6,827 matches
-
Valeriu ANIȚEI Cu sumedenie de contre și piedici, după cearta provocată de cei plecați, 21 septembrie 1992 am obț inut Licența oficială eliberată cu nr. 001/ian. 1993. Ce, mai ! Credem că TV.V - 15 ... "explozia" (2006) redă binișor situația. Priza la public a acțiunii noastre era absolut impresionantă: mii de oameni în sălile de sport ( Cupa 42 TV.V, la minifotbal, cu premii, ș.a.), mii de oameni la serbările populare cam de 4 ori pe an, martie (Meridianul), iunie (aniversarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de la TV.V. - UNISON s-au întrecut pe ei înșiși, reușind, sâmbătă, 8 martie, un spectacol dezbatere, de zile mari, în transmisie directă. Cineva dintre invitați spunea că așa se explică autoritatea noastră în teritoriu: transmisii în direct, de calitate, cu priză la public. I-am spus că acoperim aproape tot județul cu cele 6 mijloace de presă la dispoziție și că oricine vrea, poate să ne preia pe telecablu, ne poate înregistra de pe internet și că nu ne 204 putem compara
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
medicației, măsurile socio- și psihoterapeutice, etc. Există date ce sugerează că, înafara acestor variabile, influența majoră asupra complianței la tratament o exercită efectele secundare cu totul dezagreabile (Azoulay, 1994; Hogarty, 1993; Mayer & Soyka, 1992, Kahn et al, 1992, etc.). întreruperea prizelor regulate este frecventă după ieșirea din spital, cu atât mai mult cu cât pozițiile persecutive de tip paranoiac sunt mai puternice. Van Putten (1974) regăsește o corelație strânsă între nonaderența la tratament și simptomele extrapiramidale, în special akatisia, dar și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
psihosociali complecși. 6.3. Cooperarea cu pacientul. Pacientul ar trebui de regulă, să fie implicat în deciziile privind medicația sa. Această apropiere amicală poate deseori să câștige încrederea și cooperarea pacientului. Indiferent de gravitatea tulburărilor psihice, de prezența sau absența prizei de conștiință, oricând se poate încerca realizarea unei punți de legătură cu acesta. în principiu, aceasta presupune ca decizia de luare a medicației, după explicarea tuturor efectelor pozitive și a celor eventual negative, să aparțină pacientului . Dacă medicația este discutată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
boli mintale. Ele au trei mari tipuri de acțiuni terapeutice. 1. Efectul sedativ este evident în condițiile de agitație oricare ar fi etiologia (psihotică sau nevrotică). Este asociat unui efect anxiolitic și se instalează într-o 1/2 oră după priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. Totuși, acțiunea Doleptan-ului este mai scurtă (câteva ore), ceea ce este un avantaj în condițiile de agitație legate de o etiologie organică. 2. Efectul antipsihotic: antipsihoticele diminuează delirurile; acțiunea predomină asupra halucinațiilor
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Tratamentul tipic poate include o singură administrare i.v. sau i.m. de 50 mg Difenhidramină, sau 1 mg Benztropină urmate de administrarea regulată orală a unui produs anticolinergic cum ar fi Benztropina 2-8 150 mg./zi în mai multe prize. Alte droguri antiparkinsoniene care în administrare i.m. sau i.v. elimină, starea distonică acută sunt Diazepamul, Cofeina și Amobarbitalul (Khanna et al, 1992). 1.2. Acatisia. Termenul derivă din greacă și înseamnă "incapacitatea de a sta". Acatisia este definită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și persistă un timp îndelungat după ce tratamentul este sistat. 1.2. Dispariția impulsurilor patologice. 1.3. Reducerea hipermotricității. Este evidentă în condițiile de agitație oricare ar fi etiologia (psihotică sau nevrotică) și se instalează într-o 1/2 oră după priza medicamentoasă și se prelungește în general 24 ore. 1.4. Acțiunea dezinhibitorie este mai discutabilă. Ea se instalează lent după o perioadă de tratament, după diminuarea dozelor, când efectul sedativ tinde să se șteargă și se manifestă prin: - o netă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
utilă dar răspunsul favorabil este iremediabil neclar: - este efectul neurolepticului adăugat? - este asociația cea care este eficientă? {i în această situație o schimbare a substanței pare mai logică și de dorit decât realizarea, bunăoară, a unei asocieri. 5. Numărul de prize. în tratamentul de atac se pot administra neurolepticele în 2-3 prize pentru diminuarea efectelor secundare precoce. 6. Mod de administrare: 1. Per os - este modul de administrare preferat, în special sub forma comprimatelor, deoarece posologia se poate modula cu ușurință
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este asociația cea care este eficientă? {i în această situație o schimbare a substanței pare mai logică și de dorit decât realizarea, bunăoară, a unei asocieri. 5. Numărul de prize. în tratamentul de atac se pot administra neurolepticele în 2-3 prize pentru diminuarea efectelor secundare precoce. 6. Mod de administrare: 1. Per os - este modul de administrare preferat, în special sub forma comprimatelor, deoarece posologia se poate modula cu ușurință iar priza medicamentului este deasemenea mai facilă. 2. Administrarea parenterală (i
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
tratamentul de atac se pot administra neurolepticele în 2-3 prize pentru diminuarea efectelor secundare precoce. 6. Mod de administrare: 1. Per os - este modul de administrare preferat, în special sub forma comprimatelor, deoarece posologia se poate modula cu ușurință iar priza medicamentului este deasemenea mai facilă. 2. Administrarea parenterală (i.m.) - se indică în stările acute și la pacienții necooperanți. 3. Administrarea neurolepticelor retard - în general nu este utilizată în tratamentul de atac. Majoritatea autorilor recomandă însă pasajul la o medicație
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
atac. Majoritatea autorilor recomandă însă pasajul la o medicație depot cât mai precoce, deândată ce starea clinică a pacientului permite acest lucru (Mohr et al, 1992; Klimke et al, 1993) în principiu, neurolepticele retard prezintă mai multe avantaje: - previn recăderile - priza retard, se dovedește utilă în cazul în care pacienții nu urmează corect tratamentul cu neuroleptice - eliberarea substanței active este maximă în a 2-a săptămână de la injecție, eliberîndu-se zilnic 1/30 din doza administrată. 4. Conduita practică a tratamentului AP
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. - în plan biologic, momentul în care se poate considera că acțiunea medicamentului a devenit neglijabilă după suspendarea prizelor, este discutabil. Studiile efectuate de Syrota, 1991 cu camera cu pozitroni par să indice că situsurile se eliberează relativ rapid în 5 până la 15 zile; efectele remanente nu se datorează astfel, ocupării receptorilor D2. O serie de alte studii par
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
85 B și 72 F); III. restul de 179 (52.8%), respectiv (95 B și 84 F) având 4 sau mai mult de 4 recăderi. Această clasificare a fost realizată, în încercarea de a corela numărul recăderilor cu frecvența administrării prizelor de neuroleptic depôt, după cum urmează: A : administrare în medie la 2-3 săptămâni 30 (8.8%); B : administrare în medie la intervale de 4-5 săptămâni sau mai mult 156 (46%); C : administrare haotică sau refuzul continuării terapiei 153 (45.1
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
34.17%) au avut între 2-3 recăderi (15 B și 12 F); III. restul de 38 (48.10%), respectiv (21 B și 17 F) având 4 sau mai mult de 4 recăderi. Corelarea numărului recăderilor cu frecvența și corectitudinea administrării prizelor de neuroleptic (după modelul anterior) se prezintă după cum urmează: A = administrare în doză medie mare sau moderată 21 (26.58%); B = administrare în doză medie redusă 26 (32.91%) C= administrare haotică, refuzul continuării terapiei sau autoadministrare după scheme proprii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
derivă socială și familială...situație ilustrată mai jos: O primă concluzie ce se poate desprinde referitor la riscul individual de recădere ar fi aceea că o administrare corectă, judicioasă a unui neuroleptic la o doză și o frecvență corectă a prizelor poate să se constituie într-un factor de protecție pe termen scurt. Forma de condiționare (depôt sau instant) nu pare a avea o prea mare importanță protectivă, ci mai curând corectitudinea prescripției și administrării...Factorul medicație nu se constituie însă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
concluzie, ca un rezumat a celor observate, se pare că există o serie de factori de ordin general (social) ce se pot asocia cu un prognostic bun în condițiile unei terapii antipsihotice corect administrate ca doză și frecvență a administrăii prizelor. Cele mai bune rezultate sunt asociate statistic semnificativ cu administrarea regulată și în doze corecte a neurolepticelor, situația contrară a unor tratamente haotice sau în doze insuficiente corelându-se, de regulă, cu indicatorii sociali negativi de prognostic. Abordând problematica efectivității tratamentului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
problemă biologică, factorii sociali, ambientali, familiali jucând un rol important. Durata unui astfel de tratament ambulator este variat apreciată și pare de asemeni legitim să apreciem căea trebuie să fie suficient de lungă de ordinul 1-1.6 ani minim. Frecvența prizelor ar fi recomandabil să nu scadă dincolo de 3 săptămâni maximum, peste această limită noi constatând înmulțirea recidivelor peste o limită acceptabilă.( Chiar și în aceste condiții studiul nostru notează o medie a recidivelor mai mare decât cea a altor studii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fine, o serie de studii indică faptul că în practica ambulatorie un procent important de bolnavi de ordinul a 30% omit să-și ia medicamentele. - Singurul risc major pe termen lung pare să fie reprezentat de apariția deskineziei tardive. - Frecvența prizelor zilnice este, de asemenea, un subiect de discuție, diferitele studii oferind detalii care nu sunt lipsite de interes. În practica ambulatorie este aproape sigur că o priză bicotidiană este în general total inutilă, administrarea seara, înainte de culcare, fiind de preferat
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
major pe termen lung pare să fie reprezentat de apariția deskineziei tardive. - Frecvența prizelor zilnice este, de asemenea, un subiect de discuție, diferitele studii oferind detalii care nu sunt lipsite de interes. În practica ambulatorie este aproape sigur că o priză bicotidiană este în general total inutilă, administrarea seara, înainte de culcare, fiind de preferat, în general. Este de notat că servitutea tratamentului zilnic poate fi înlocuită, cu mult mai mari beneficii pentru bolnav, prin prescrierea neurolepticelor retard. - Pentru puseele acute în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a pacienților în cură discontinuă (situație în care cele mai mari beneficii ale acestei modalități terapeutice ar fi observabile) rămân încă dubitative, dar observațiile altor autori cu privire la administrarea discontinuă a neurolepticelor (Schooler, 1993; Gaebel et al, 1993) sunt încurajatoare. - Frecvența prizelor ar fi recomandabil să nu scadă dincolo de 3 săptămâni maximum, peste această limită noi constatând înmulțirea recidivelor peste o limită acceptabilă.( Chiar și în aceste condiții studiul nostru notează o medie a recidivelor mai mare decât cea a altor studii
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se oferă posibilitatea să-și dea deplina măsură a valorii. Pentru lansarea acestor programe este necesar un mai mare curaj din partea conducerii actuale a TVM și o conștientizare a necesității unei schimbări de fond în activitatea instituției. Câteva emisiuni cu priză la public, scoțând în prim plan un nou mod de abordare a realității - complex, dezinhibant, mizând pe o imagine netrucată - va stimula un spirit de emulație în interiorul televiziunii, paralizată de inerția propriilor săi angajați. În condițiile în care factorul politic
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o transformare În legătura dintre „afect și reprezentare”75. „Fantasmele artistului”, care, În cazul jurnalului intim, sunt, aproape nemodificate, și ale personajului, se obiectivează prin chiar actul deghizării lor În cuvinte - În fragmente de conversație, În relatări, În captarea În priză directă a unei experiențe a eului, În confruntarea structurii narcisice 76 care dă soluția activității creatoare. Arta, manifestare triumfătoare a eului, a rămas ultimul „bastion al narcisismului”77. Reflectarea, sub orice formă, dar, mai ales, reflectarea ca Înfruntare a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru a inova, regenerându-se. Salutând parodia drept un tip de literatură autoreflexivă cu priză la public, pe care îl atrage de partea ei creând un cadru de lectură destins cu ajutorul ironiei, umorului și al plăcerii ludice, lucrările de specialitate mai noi1 care-i sunt dedicate readuc în actualitate vociferantele dispute privitoare la acest subiect
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Călinescu, în mod sigur a excelat în utilizarea lui. Modelul naratorial construit de Seneca atrage atenția cercetătorilor parodiei dintr-o pricină evidentă: el va fi, de aici încolo, omniprezent în parodia romanescă, cel puțin în cea de valoare care, grație prizei la public pe care a înregistrat-o, s-a transformat dintr-o critică la adresa unor creații/ creatori într-o creație înțeleasă ca întreg și funcționând după reguli proprii. Aproape că nu există opere de acest gen în care un narator
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
să dea naștere romanului. Chiar dacă unii cercetători ai fenomenului, printre care și Bahtin, susțin teza supremației, în epocă, a satirei menippee față de roman (considerând că aceasta din urmă dispune de un univers mai bine închegat și de o mai mare priză la public), nici rolul celor dintâi romane latine, precum Satyricon sau Măgarul de aur, nu trebuie diminuat. Ne aflăm, e adevărat, în zona primelor încercări care unesc romanescul (aflat încă la vârsta "adolescenței") cu parodia unor genuri cristalizate, unitare, perfecte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]