2,399 matches
-
și se întorc la deschideri de genul: "stați să vă spun" sau "a fost odată...". Cu precauții de autor invocate în Cuvînt înainte, fără să fie aluziv-ironică prin titlul volumului (o formulare care poate avea, în schimb, însemne de metaforă), Principesa Margareta construiește un ansamblu semnificativ care își ordonează sensurile pe axa ori relația dintre ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Să nu trecem, bunăoară, prea repede peste felul în care autoarea ne descrie masa regală; este vorba de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dintre ele de o admirabilă simplitate regească, foarte ușor și necostisitor de realizat într-o bucătărie chiar modestă, rețetele, deci, nu reprezintă un fel de accesoriu sau vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-un interviu Principesa Margareta. Dar lectura unei asemenea cărți trimite inevitabil și spre zarea altor semnificații deopotrivă istorice și culturale. Nu putem eluda, bunăoară, faptul că sentimentul românilor față de monarhie, conturat sub anumite determinații ale sale în veacul al XIX-lea, a cunoscut
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
evoluționar, decît franțuzește revoluționar, așa-numita regenerare de la 1848 nu ne părea să aibă gradul de importanță ce i-l atribuiau liberalii din Muntenia" (v. Istoria politică a României sub domnia lui Carol I, Editura Humanitas, 1994, p. 33). Cartea Principesei Margareta vine într-un fel să reamintească și să întrețină atașamentul nostru monarhic edificat și consolidat de atunci încoace, după cum ne arată și ceea ce înseamnă să fim europeni integrați în constelația Caselor Regale sau cum s-au comportat românii cîndva
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau brînză (inclusiv brînză de burduf), de sare și zahăr, ca să amintim doar cîteva produse alimentare emblematice dintr-o prea lungă listă. Interes special ar fi meritat, credem, și am aflat că este un viitor proiect al omului de cultură Principesa Margareta, sfera rețetelor românești după care s-au pregătit și se pregătesc bucatele la Curtea Regală. Jocul de-a oracolul. Mărturisesc cu oarecare pudoare că n-am mai completat, de cînd eram copil, un chestionar pe care mulți îl numesc
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
s-au încreștinat prin țarul Boris, în 869 d. Hr., mulți cu forța. Rușii, sârbii și bulgarii au ajuns de timpuriu sub jurisdicția canonică a patriarhului Constantinopolului, iar restul slavilor sub cea a Papei de la Roma. Ungurii se încreștinează datorită principesei Șarolta, catolică, soția ducelui Geza, care a fost botezat împreună cu 5000 de luptători de către Sfântul Adalbert, episcop de Praga. Creștinismul catolic se consolidează sub fiul său, Sfântul Ștefan (969-1038), care a fondat multe biserici și mănăstiri. În Rusia, creștinismul a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
1912 până în iunie 1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina Bercea, Virginia Tomescu-Scrocco, Maria Cunțan, Hortensia Papadat-Bengescu. Poeziile sunt semnate de Riria (Coralia Xenopol), Virginia Micle-Gruber, Maria Gavrilescu, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smara, Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
1916. Directoare: Adela Xenopol. Revista, care își propune să apere „dreptul și emanciparea femeii”, este destinată femeilor și e scrisă de femei. Într-o rubrică specială sunt evocate personalități feminine ale timpului, unele fiind și colaboratoare fidele: principesa Maria Obrenovici, principesa Olga Sturdza, Elena Cuza, Elena Pherechyde, Maria Baiulescu, Smara, Vera Myller, Caterina Bercea, Virginia Tomescu-Scrocco, Maria Cunțan, Hortensia Papadat-Bengescu. Poeziile sunt semnate de Riria (Coralia Xenopol), Virginia Micle-Gruber, Maria Gavrilescu, Cornelia din Moldova (Cornelia Kernbach), Smara, Maria Cunțan, Maria Baiulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290564_a_291893]
-
la Paris, dl [Corneliu] Mănescu, mi-a scris ca să-ncerce a mă convinge că bărbatul meu este într-adevăr vinovat). În fine, am făcut apel la Amnesty International, la domnii Giscard dEstaign și François Mitterrand, la un senator american, Principesei Michiko a Japoniei etc. și Ligii Române a Drepturilor Omului. Nu știu dacă aceasta se datorește Quai dOrsay ului, Ligii Drepturilor Omului, Amnesty International sau vreunei intervenții personale și nici dacă factorul declanșator a fost vizita dlui Ceaușescu la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu Cuba. Au fost reluate în 2005, prima măsura a Dr. Tabare Vazquez, liderul stângii care a câștigat alegerile, fiind restabilirea relațiilor cu Cuba. La instalarea noului președinte au fost anunțate participări de marcă din toata lumea: Principele de Asturias cu principesa Leticia, în reprezentarea Casei Regale a Spaniei, președinții Braziliei, Luis Inacio "Lula", Republicii Bolivariene a Venezuelei, Hugo Chevez... Din Cuba era așteptat Fidel Castro și subsemnatul fiind invitat cu soția la banchetul oferit de noul președinte al Uruguayului în onoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Nu în ultimul rând, Marian Bumbar a expus câteva aspecte legate de mentalitatea japoneză, prin comparație cu cea europeană. Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. 29 Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
a încheiat într-o atmosferă destinsă, oaspeții fiind invitați la o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. 29 Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a școlii: 30 Inaugurarea Capelei Prezența unei capele într-o școală, este un lucru deosebit, întrucât formarea umană e completă când împreunează
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
o ceașcă de ceai în cancelaria liceului. 29 Vizita Principesei Margareta a României 14 august 2005 a fost ziua în care școala noastră a primit vizita Alteței Sale Regale, Margareta Principesa a României și a Principelui Radu. Cu această ocazie Principesa a scris câteva rânduri în Cartea de onoare a școlii: 30 Inaugurarea Capelei Prezența unei capele într-o școală, este un lucru deosebit, întrucât formarea umană e completă când împreunează formarea spirituală cu formarea intelectuală. Scopul educației religioase este realizarea
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Eminescu s-a născut la Soleni, undeva în Moldova; Constanța de Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan Ion Ghilimescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lui Papa Lebonnard și neuitat În Moartea civilă; apoi dizeuza Parisului 1900, Yvette Guilbert, la femme aux gants noirs, și Félix Galipaux, cupletist În monorime imitate de G. Ranetti; și, ca să termin, acea dansatoare spectaculoasă, fluture multicolor, Loie Fuller, prietena principesei Maria, cum și țiganca spaniolă, dansatoare cu mii de draci În ea, curtezana Europei galante, cu toți marii duci ruși la picioarele ei, „La Belle“ Otero, care pomenește În memoriile ei despre bătrânețe, despre dragostele purtate În Bucureștiul nostru („foarte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dar gândurile sale îl mânau și către o altfel de poezie. Mereu ceva Nou. Viața satului. Nu de acolo, plecase? Și altă corespondență : Publicată în revista „Neamul Românesc” (1918), apoi în volumul „Poeme cu îngeri” (1927), poezia „Durerea”, apreciată de principesele Nadeja Știrbey și Elisa Știrbey ca un triumf patriotic, admirată chiar și de Octavian Goga, vibra sufletele: În toamna anului 1942 - cam la doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii de viață, G. Tutoveanu intervine pe lângă Voiculescu, în această
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
el?! Cine era Ștefan Vodă?! spune el cu dispreț. Un... un voievod fără nici o vază în Europa, domn peste un neam sărac, aproape varvar! Tu, tu i-ai dat putința ca numelui său să-și alăture pe acela al marii principese nepoata împăraților Vizanțului! Puțin lucru-i acesta?! Maria, tulburată, se ridică: Alexandre! Eu nu... încearcă ea să protesteze, dar vorba i se frânge. Te rog să nu te amesteci! spune ea apoi cu alt ton, obosit, dar categoric, sever. Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i ca râia aceea câinească de care nu scapi cu orice ai unge-o. Cine-s eu?! Un mărunt voievod al unui popor de ciobani... Anevoie-i a înțelege rosturile țării, pentru cineva care... Maria, chinuită, strigă isteric aproape: Măreața Principesă a "Împărăției ce nu mai este" l-a luat de soț "pe umilul voievod al unei umile țărișoare"! I-a făcut "cinstea și onoarea"... Poate... poate așa au hotărât chibzuielile ei politicești! Ca și ale voievodului, altminteri. Și, de aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
facă același lucru spre stânga. Din acest loc mergem într-o coborâre ușoară ca un vis. Firul văii din stânga se apropie treptat de șosea. De undeva de peste vale ne îmbie o bisericuță. Este Schitul Inculeț, din pisania căruia aflăm că Principesa Ruxanda Cantacuzino-Bașotă,soția academicianului Ion C. Inculeț, împreună cu fiii săi Ionel și Georgel, au ridicat și împodobit acest schit, între anii 1942-1947. Principesa Ruxanda este nepoata logofătului Anastasie Bașotă, cel care, în 1879 a fondat pe moșia sa din Pomârla
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
șosea. De undeva de peste vale ne îmbie o bisericuță. Este Schitul Inculeț, din pisania căruia aflăm că Principesa Ruxanda Cantacuzino-Bașotă,soția academicianului Ion C. Inculeț, împreună cu fiii săi Ionel și Georgel, au ridicat și împodobit acest schit, între anii 1942-1947. Principesa Ruxanda este nepoata logofătului Anastasie Bașotă, cel care, în 1879 a fondat pe moșia sa din Pomârla, județul Dorohoi, Institutul Academic Anastasie Bașotă, școală cu renume. Primul director al Institutului, timp de 23 de ani, a fost junimistul Samson Bodnărescu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
principele Alexandru Gh. Mavrocordat a decedat la 18 martie 1907, în etate de 64 de ani. Pe fața exterioară a aceluiași perete se găsește o placă de marmură, care atestă că rămășițele pământești ale prințului sunt depuse la temelia bisericii. Principesa Olga Sturza a fost președinta „Societății Ocrotirii Orfanilor” și a înființat un orfelinat aici, la Miroslava, a cărui școală avea tot profil agricol. Un ultim document spune că la 13 februarie 1946 Olga Sturza, în calitate de proprietar, a donat statului moșia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
apostrofează frații Teodoreanu, pictează pe undele de aer Tonitza, Băncilă, Craiu, Hotnog și Boușcă. Se strecoară umbrele așa ca într-un amurg așternut peste mireasma timpului liric de altădată. Ce oameni, ce creatori! Prin Copoul cel mare sau pe Aleea Principesa Maria (azi Aleea Copou), arhitecți ai caselor de aici italienii Trolli și Scolari, toți se plimbau agale, lăsându-se priviți de trecătorii care oricum îi știau și-i admirau. Uite-i pe cei mari, să nu-i deranjăm, copii, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spune regele într-un loc). Regele ̀ în exil și familia lui nu-și puteau permite decât o rezervă îndoliată de-a lungul deceniilor ce treceau peste poporul român îngropat de viu. Regele nostru alături de o regină care, ca tânără principesă purtătoare a unuia din cele mai mari nume ale istoriei, a avut curajul magnific, inspirat de iubire, de a se logodi cu un rege a cărui detronare era iminentă. Tot ce știau despre regele Mihai oamenii de bună credință care
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
familiei. Nu trebuie să ai nici o teamă: vei face din soția M-tale ce vei voi dacă vei ști cum să te porți. Cu delicateță și dibăcie poți dobândi totul. Bine ar fi să învețe măria ta moldovenește." După tărăgăneli, principesa mamă și Sigismund trimet la Iași un mijlocitor. (1650) Vine Boroș Ion, cu Sebeș Neculai și George Horvat. S-au dovedit, la întrevedere și la masă, brutali și bețivi. De la ei, la beție, află că și Sigismund e la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ieie tronul Poloniei; și a încheiat din nou alianță. La Racoți, solul moldovenesc Ștefan Gheorghiță vorbise despre căsătoria lui Jicmont cu Ruxanda fiica cea mai mică a lui Lupul dela prima nevastă, dela care avusese și pe Maria. Bătrânul șovăia. Principesa s-a hotărât mai curând. Kemeni duce daruri dela principesă și pune lucrurile la cale și cu logofătul Ștefan Gheorghiță. Lupul trimete la Poartă să aducă pe Ruxanda. Era ostatecă acolo, ca să aline bănuielile veșnice ale Turcilor, trezite la nunta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Racoți, solul moldovenesc Ștefan Gheorghiță vorbise despre căsătoria lui Jicmont cu Ruxanda fiica cea mai mică a lui Lupul dela prima nevastă, dela care avusese și pe Maria. Bătrânul șovăia. Principesa s-a hotărât mai curând. Kemeni duce daruri dela principesă și pune lucrurile la cale și cu logofătul Ștefan Gheorghiță. Lupul trimete la Poartă să aducă pe Ruxanda. Era ostatecă acolo, ca să aline bănuielile veșnice ale Turcilor, trezite la nunta Mariei cu Radziwill. Boala lui Racoți înrăutățindu-se, Kemeni primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]