189,794 matches
-
dar n-am fost atrasă de ele pînă acum și cred că e prea tîrziu, din punctul meu de vedere, pentru astfel de experiențe. Spuneați undeva că traducerea lui Proust este o piatră de încercare pentru orice mare traducător, o probă de constanță, de răbdare și fidelitate. Ce ne puteți spune despre această trudă care durează, după socoteala mea, de vreo 15 ani, timp în care ați tradus și ați scris și alte cărți. Cum e să traduci Bachelard, Cohen sau
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
intrat în text și mai ales dacă ți-ai ales textul convenabil (eu mi-am ales un text care îmi convenea sub raportul traducerii) nu sînt dificultăți mai mari decît ale traducerii din franceză în română. în chip paradoxal. La proba de foc a valorii traducerii am fost supusă pentru că editorul francez, extraordinar de pretențios, de exigent, a luat textul și l-a privit la microscop dar nu mi-a făcut mai multe observații decît mi-ar fi făcut un editor
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
cei examinați nu sînt, de data aceasta, doar artiștii, care se supun din nou, și inevitabil, unei judecăți mult mai largi, ci și judecătorul lor inițial, adică juriul, a cărui luciditate, înțelegere și intuiție pot fi acum evaluate în fața unor probe directe. De data aceasta, atît artiștii, cît și juriul au trecut cu bine de confruntarea cu faptele, pentru că expoziția celor trei premianți, deschisă în spațiile galeriei Uniunii Artiștilor Plastici din Baia Mare, este una cu adevărat ieșită din comun. Deși vin
Salonul internațional de gravură mică (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16771_a_18096]
-
sînt de neclintit, în mai vechi opțiuni. Pentru aceștia din urmă nu există decît confirmări ale propriilor lor opinii chiar și în cele mai categorice puncte de vedere contrarii. * De asemenea, alegerea unui anumit ziar poate fi pentru cititor o probă că nu vrea să afle cum stau lucrurile de fapt în lumea politică, ci că simte nevoia să i se confirme prejudecățile sale despre ea. * Paradoxul e că, la rîndul lor, ziarele știind cărui cititor se adresează nu mai îndrăznesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
combinații personale mai sigure. S-ar putea spune, după această scurtă punere în pagină, că politicianul autohton face planuri grandioase de viitor atîta timp cît speră că ele i-ar putea aduce rezultate palpabile imediate. În momentul în care vine proba imediată a alegerilor, cu perspectiva de a nu intra în Parlament, el își ia adio de la promisa epopee și se mulțumește cu un loc eligibil pe liste (aproape) oriunde s-ar afla acest loc. În anii tranziției politicianul a căpătat
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
reușit să rămîn scriitor la Paris. Aici... am cunoscut ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate "viciile și virtuțile din țară" transplantate în străinătate. Un exilat - pelerin al absolutului - poartă pe tălpi pămîntul țării natale... Pentru unii, exilul a reprezentat o probă inițiatică de cunoaștere, definire și transformare; alții însă au cedat nervos și mental adoptînd o poziție mitomană, nobrilistă - cunoscută și în trecutul intelectualității românești -, foarte aproape de un delir de grandoare. Încă nu avem o istorie literară a scriitorilor aflați peste
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția financiară din 1750, fapt reieșit din proba grafiei. Care, se întreabă autorul nostru, este relația dintre cele trei persoane și chiar, eventual, înrudirea lor? Comun celor trei purtători ai acelui nume e că sînt, toate trei, din localitatea Rodna, sînt, toți, proprietari de case, pămînturi și animale
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
provoace mustrări de conștiință. Fiindcă unii dintre buticarii pe care i-a ras dl Băsescu își vîrîseră toată agoniseala, mai și îndatorîndu-se, ca să-și deschidă prăvălioarele. Dacă primarul are știință de o mafie a buticurilor, onorabil ar fi să producă probe și să înceapă cu mafioții. * Un interviu al dlui Péter Eckstein-Kovács apărut în KRONICA a fost citat de cotidianele centrale, din cauza cîtorva fraze. Intervievatul declară că "UDMR primește nenumărate semnale conform cărora ar trebui să participe la un guvern care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
unui adevăr istoric? La cămașa de forță semnalată de raportul poliției, se adaugă... morfina. Un martor remarcase că Eminescu, legat, "nu mai avea privire". Era efectul morfinei", zice dl Codreanu. Luîndu-se, poate, după dl Cernăianu. Nu știu sursa. Cît despre proba materială, ce să mai vorbim! După morfină, drogurile, cu care "nebunul va fi tratat sistematic" de aici înainte, în clinica lui Șuțu. Ca să vezi că prefacerea unui om sănătos în "irecuperabil psihic" nu a fost descoperirea sovieticilor și, la noi
Politizarea bolii lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16815_a_18140]
-
Gheorghe Grigurcu Între alte învinuiri ce-l potopesc pe Virgil Ierunca (probă indirectă ele însele ale unei personalități puternice, cu atitudini deranjante, căci numai neantul nu iscă nici o adversitate), e și cea că n-ar avea o "operă". "N-a făcut nimic", îmi spunea cu seriozitate un notoriu teoretician literar. Dar opera
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
Începutul și sfîrșitul verii reprezintă în calendarul social al fiecărui an un interval în care în centrul interesului și al pasiunilor se situează școala, procesul de învățămînt și disciplinele obiect de concurs. Între acestea, româna (sau gramatica) figurează, obligatoriu, între probele examenelor de capacitate și bacalaureat și, selectiv, în funcție de profilul facultății, între probele concursurilor de admitere în învățămîntul superior. Ca atare, este implicată, ca și celelalte, în vîltoarea contestării și a discuțiilor pasionale. Dar, dincolo de reacțiile celor direct interesați, concursurile, prin
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
interval în care în centrul interesului și al pasiunilor se situează școala, procesul de învățămînt și disciplinele obiect de concurs. Între acestea, româna (sau gramatica) figurează, obligatoriu, între probele examenelor de capacitate și bacalaureat și, selectiv, în funcție de profilul facultății, între probele concursurilor de admitere în învățămîntul superior. Ca atare, este implicată, ca și celelalte, în vîltoarea contestării și a discuțiilor pasionale. Dar, dincolo de reacțiile celor direct interesați, concursurile, prin rezultatele lor, incită la reflecție asupra adecvării cunoștințelor care reprezintă disciplina și
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
restrîns și specializat, domenii de cunoștințe subordonate celui dintîi. Limba română (sau româna), de pildă, ca denumire generică de disciplină didactică, este utilizată fără discriminare, atît de elevi cît și de cadrele didactice (inclusiv în cataloage și în inventarul de probe la diverse examene și concursuri), acoperind în egală măsură cunoștințele de literatură și de limbă (română) în diversele ei ipostaze - ortografie, ortoepie, gramatică, lexic etc. Explicația acestui uz o oferă introducerea - de-a lungul multor ani de studiu - paralelă și
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
îngemănată a cunoștințelor aparținînd acestor domenii. O extindere semantică generalizator nediscriminatorie cunoaște și termenul gramatică utilizat generic (în opoziție cu literatură) pentru variatele categorii de cunoștințe lingvistice impuse de programele școlare. Concursurile de admitere ale multor facultăți cuprind și o probă de gramatică (limbă română), ale cărei subiecte presupun, conform programei, și cunoștințe (de lexic, de ortografie etc.), care nu aparțin domeniului disciplinelor gramaticale în sens strict: descoperirea în text a neologismelor sau arhaismelor lexicale, alegerea formei ortografic sau ortoepic corecte
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
între lucrările auxiliare destinate sprijinului procesului didactic au cele care, sub formă de culegeri de teste, însoțite de rezolvări și comentarii și, eventual, de bareme evaluative, urmăresc acomodarea elevilor (și profesorilor) atît cu noile cerințe, cît și cu tipurile de probe adaptate acestor cerințe, pregătindu-i, în plan imediat, pentru concursurile care jalonează, marcînd etapele, desfășurarea instruirii în sistemul școlar românesc. Între cele mai recente, acoperind cele trei momente principale ale procesului de învățămînt implicînd disciplina limba română, se numără, de
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
greu să se obțină bune fotografii ale spectacolului.) Din nou, ca și în alte împrejurări artistice oferite de Mona Chirilă, centrul de forță stă în jocul actorilor Miriam Cuibus și Dragoș Pop, în bine condusa expresivitate corporală - împinsă pînă la probe de pantomimă. Aici, trebuie subliniată intenția regizorală de a crea/recrea imagini trimițîndu-ne la filmul mut, fiindcă o bună parte din spectacol e compusă din gest și dans, iar muzica, care are un rol major, reproduce melodiile executate la pian
Din eprubeta memoriei by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/16864_a_18189]
-
Nu mai e nevoie a sublinia cît de gingașă e chestiunea atribuirii unui "mare caracter", a unei "exemplarități de conștiință" unora din scriitorii menționați, indiscutabil de valoare (deși nu chiar de "geniu"), pe care pedalează neoesteții "apolitici", e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
polifonii de soluții artistice. Dar mai spune ceva. Anume că refuzăm excesele, că viața spirituală românească se rostește în buna lumină a comunității umane și nu a demoniei, dezechilibrului, explozivității. Este de reținut nota aceasta particularizantă în primul rînd pentru proba de creativitate oferită. Apoi în orientarea ce caută să trezească omenescul. Nu să-l exaspereze pentru ca, apoi, să deregleze tribulații interioare, prefăcînd suportabilul în insuportabil. Aceasta întrucît privește ideologia literară. Pe de altă parte un efect de distanțare de clișeele
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
de altă parte, el este somat să ofere o nouă acreditare demersului său și să facă încă o dată dovada că în relația directă cu realul nu i s-au epuizat resursele și nici nu i s-au erodat mijloacele. Această probă de vitalitate nu putea fi nicăieri mai bine verificată decît în peisaj, în peisajul înțeles deopotrivă ca ambient fizic și ca spațiu consacrat al gîndirii plastice și al aspirației spirituale. Fără a încerca o evaluare a fiecărei prezențe în parte
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
candideze. Acest comentariu a fost scris cu câteva ore înaintea anunțului făcut de președintele Constantinescu, spune Nota care dă lovitura de moarte editorialului care nu și-ar mai fi avut locul în ziar. * Nici editorialul din ROMÂNIA LIBERĂ nu trece proba zilei. * Ziarul BURSA pare să nu fi auzit de anunțul președintelui Constantinescu. * NAȚIONAL rezolvă problema paginii întâi cu o extraordinară fotografie din spate a președintelui care părea că își ia rămas bun. Dacă se va da un premiu de inventivitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
României. Dacă dl Cristoiu, independent într-un ziar de partid, ar fi scris Președintele Constantinescu nu va mai candida, asta ar fi fost o lovitură de analist. Republicatul pamflet anti Constantinescu, redactat în proza apoasă a dlui Cristoiu e o probă suplimentară că editorialistul continuă să creadă că poate face și desface în lumea politică și că un articol al său dă linia de conduită în politică. Dar poate că la cazul Cristoiu ar trebui să reflecteze și alți directori de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
de cînd ne cunoscuserăm. Nu se poate! făcuse aproape indignat. Cum să nu fi știut el?!... Ba da, îi spusesem, nu v-am tutuit niciodată. "Costică, glumești?"... Nu glumeam deloc. Și-atunci, el îmi ceruse să-l întreb ceva, de probă, dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de probă, îl întrebasem: G., tu te duci să te tunzi?... A, nu, nu, - exclamase oripilat - exclus!... Dar cum de făcusem eu, pînă atunci, de nu-și dăduse seama că nu îl tutuiam?... Asta îl mira. Și îi dădusem, la iuțeală, cîteva
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
fi, în vreun fel, recuperate. Gol și suspendat din propria sa istorie, pictorul nu avea decît o singură alternativă reală: aceea de a transforma dezastrul în act puruficator și de a lua totul de la capăt ca și cum ar fi trecut prin proba inițiatică a unei nașteri noi. întrebarea legitimă în legătură cu ceea ce avea să urmeze era aceea dacă pictura nouă va fi o formă de continuitate, altfel spus va mai semăna ea cu cea dispărută în flăcări sau, dimpotrivă, va fi expresia unei
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
cu Iuliu Roșca (vag dramaturg, cu o piesă reprezentată la Naționalul bucureștean, și frecventator al Junimei bucureștene), care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]