, iar în 2011
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a observat că băieții au avut în mod evident o probabilitate mai mare să fi făcut acest lucru. În ceea ce privește România, aceasta se află printre puținele state cuprinse în studiu care nu mai înregistrează diferențe semnificative între fete și băieți în ceea ce privește prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții: 11% în rândul băieților, respectiv 9% în rândul fetelor. După sudiile similare, efectuate în 2003, 2007 și 2010, Agenția Națională Antidrog a realizat, în anul 2013, cel de-al patrulea studiu în populația
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Autorii studiului consideră că 3,8% dintre adolescenții chestionați au experimentat cel puțin o dată în viață un tip sau altul de droguri. Totodată, restrângând eșantionul studiat doar la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, autorii concluzionează că prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții este de 5,4% și, în plus, dacă se restrânge în continuare eșantionul, procentul adolescenților cu vârsta de 14 ani și peste din mediul urban care au consumat vreodată droguri este de 7
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fetelor, este mai răspândit consumul de sedative, somnifere și antidepresive. * Consumul de droguri este mai scăzut în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 10 și 13 ani, comparativ cu cealaltă categorie de vârstă analizată, respectiv 14-18 ani. Cele mai mari prevalențe de-a lungul vieții înregistrându-se în rândul adolescenților din această categorie, pentru consumul de inhalante, de halucinogene, de sedative/ tranchilizante, respectiv de somnifere (0,8%). * În schimb, în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, cele
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
lungul vieții înregistrându-se în rândul adolescenților din această categorie, pentru consumul de inhalante, de halucinogene, de sedative/ tranchilizante, respectiv de somnifere (0,8%). * În schimb, în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 10 și 13 ani, cele mai ridicate prevalențe de-a lungul vieții se înregistrează în consumul de cocaină crack, respective în cel de somnifere (0,5%). * Niciunul dintre adolescenții sub 14 ani chestionați nu a consumat heroină și doar 0,3% dintre cei cu vârste mai mari și-
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ani chestionați nu a consumat heroină și doar 0,3% dintre cei cu vârste mai mari și-au administrat vreodată acest tip de drog. Rezultatele studiului național din cadrul ESPAD 2011, plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenței consumului oricărui tip de drog ilicit cel puțin o dată în viață în rândul elevilor de 16 ani. Țara noastră se situează cu 8 procente sub media europeană înregistrată (18%). Pentru toate tipurile de droguri ilicite, România se situează sub valorile
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în unsprezece țări și a scăzut în cinci țări. Cele mai evidente creșteri s-au înregistrat în Franța și Monaco (8-9 puncte procentuale) în timp ce scăderea cea mai mare s-a înregistrat în Federația Rusă (Moscova) (11 puncte procentuale). În România, prevalența consumului de canabis cel puțin o dată în viață indică o creștere a acestui tip de consum, atingând în 2011 valoarea de 7% (față de 17% - media europeană). În ceea ce privește consumul de inhalante la nivelul țărilor participante, de-a lungul anilor, de la prima
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o dată în viață indică o creștere a acestui tip de consum, atingând în 2011 valoarea de 7% (față de 17% - media europeană). În ceea ce privește consumul de inhalante la nivelul țărilor participante, de-a lungul anilor, de la prima anchetă din 1995, ratele de prevalență a consumului de-a lungul vieții nu au suferit modificări foarte mari până în 2007, cu medii la nivel agregat de 8-9%. Dacă la anchetele anterioare, băieții prezentau procentaje cu 1-2 puncte mai mari decât fetele, în 2011 ambele sexe au
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la nivel agregat de 8-9%. Dacă la anchetele anterioare, băieții prezentau procentaje cu 1-2 puncte mai mari decât fetele, în 2011 ambele sexe au raportat aceeași proporție (10%). Între anii 2007-2011, în 15 țări se observă o creștere semnificativă în ceea ce privește prevalența pe parcursul vieții a substanțelor inhalante, în timp ce în șapte țări s-a produs o scădere semnificativă. La nivel național, evoluția consumului de inhalante coincide cu cea a mediei europene. După canabis, ecstasy - împreună cu amfetaminele - se plasează pe locul al doilea în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
europene. După canabis, ecstasy - împreună cu amfetaminele - se plasează pe locul al doilea în clasamentul celor mai frecvent experimentate droguri ilicite. În medie, 3% dintre repondenții studiului ESPAD au folosit ecstasy cel puțin o dată. În rândul țărilor din Europa întâlnim o prevalență de peste 4%, dar cea mai mare prevalență a consumului de ecstasy în rândul elevilor este în Statele Unite, unde 7% au declarat că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
plasează pe locul al doilea în clasamentul celor mai frecvent experimentate droguri ilicite. În medie, 3% dintre repondenții studiului ESPAD au folosit ecstasy cel puțin o dată. În rândul țărilor din Europa întâlnim o prevalență de peste 4%, dar cea mai mare prevalență a consumului de ecstasy în rândul elevilor este în Statele Unite, unde 7% au declarat că au folosit ecstasy. În România, consumul experimental de ecstasy se situează cu un procent sub media europeană (2% față de 3% media europeană). Evoluția consumului de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
privind " Situația drogurilor în Europa" (2008), elaborat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), referitor la consumul de amfetamine pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără și la acest capitol printre țările cu cea mai scăzută prevalență pe parcursul întregii vieți, având o prevalență de 0,2%, alături de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) și Cipru (0,8%). Țările cu cea mai ridicată prevalență pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,9%), Danemarca (6,9%), Norvegia (3,6
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
elaborat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), referitor la consumul de amfetamine pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără și la acest capitol printre țările cu cea mai scăzută prevalență pe parcursul întregii vieți, având o prevalență de 0,2%, alături de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) și Cipru (0,8%). Țările cu cea mai ridicată prevalență pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,9%), Danemarca (6,9%), Norvegia (3,6%) și Irlanda (3,5%). Conform raportului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ani, România se numără și la acest capitol printre țările cu cea mai scăzută prevalență pe parcursul întregii vieți, având o prevalență de 0,2%, alături de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) și Cipru (0,8%). Țările cu cea mai ridicată prevalență pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,9%), Danemarca (6,9%), Norvegia (3,6%) și Irlanda (3,5%). Conform raportului "Drogurile pe o piață europeană aflată în schimbare", analiza EMCDDA (2014) (www.emcdda.europa.eu/.../att 228144 RO High lights RO EDR 2014.), consumul de amfetamine
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au consumat-o băieții în ultimele 30 de zile (dintre cei care au consumat alcool cel puțin o dată în viață) a fost de 513 mililitri, în timp ce fetele au băut mai puțin de jumătate din cantitatea băieților (204 mililitri). Incidența și prevalența consumului de alcool sunt mai ridicate în rândul adolescenților cu vârste mai mari, peste jumătate dintre adolescenții de peste 14 ani au consumat alcool față de 21% dintre cei sub 14 ani. Acesta este un semnal de alarmă, mai ales când corelăm
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vârsta între 15 și 24 de ani (http://ec.europa.eu/health/tobacco/policy/index ro.htm). Conform Studiului în populația generală, realizat de Agenția Națională Antidrog, în anul 2010, fumatul produselor din tutun înregistrează cel de-al doilea nivel al prevalenței consumului de droguri în populația României. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (56,9%) au fumat cel puțin o dată de-a lungul vieții (http://www.ana.gov.ro/studii/GPS%2010.pdf). Capitolul 3 Teorii și modele explicative ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a rezultatelor studiilor ESPAD efectuate în România în rândul elevilor de 16 ani, în anii 1999, 2003, 2007 și 2011, a permis identificarea următoarelor modele (pattern-uri): * Comparativ cu rezultatele studiului realizat în anul 2007, se observă o scădere a prevalenței de-a lungul vieții a consumului de tranchilizante sau sedative, administrate fără prescripție medicală, de la 4,1% în 2007, la 3,1% în 2011. Scade consumul de alcool asociat cu pastile (de la 4,4% în 2007, la 3,2% în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sedative, administrate fără prescripție medicală, de la 4,1% în 2007, la 3,1% în 2011. Scade consumul de alcool asociat cu pastile (de la 4,4% în 2007, la 3,2% în 2011). * Față de studiul anterior, se remarcă o creștere a prevalenței consumului de droguri ilicite, tranchilizante și sedative de-a lungul vieții 15,6% (în 2011), comparativ cu 14,5% (în anul 2007). * Cu excepția celor două scăderi menționate anterior, pentru toate celelalte substanțe psihoactive analizate, s-au înregistrat prevalențe mai ridicate
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
creștere a prevalenței consumului de droguri ilicite, tranchilizante și sedative de-a lungul vieții 15,6% (în 2011), comparativ cu 14,5% (în anul 2007). * Cu excepția celor două scăderi menționate anterior, pentru toate celelalte substanțe psihoactive analizate, s-au înregistrat prevalențe mai ridicate pentru consumul experimental de: cannabis (de la 3,5% în 2007, la 7,2%, în 2011); inhalante (de la 4,1% în 2007, la 7,2% în 2011); ecstasy (de la 1,2% în anul 2007, la 2,0% în 2011
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1% în 2011); droguri injectabile (de la 0,7% în anul 2007, la 0,8% în 2011). Figura 14: Evoluția consumului de droguri de-a lungul vieții, pe tipuri de droguri, % (ESPAD 1999, 2003, 2007, 2011) Sursa: ANA, 2013 Se înregistrează prevalențe mai mari pentru consumul recent în cazul tuturor substanțelor psihoactive analizate, după cum urmează (ESPAD, 2007, 2011): * orice drog ilicit: de la 3,7% în 2007, la 9,8% în 2011; * canabis - de la 1,9% în 2007, la 5,6%, în 2011
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
la 5,6%, în 2011; * inhalante - de la 1,8% în 2007, la 4,2% în 2011; * ecstasy - de la 0,6% în anul 2007, la 1,4% în 2011; În ceea ce privește consumul actual (în ultima lună) se constată, de asemenea, creșteri ale prevalențelor pentru toate substanțele psihoactive analizate, și anume: orice drog ilicit (4,5 % în 2011, față de1,6% în anul 2007), canabis/ hașiș (2,3% în 2011, față de 0,7% în anul 2007), inhalante (2,2% în 2011, față de 0,8
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mare creștere este de remarcat pentru Monaco (până la 9 puncte procentuale) și cea mai mare scădere se regăsește în Federația Rusă (11 puncte procentuale). Rezultatele studiului național din cadrul ESPAD 2011, plasează România între ultimele 10 state europene, ca nivel al prevalenței consumului oricărui tip de drog ilicit cel puțin o dată în viață în rândul elevilor de 16 ani, cu 8 procente sub media europeană înregistrată (18%). Pentru toate tipurile de droguri ilicite, România se situează sub valorile medii europene. Potrivit Raportului
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
au putut fi observate tipare temporale diferite în ceea ce privește tendința ascendentă a consumului de canabis, acest tipar pare a se repeta în prezent, însă în sens învers. Regatul Unit, de exemplu, una dintre primele țări care a înregistrat niveluri ridicate ale prevalenței, s-a numărat în același timp printre primele care au raportat o scădere a consumului. Acest tipar se observă acum la majoritatea celorlalte țări din Europa de Vest. În Europa de Est, nivelurile consumului au urmat, în majoritatea țărilor, o tendință ascendentă. Totuși, chiar
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]