7,932 matches
-
Din păcate, influențele modernizatoare au dovedit, în cazul majorității societăților neoccidentale, în primul rând o putere de disoluție a vechilor structuri, nu obligatoriu și de creare a unora noi și acesta este cel dintâi aspect care pune serios în discuție prezumțiile teoriilor dezvoltării prin modernizare. Să examinăm chestiunile prin mijlocirea acelor teorii care prezintă dezvoltarea drept un fenomen imputabil proceselor modernizării. Înainte de a examina această serie teoretică, să reținem clasificarea pe care Alvin J. So o face teoriilor dezvoltării. O primă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ne permit să vorbim despre o paradigmă, un mod de gândire larg împărășit de cei care devin, astfel, adepții acestei „teorii” și care sunt, totodată, „optimiștii” modernizării, adică cei ce cred că modernizare înseamnă putere implicită de a induce dezvoltare. Prezumțiile teoriilor modernizării Alvin J. So a sistematizat trăsăturile teoriei modernizării, ca paradigmă de gândire, individualizând-o, astfel, în familia mai extinsă a teoriilor dezvoltării. În viziunea lui Alvin J. So, teoriile modernizării împărtășesc următoarele prezumții (derivate din paradigma evoluționistă): modernizarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implicită de a induce dezvoltare. Prezumțiile teoriilor modernizării Alvin J. So a sistematizat trăsăturile teoriei modernizării, ca paradigmă de gândire, individualizând-o, astfel, în familia mai extinsă a teoriilor dezvoltării. În viziunea lui Alvin J. So, teoriile modernizării împărtășesc următoarele prezumții (derivate din paradigma evoluționistă): modernizarea este o schimbare socială unidirecțională, progresivă, graduală și ireversibilă; modernizarea este un proces stadial, desfășurat în faze (fazele modernizării, care, în opinia lui Levy, sunt faze de trecere de la tradiție la modernitate); modernizarea este un
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de exemplu, este o expresie folosită în documentele curriculare publicate, de-a lungul timpului, de Departament of Education al University of Wisconsin. În 1990, acesta definea cultural understanding drept o modalitate de orientare spre „îmbogățire culturală” (cultural enrichment), pornind de la prezumția că aceasta din urmă este calea cea mai sigură pentru eliminarea prejudecăților rasiale. Este modelul oficial de „înțelegere culturală”, care presupune că atitudinile individuale se află în centrul reproducerii prejudecăților rasiale. McCarthy observa că, din păcate, programele de înțelegere culturală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un boom educațional și economic care ar scăpa tineretul minoritar american de incultură și de sărăcie. McCarthy a fost nevoit să conchidă că toate modelele de educație multiculturală de la începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice, care se bazează pe prezumții academice negarantate de nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
arta scrierii” (art of writing). Max van Manen (1984) a propus și o „variantă operațională” a demersului metodologic de mai sus125: I. întoarcerea spre natura experienței trăite: 1.1. orientarea către fenomen; 1.2. formularea problemei fenomenologice; 1.3. explicarea prezumțiilor și preînțelegerilor; II. învestigația existențială: 2.4. explorarea fenomenului - generarea datelor: 2.4.1. folosirea experienței personale ca punct de plecare; 2.4.2. extragerea surselor etimologice; 2.4.3. căutarea frazelor idiomatice; 2.4.4. obținerea descrierilor experiențiale de la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor victime ce sunt inocente, chiar din punctul de vedere al regimului persecutor, și când segmente importante ale populației sunt pedepsite nu pentru crimele de care sunt bănuite, ci pentru cele pe care le-ar putea comite”. Se merge dincolo de prezumția de vinovăție, orice persoană devenind un delincvent potențial. Există deci tot timpul o amenințare surdă care justifică și întreține teroarea. Ea devine totală când nimeni nu se mai opune (Arendt,1995). Căci lucrurile pot merge și mai departe, eliminarea oricărei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și vor mai lipsi, probabil, multă vreme - precizările și analizele de rigoare din partea celor care au cunoscut nemijlocit, din perspectiva mecanismelor puterii, mobilurile exacte și scenariul concret al celor întâmplate atunci. Noi, cei din afară, nu putem emite decât anumite prezumții. • Campania de denigrare a fost de lungă durată, au căzut și capete ale aparatului puterii, au fost date, după cum s-a aflat pe parcurs, instrucțiuni speciale organelor de partid și judiciare, precum și direcțiilor forțelor de muncă. Nu s-au făcut
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
50/55‑70 - retardare mintală ușoară; - IQ = 35/40‑50/55 - retardare mintală moderată; - IQ = 20/25‑35/40 - retardare mintală severă; - IQ sub 20/25 - retardare mintală profundă; - retardare mintală de severitate nespecificată (se utilizează când există o mare prezumție de retardare mintală, dar inteligența persoanei nu poate fi evaluată prin teste standard; spre exemplu, subiecți necooperanți, puternic destructurați sau care au vârste prea mici); d) codificare UNESCO, 1983: - întârziere mintală ușoară (IQ = 51‑66 Binet‑Stanford și IQ = 55
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cercetarea tuturor neregulilor; 19. sancționarea abaterilor; 20. crearea posibilității de redresare, în orice moment, după unele acțiuni care au eșuat. Fiecare mecanism de protecție trebuie să realizeze obiectivele pentru care a fost conceput. Eficiența lui nu trebuie să depindă de prezumții false privind imposibilitatea atacării sistemului. El trebuie să demonstreze completitudine, ceea ce se va concretiza printr-o funcționare normală la orice eventuală amenințare, corectitudine, prin oferirea răspunsurilor anticipate, îndeosebi atunci când s-ar înregistra intenții frauduloase sau s-ar produce erori în
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
potrivit căreia autorul Istoriilor... ar fi P. - avansată de o literatură stufoasă purtând semnături precum I. G. Sbiera, C. Giurescu, P. P. Panaitescu, Alexandru A. Vasilescu, N. Cartojan, Constant Grecescu, I. D. Lăudat, Al. Cărăușu, D. Stan, Mircea Anghelescu, Dumitru Velciu -, prezumție căreia i s-a acordat atenție, întrucât era vorba de un nepot al marelui ban Gheorghe Băleanu. S-a spus - și nu fără dreptate - că motive de ordin cronologic împiedică, în primul rând, acceptarea lui P. în ipostaza de autor
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
IRA de alte cauze; • dializa hepatică (albuminică) reprezintă o tehnică de epurare extracorporeală derivată din hemodializă, capabilă să înlăture atât substanțele hidrosolubile, cât și pe cele legate de albumină, care se acumulează în insuficiența hepatică. Principiul dializei hepatice pleacă de la prezumția că înlăturând substanțele legate de albumină (acizi biliari etc.), se reduce efectul negativ al acestora asupra hepatocitelor (stabilizând funcția hepatică) și asupra altor organe, inclusiv asupra rinichilor. Studii preliminare indică un efect benefic al dializei hepatice asupra supraviețuirii la pacienții
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sugerează adepții acestei orientări, s-ar putea să nu fie valorile, normele, rolurile, interesele, sancțiunile și beneficiile sau alte lucruri de acest gen, presupuse în mod curent de către sociologi, ci „metodele” utilizate implicit sau explicit de către oameni pentru a crea prezumția unei ordini sociale. Trebuie abandonată complet presupoziția tradițională că există „o ordine naturală acolo afară”, independentă de percepțiile oamenilor, că, în fapt, percepțiile oamenilor și celelalte forme ale cunoașterii umane ar fi cel puțin în parte structurate de ordinea socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
altele. Aceasta este evoluția normală a oricăror cunoștințe științifice. Apărut ca urmare a unor sinteze publicate în literatura mondială recentă, raportul intitulat Psihoterapii, trei abordări evaluate și publicate de Inserm a confirmat studiile precedente: o dovadă științifică stabilită sau o prezumție științifică puternică privind eficiența terapiilor comportamentale și cognitive există în majoritatea problemelor psihopatologice studiate. Aceste confirmări obiective a ceea ce numeroși clinicieni practicieni au observat deja neau orientat în selecția cazurilor clinice prezentate în lucrarea noastră. Cel de al doilea criteriu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
99 I. Modele nonliniare 100 II. Modele cauzale multivariate 103 III. Controlul multivariat 105 IV. Modele path multivariate 109 V. Modelarea deductivă formală 115 VI. Concluzii 120 Cursul 6. Modelarea alegerilor sociale (I): teoria jocurilor de două persoane 123 I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegere 124 II. Structura jocurilor de două persoane 130 III. Echilibrul în jocurile de două persoane 134 IV. Un exemplu practic: corupția electorală 142 Cursul 7. Modelarea alegerilor sociale (II): teoria jocurilor de n persoane
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de exemplu, că foametea este cauza migrării înspre alte ținuturi, sau că o mai mare interacțiune socială într-un stat este cauza unor tensiuni etnice reduse. Totuși, covariația direcționată nu este suficientă spre a se putea stabili cauzalitatea. A treia prezumție a modelării cauzale este raportarea non-aparentă. Întotdeauna există posibilitatea ca alte variabile din mediul respectiv să producă schimbări sistematice în Y în mod simultan cu producerea de schimbări sistematice în X. Enunțul cauzal bivariat trebuie să afirme că asocierea direcțională
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
actorii vieții politice acționează în mod rațional, pentru că acest lucru introduce un grad de predictibilitate în jocul strategic. Vom discuta modelele de alegeri raționale în mod detaliat în următoarele trei cursuri. Dar un model formal nu trebuie neapărat să încorporeze prezumția de raționalitate. Pot exista modele semi-raționale - de utilitate așteptată (expected utility) - sau modele ne-raționale. Un model este întotdeauna o abstractizare a complexității lumii reale, o reprezentare care se concentrează asupra elementelor esențiale. Este problema testării dacă abstractizarea se dovedește
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
riguroase. Scopul acestei etape este acela de a vă ajuta în elaborarea de modele pentru propriile programe de cercetare. Domeniul sintetic al testării, în care se pot evalua ipotezele ca adevărate sau false, va fi abordat în cursurile următoare... I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegeretc "I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegere" Modelele de alegere socială presupun că oamenii se comportă în mod rațional. Această presupunere este necesară pentru a se putea face afirmația că indivizi diferiți, care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
vă ajuta în elaborarea de modele pentru propriile programe de cercetare. Domeniul sintetic al testării, în care se pot evalua ipotezele ca adevărate sau false, va fi abordat în cursurile următoare... I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegeretc "I. Prezumția de raționalitate în modelele de alegere" Modelele de alegere socială presupun că oamenii se comportă în mod rațional. Această presupunere este necesară pentru a se putea face afirmația că indivizi diferiți, care se confruntă cu situații similare și care au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se va limita la analiza formală a jocurilor de două persoane. În cursul acesta, vom discuta însă și despre cele trei elemente de bază care se află în mod implicit în toate modelele de alegere socială - natura jucătorilor, în special prezumția de raționalitate care se presupune că îi motivează, cadrul acestor alegeri și recompensele, descrise atât în forme extensive, cât și strategice, precum și rezultatele prezise ale jocului rațional, derivate din calcularea echilibrului jocului. Nu fiecare joc însă are o soluție de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Nu fiecare joc însă are o soluție de echilibru unică, iar acest lucru produce un oarecare grad de complicații pentru cercetătorul care caută o ipoteză comportamentală distinctă pentru testarea finală. Vom începe discuția noastră cu subiecții din joc și cu prezumția de raționalitate. Folosim termenul de raționalitate aici într-un sens foarte limitat. Acesta presupune că: 1) oamenii au preferințe în ceea ce privește obiectivele diverse pe care doresc să le înfăptuiască; 2) oamenii au libertate de alegere în ce privește obiectivele, iar aceste obiective au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un individ nu are nici un motiv să își asume riscuri mari, utilitatea așteptată ne prezice că acesta va alege întotdeauna facultatea A, atunci când comportamentul îi este ghidat de raționalitate. În toate aceste exemple se află în mod implicit o anumită prezumție critică pentru conceptul nostru de alegere rațională, și anume aceea că actorii își fac alegerile cu o oarecare prevedere. Să ne imaginăm, de exemplu, că există în apropiere un cinematograf unde rulează un film pe care vreau foarte mult (utilitate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
țara B ocupă colțul de sus din dreapta. Cele două curbe de indiferență sunt notate ICA și ICB și indică setul de opțiuni de utilitate maximizante pentru fiecare țară, în funcție de stocurile de resurse disponibile ale acestora. Modelul de negociere presupune două prezumții suplimentare. În primul rând, cele două țări trebuie să facă alegeri diferite în privința opțiunilor lor de tranșare. În exemplul nostru, țara A a selectat o combinație de cheltuieli cu „nivel ridicat pentru apărare/nivel scăzut pentru infrastructură”, iar țara B
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cheltuieli cu „un nivel scăzut pentru apărare/nivel ridicat pentru infrastructură”. Acest fapt se reprezintă imagistic ca punct de acordare inițial (E), care demonstrează alegeri de politici de tranșare unilaterale la nivelul celor două țări. Cea de-a doua prezumție este aceea că cele două țări ar putea realiza o tranșare mai bună între opțiunile lor prin cooperare. Acestea ar putea, de exemplu, să-și împartă investițiile în tehnica militară de ultimă oră și să-și coordoneze desfășurările de trupe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
care y este comparat cu z, iar câștigătorul să fie comparat cu x. Nu există nici un argument în favoarea acestei ordonări, cu excepția faptului că aceasta este impusă de un actor din exterior. Rețineți însă faptul că această condiție ar viola principiul prezumției de neutralitate între jucători, principiu postulat mai sus. Totuși, aceasta constituie o strategie adoptată de multe instituții care se confruntă cu paradoxuri democratice potențiale. În Statele Unite, fiecare fracțiune a Congresului are un conducător de sesiune care răspunde de ordinea în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]