3,972 matches
-
structurii politice duale. Ele se găsesc între partidele naționale și grupurile politice din Parlamentul European. În al doilea rînd, sînt dependente financiar de membrii individuali și de grupurile politice din Parlamentul European. În al treilea rînd, eficacitatea procesului decizional este problematică 87. Complementară concepției lui Pridham, contribuția lui Lécureil prezintă avantajul de a insista nu doar pe dimensiunea familială, ci și pe legătura dintre partidele membre și grupurile politice, precum și pe obstacolele cu care se confruntă dezvoltarea europartidelor. Karl-Magnus Johansson contestă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
puțin interesate de ea. Prin urmare, funcțiile atribuite FEP sînt prost asumate 127. Trebuie, de asemenea, menționată relația din sînul familiei lor politice și cu alte familii politice. Pe de o parte, europartidele întrețin relații în sînul familiei lor politice. Problematic poate fi raportul cu partidele membre și cu grupurile politice din Parlamentul European. De exemplu, relația dintre FEP și grupurile politice din PE nu e nici pe departe armonioasă. O serie de factori permite explicarea acestei stări: componența FEP nu
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
la regulile transparenței, a donațiilor din partea grupurilor politice din Parlamentul European, pentru a se adapta la decizia Curții de Conturi, și a donațiilor de la entități juridice în care participarea statului depășește 50% din capital. Cu toate acestea, rămînea un punct problematic. Este vorba despre donațiile din partea persoanelor juridice. Pentru a-l rezolva, președinția belgiană a sugerat succesiv trei compromisuri: (a) interzicerea donațiilor provenind de la persoane juridice; (c) plafonarea donațiilor provenind de la persoane juridice și (c) interzicerea donațiilor provenind de la persoane juridice
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
portofoliu ministerial, fie pentru că fac parte dintr-un guvern de coaliție, fie pentru că sînt în opoziție. Primul organ apărut a fost PSE-EcoFin, în martie 1996, însărcinat cu pregătirea Consiliului EcoFin. Ca și în cazul conferinței liderilor de partid, a devenit problematică împăcarea pozițiilor partidelor social-democrate de opoziție, mult mai pronunțate ideologic, cu cele emise de participanții la Consiliul EcoFin, care, pe de altă parte, apărau interese naționale divergente 334. Aceeași problemă o regăsim la PSE-Mediu335. În plus, e greu să fie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
variație ține astăzi de a pune social-democrația la singular sau la plural. PSE dispune de un drapel, cu cele 12 stele ale Uniunii, în mijlocul cărora se înalță trandafirul său! 5.3.7. Mijloacele financiare proprii Finanțarea PSE a fost368 extrem de problematică. Cum au remarcat Luciano Bardi și Simon Hix, federațiile europene de partide depind, în realitate, de partidele membre și de grupurile politice din Parlamentul European 369. Datele pe care le-am adunat confirmă analiza lui Luciano Bardi. Faptul este atestat
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
dar nu suficient. Apoi, politica europartidelor nu este același lucru cu cooperarea paneuropeană a partidelor 428. Cu acest concept, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele testează mai degrabă ipoteza potrivit căreia "cooperarea paneuropeană a partidelor politice prezenta și permitea abordarea problematicilor importante avute rar în vedere, în ciuda interesului lor" în ceea ce privește "identitatea însăși a partidelor politice, utilizarea și maximizarea relațiilor internaționale, dar și rolurile pe care partidele occidentale le-au jucat sau au vrut să le joace în apariția formațiunilor partinice din
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
european. Relansarea creșterii depindea de două condiții interdependente. În primul rînd, PS a pledat pentru o politică a relansării concertate la nivel european. În acest sens, era necesar ca UE să lanseze un mare împrumut. Faptul era cu atît mai problematic, după PS, cu cît Consiliul EcoFin s-a opus aplicării deciziilor Consiliului European privitoare la Inițiativa europeană de creștere propusă de Jacques Delors în 1992, precum și proiectului celor unsprezece mari lucrări de infrastructură europeană. În al doilea rînd, PS a
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
DS. Răspunzînd invitației lui A. Guterres, DS italiană a insistat pe necesitatea relansării producției, pentru a se realiza ocuparea completă a mîinii de lucru 604. Fostul partid comunist italian a subliniat importanța realizării condițiilor pentru competitivitate și creștere. Investițiile sînt problematice, nivelul lor scăzut fiind principalul responsabil pentru slaba creștere economică din anii 1980. Și regiunile mai slab dezvoltate aveau nevoie de ajutor. Pe de o parte, este primordială luarea de măsuri active, precum creșterea salariilor și dezvoltarea cererii de "muncă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mecanismele partinice centralizate determină, în parte, elaborarea programelor partidelor europene. La conferința liderilor, operează mai ales mecanismele descentralizate. În plus, mecanisme verticale leagă conferința liderilor și grupurile de lucru. În acest cadru, cooperarea este necesară deoarece permite atenuarea amplorii anumitor problematici, crearea solidarităților politice familiale și realizarea convergențelor în jurul unor politici. Cea de-a doua dimensiune ține de organizarea externă în procesul politic european. Europartidele sînt dependente de aplicarea eventualei lor coeziuni. Pentru Hix și Lord, există foarte puține mecanisme care
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În acest caz, n-ar avea recunoașterea oficială din partea UE. În al patrulea rînd, partidele europene trebuie să participe la ultimele alegeri europene sau să-și exprime intenția de a o face. Acest ultim criteriu ni se pare cel puțin problematic, în măsura în care legislatorul european nu a ales între obligația și intenția de participare la alegerile europene. În fine, rămîne de determinat care sînt candidații și cui îi va acorda Parlamentul European statutul de partid politic la nivel european. O dată acordată eticheta
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care, folosind o anumită strategie, să construiască și un răspuns care să nu se rezume la o simplă însumare a celor învățate, ci să implice și o depășire a informațiilor pe care le posedă. În cazul obiectului „ Științe”, rezolvarea situațiilor problematice este ușurată și de faptul că elevii vin în contact direct cu natura înconjurătoare. În cadrul metodologiei solicitată de lucru în echipă, elevii rezolvă problemele individual sau în grup, prin consultarea manualului de științe, consultarea unor articole din reviste, a unor
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Discursul Indirect Liber au mers mai departe și și-au pus în practică teoria nemaipreocupîndu-se de criterii. Opțiunile păreau a fi, atunci, revenirea la pozițiile inițiale, accentul prioritar pe aplicația în practică sau respingerea naratologiei. Toate aceste trei poziții sînt problematice. Regresia demonstrează neputința de a merge mai departe, aplicația în practică poate implica o acceptare necondiționată a unor teorii imperfecte, iar respingerea este motivată printr-o schimbare a priorităților; însă ea este și o negare a importanței întrebărilor mai degrabă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atribuirii reprezintă funcția descriptivă. Considerăm că un fragment este descriptiv cînd acestă funcție este dominantă. Astfel, exemplul a) este predominant descriptiv, în timp ce b) este un amestec între descriere și narație. În cadrul tradiției realiste, descrierea a fost întotdeauna considerată a fi problematică. În Republica, Platon a încercat să rescrie fragmente din Homer în așa fel încît ele să fie "cu adevărat" narative. Primele elemente care au fost lăsate deoparte au fost descrierile. Homer a încercat să le evite, sau măcar să le mascheze
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a le caracteriza (ce sînt ele și cum aflăm asta?). Probleme Personajele se aseamănă cu oamenii. Literatura este scrisă de, pentru și despre oameni. Este acesta un truism, atît de banal încît avem tendința să-l uităm, și atît de problematic încît îl reprimăm adesea, cu aceeași ușurință. Pe de altă parte, oamenii despre care tratează literatura nu sînt oameni adevărați. Sînt creaturi fabricate, alcătuite din fantezie, imitație, memorie: oameni de hîrtie, fără carne și sînge. Faptul că nu există nici o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui Nabokov a trezit reacții aprinse. Mentalitatea lui Humbert era cu totul greșită; omul era un ipocrit imoral, și acest lucru poate fi dovedit citînd din text. Totuși, dacă analizăm toate enunțurile Naratorului-Personaj, atunci se creează o situație mult mai problematică. Și chiar dacă acest narator este un ipocrit imoral, nu înseamnă că întregul roman e imoral, sau că așa a fost conceput. Trebuie luate în considerare mult mai multe lucruri pentru a susține pretenția de imoralitate, întotdeauna restrînsă la contextul de
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pozitivă. Tînărul este înscris de două ori, de fiecare dată negativ. Relațiile reciproce dintre personaje sînt îndată vizibile. În acest fel pot fi cartografiate și grupuri de personaje mai complex alcătuite. Dar însăși opoziția binară ca structură a gîndirii este problematică. Stabilirea axelor semantice de acest tip supune obiectul său altfel spus, un domeniu semantic distinct la trei mișcări logice succesive, care fiecare agravează prejudiciile: comprimarea unui domeniu infinit de bogat dar și haotic la două centre; articularea acestor centre la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
oarecare măsură decît cea curentă, bazată pe personaje rotunde sau plate. Problematica eroului Încă de la începuturile teoriei literare se făceau referiri la eroul unei povestiri. Cine este eroul? Această întrebare este adresată frecvent. Termenului i s-au atașat atîtea trăsături problematice, încît mai bine să fi fost lăsat deoparte. Din cînd în cînd se fac tentative de a defini termenul de erou, dar pînă acum ele nu s-au concretizat. Capacitatea cititorului de a identifica eroul a fost considerată ea însăși
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
putea eticheta, de dragul convenienței, FP, implică prejudecăți și limitări. În romanul Ce știa Maisie, al lui Henry James, focalizarea, atunci cînd este calibrată pe personaj, aparține aproape în întregime lui Maisie, o fetiță care nu înțelege prea multe din relațiile problematice care se desfășoară în jurul ei. În consecință, evenimentele sînt prezentate cititorului prin viziunea limitată a fetiței, el dîndu-și seama doar treptat de ceea ce se întîmplă. Dar cititorul nu este o fetiță. El înțelege mai multe decît Maisie din informația pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
său, Hamon tratează cele mai importante aspecte legate de personaj și le plasează într-un cadru semiotic. Volumul său publicat ulterior (1983) se bazează pe același model. Clasificarea personajelor pe care el o operează între semnificat și semnificant o consider problematică. Booth discută pe marginea naratorului necreditabil (1961). Un binecunoscut studiu asupra spațiului, avînd orientări filosofice și psihanaliste, este Poetica spațiului a lui Bachelard (1957). Uspenski (1973) pune în discuție unele aspecte foarte interesante ale acestei chestiuni. Lodge (1977) discută o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
concentrarea asupra subiectivității din cartea mea este înrudită cu orientarea sa psihanalitcă. O bună punere în discuție a chestiunilor legate de proiecția naivă a narativității în artele vizuale o oferă Alpers&Baxandall (1994). Lucrarea lui Mitchell (1995) este dedicată relațiilor problematice dintre artele vizuale și literatură. În ce mă privește, am abordat pe larg această problematică (1991). Textul lui Mulisch What Happened to Sergeant este preluat din Hudson Review nr. 14 (1961). Scena sărutului din Proust este un caz pe care
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
prezintă și alte simptome ale unei tranziții violente de la căsătoria patrilocală (greșit considerată matriarhală) la căsătoria virilocală (de exemplu, în Cartea judecătorilor 15) și la ipoteza că această tensiune care stă la baza narațiunilor dar și a folosirii unor termeni problematici ne ajută să explicăm cele mai obscure pasaje, în special din secțiunea finală a Cărții. Dar care este interacțiunea interdisciplinară pe care o puteam observa aici? Să presupunem că am învățat de la Geertz cum să suspendăm conținutul categoriei subiectului deoarece
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
doi actanți într-un singur actor ori invers, concretizarea unui singur actant, puterea, într-un număr specific de puteri specifice. Această posibilitate ne face să realizăm că baza modelului nostru este principiul inegalității numerice; și că acest principiu, oricît de problematic ar părea, este în același timp și justificarea modelului. În principiu actanții sînt reprezentați în fiecare fabulă: fără actanți nu există relații, fără relații nu există proces, fără proces nu există fabulă. Însă numărul actorilor este nelimitat. Se poate întîmpla
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lăsați nu-i mai iei. Eu ți-am zis să nu mai pleci fără tehnică, ea te scoate din impas. Cum ai ieșit de-acolo, din sicriul vertical? Nu e vorba despre lift, Sandule, ce bați câmpii, alta e problema problematică, spinoasă și plină de spini, ca să zic așa, s-a blocat a mea pe scandal Și așa a rămas de vreo trei ore. Am ieșit Și am lăsat-o să se certe singură, n-am mai suportat. Cică de ce am
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
moral ["IPOTEZA, O PRESUPUNERE... "] 2287 Ipoteza, o presupunere din care se trag urmări. Procesul prin care ajungem la formarea ipotezelor este interesant pentru logica concretă... Mai ales trebuie să intrăm în cercetare, pentru că ea este tratată ca ceva nesigur și problematic. E drept cumcă este un daca. Trebuie distins între ipoteze provizorii și definitive. Ip[otezele] provizorii sunt numai spre a fi *** sau spre a deveni definitive. Cât de frivol s-a tratat vorba ip[oteză] este dovadă că s-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
obiectul cugetărei sau este cu putință, adică așa fel care în aieve nu este de față, ci totuși poate fi sau aievnic, adică așa fel care în fapt este de față, așa și cugetarea sau este despre materie cu putință (problematică) sau aievnică (asertorie). Adică când cugetăm despre un lucru care este numai cu putință, atuncea cugetarea noastră este problematică, iară cugetând despre un obiect ce este de față avem cugetarea aievnică sau asertorie așa pentru exemplu: cugetând cu un veșmânt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]