10,620 matches
-
elucidăm, pe cât posibil, pe baza documentației trecute în revistă în cadrul elaborării acestui studiu, morbiditatea generală a epocii, care este superioară în mod cert aceleia studiate pe baza internărilor de la Spitalul Socola, care constituie, în totalitatea lor, un eșantion cu semnificații procentuale, dar nu reprezintă morbiditatea generală, care este superioară numeric. Datele comunicate de medicii de plasă (circumscripții) între 1910 și 1930, singura etapă pe are am putut-o reface, coroborate cu rapoartele adresate ministerului, deși nu sunt de o precizie științifică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prețului factorului de producție abundent conduce la majorarea veniturilor posesorilor lui, în timp ce diminuarea prețului factorului rar este însoțită de scăderea veniturilor deținătorilor acestuia. Păstrând aceleași ipoteze ca și în modelul H-O, concluzia celor doi economiști a fost că modificarea procentuală a prețului unui factor de producție este mai mare decât cea a prețului produsului care la utilizat în mod intensiv. Acest fenomen este cunoscut și utilizat în literatura de specialitate sub denumirea de "efect de amplificare". Modelul Heckscher-Ohlin împreună cu propozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
depinde atât de efectele generate în cadrul producției cât și în cadrul consumului. Pentru a sintetiza efectele nete ale producției și consumului asupra dezvoltării comerțului exterior al unei țări este foarte utilă folosirea elasticității cererii pentru importuri în funcție de venit, care măsoară modificarea procentuală în cadrul importurilor raportată la variația procentuală a venitului național. Astfel, în cazul când valoarea indicatorului este egală cu unitatea, adică comerțul înregistrează aceeași rată de creștere ca și venitul național, efectul total net este zero. În intervalul (0, 1) comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
producției cât și în cadrul consumului. Pentru a sintetiza efectele nete ale producției și consumului asupra dezvoltării comerțului exterior al unei țări este foarte utilă folosirea elasticității cererii pentru importuri în funcție de venit, care măsoară modificarea procentuală în cadrul importurilor raportată la variația procentuală a venitului național. Astfel, în cazul când valoarea indicatorului este egală cu unitatea, adică comerțul înregistrează aceeași rată de creștere ca și venitul național, efectul total net este zero. În intervalul (0, 1) comerțul crește în valoare absolută, dar cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
15000 20000 25000 Figura 2.3. Legătura dintre PIB/loc și exporturile/loc pentru 38 de țări din Europa în anul 2000 Forma modelului, reprezentată sugestiv în figura 2.3. ne permite să afirmăm ideea potrivit căreia unor creșteri relative (procentuale) egale ale exporturilor/loc le corespund în mod necesar creșteri relative egale ale PIB/loc. Acest lucru arată că o deschidere realizată eficient către exterior (variabilă reprezentată sugestiv prin calculul valorii exporturilor care corespund unui locuitor din fiecare țară analizată
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Tailanda 1100 1945 40 Vietnam 185 401 41 Japonia 3771 37494 42 Israel 5199 18274 Sursa: prelucrat după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, pp. 2-9 și 316-321. La fel ca și în cazul Europei și aici unor creșteri relative (procentuale) egale ale exporturilor/loc le corespund creșteri relative egale ale PIB/loc, cu alte cuvinte creșterea procentuală a exporturilor corespunzătoare unui locuitor din țările continentului asiatic se regăsește proporțional într-un ritm mediu anual de creștere a PIB/loc superior
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
după UNCTAD Handbook of Statistics 2002, Geneva, pp. 2-9 și 316-321. La fel ca și în cazul Europei și aici unor creșteri relative (procentuale) egale ale exporturilor/loc le corespund creșteri relative egale ale PIB/loc, cu alte cuvinte creșterea procentuală a exporturilor corespunzătoare unui locuitor din țările continentului asiatic se regăsește proporțional într-un ritm mediu anual de creștere a PIB/loc superior. 78 oc 0 0 10000 20000 30000 40000 Figura 2.4. Legătura dintre PIB/loc și exporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mai mic decît în lipsa unui acord ; e ca o plasă de siguranță. Dar cît o să ne mai tot împrumutăm ? Iar dobînzile sunt mari și așa, 6% nu este o dobîndă mică, iar pentru agenții economici se mai adaugă 2-3 puncte procentuale. Ținem neapărat să ajungem Grecia din urmă ? Nu e destul de rău și așa ? M-am uitat peste programele economice ale principalilor competitori politici nici unul nu e fezabil. Măsuri ca cele propuse ar fi putut fi pertinente acum opt ani, acum
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Obezitatea este definită ca o creștere ponderală peste 20% din greutatea ideală realizată prin hipertrofia și/sau hiperplazia țesutului adipos, în timp ce prin supraponderabilitate se înțelege creșterea greutății fără participarea obligatorie a masei țesutului adipos. În funcție de surplusul de țesut adipos exprimat procentual față de greutatea ideală, obezitatea se clasifică în medie (+25 %), accentuată (+50 %), foarte accentuată (+75 %), exagerată (+75 %). Un individ este considerat supraponderal dacă are un surplus de 10 kg față de greutatea ideală, cu obezitate de gradul I la un exces de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
UE, dar și al diferitelor țări în tranziție și dezvoltate, în perioada de criză, a înregistrat scăderi cu mult mai mici decât indicele influxurilor anuale. Indicele influxurilor anuale a scăzut cel mai puternic în România, cu circa 73 de puncte procentuale și în Bulgaria, cu aproximativ 85 puncte procentuale, în celelalte țări în tranziție indicele influxului anual fiind în jurul a 50 de puncte procentuale. Este interesant de observat că și în țările dezvoltate, în anii de criză, 2009-2010, se constată un
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și dezvoltate, în perioada de criză, a înregistrat scăderi cu mult mai mici decât indicele influxurilor anuale. Indicele influxurilor anuale a scăzut cel mai puternic în România, cu circa 73 de puncte procentuale și în Bulgaria, cu aproximativ 85 puncte procentuale, în celelalte țări în tranziție indicele influxului anual fiind în jurul a 50 de puncte procentuale. Este interesant de observat că și în țările dezvoltate, în anii de criză, 2009-2010, se constată un recul sensibil al indicelui influxurilor anuale, cu deosebire
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
influxurilor anuale. Indicele influxurilor anuale a scăzut cel mai puternic în România, cu circa 73 de puncte procentuale și în Bulgaria, cu aproximativ 85 puncte procentuale, în celelalte țări în tranziție indicele influxului anual fiind în jurul a 50 de puncte procentuale. Este interesant de observat că și în țările dezvoltate, în anii de criză, 2009-2010, se constată un recul sensibil al indicelui influxurilor anuale, cu deosebire în Austria, Franța și Italia, ceea ce semnifică o capacitate de rezistență la șocuri mai redusă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ca procent din PIB; interpretarea acestui indicator poate fi multiplă, în sensul că, pe de o parte, el semnifică o reflectare a intensității sau gradul de globalizare a economiilor naționale și, pe de altă parte, ne indică de câte unități procentuale de stoc de ISD are nevoie o țară pentru a realiza o unitate procentuală de PIB. Cu alte cuvinte, cea de-a doua interpretare poate fi ușor asimilată unei formule de eficiență economică în care variabila de efort este la
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de o parte, el semnifică o reflectare a intensității sau gradul de globalizare a economiilor naționale și, pe de altă parte, ne indică de câte unități procentuale de stoc de ISD are nevoie o țară pentru a realiza o unitate procentuală de PIB. Cu alte cuvinte, cea de-a doua interpretare poate fi ușor asimilată unei formule de eficiență economică în care variabila de efort este la numărător, iar cea de efect, la numitor, evidențiind numărul de unități valorice, de efort
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și 2011, în sensul reducerii în continuare a ISD de tip greenfield. Nivelul stocului ISD greenfield a fost cu mult mai redus în România față de celelalte țări, deși ca pondere în total stoc investiții străine directe se constată o valoare procentuală mai mare în România decât media mondială și a țărilor UE. O problemă deschisă a investițiilor greenfield o reprezintă cea a structurilor pe activități economice, care ne oferă repere comparative în ceea ce privește diferitele categorii de nivel tehnologic specific activităților respective. Din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Politica de creștere a volumului creditelor acordate de firma-mamă filialelor din România a urmărit practic realizarea unor beneficii generate tocmai de diferența de dobândă mai mare de câteva ori în România decât în țările de origine la creditele contractate. Distribuția procentuală anuală a stocului de ISD pe întreaga perioadă analizată evidențiază ponderi de peste 8% în anii 2008-2012 și o diminuare sensibilă a volumului investițiilor străine directe în prima jumătate a anului 2013. 3.1.1. Analiza regională a investițiilor străine directe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
prima jumătate a anului 2013. 3.1.1. Analiza regională a investițiilor străine directe Investițiile străine directe reprezintă o sursă diferențiată de finanțare a economiei județelor României, motiv pentru care vom prezenta numărul și valoarea capitalului social subscris, precum și distribuția procentuală a stocului de ISD, pe fiecare județ, în perioada 1991-2012. În intervalul 1991-2012, investițiile străine directe în profil teritorial prezintă următoarele particularități: municipiul București deține cea mai mare pondere (52,78%), urmat de județul Ilfov (6,82%), din totalul investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ale României, în termeni absoluți, a scăzut ca urmare a faptului că investițiile autohtone au înregistrat scăderi mai mari decât ISD; în anul 2011, când procesul de reducere a investițiilor străine directe în România a continuat în proporții semnificative, rata procentuală a ISD în IT a scăzut la 11,6%, fiind mai mică decât cea din anul 2008 (15,1%), ceea ce ne confirmă faptul că, pe de o parte, a scăzut atractivitatea României pentru noi investitori străini și, pe de altă
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
exterior este în mâinile investițiilor străine directe. În perioada 2008-2011, se constată o reducere a valorii absolute a soldului balanței comerciale a întreprinderilor cu ISD de 5,97 ori, ceea ce în cifre relative reprezintă o reducere cu 29,20 puncte procentuale, astfel că întreprinderile cu capital străin, în anul 2011, au contribuit cu mai mult de o cincime la deficitul balanței comerciale a țării, față de 49,29% în anul 2008. Această reducere se explică prin impactul negativ pe care l-a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în scădere. În ultimii patru ani, contribuția investițiilor străine directe la procesul de creștere economică în România a fost într-o continuă reducere, ponderea acestora în PIB și în investițiile totale ale României reducându-se substanțial (cu 5,4 puncte procentuale). În condițiile în care, în mod obiectiv sau subiectiv, are loc acest proces de scădere a investițiilor străine directe, principalele surse de creștere economică sustenabilă în România trebuie abordate cu prioritate, într-un mod diferit față de perioada de „boom” a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sensibilă a intrărilor valutare din transferurile bănești ale lucrătorilor români în străinătate și din unele privatizări ale activelor statului; declinul PIB și al investițiilor realizate în economia națională în timpul anilor de la începutul crizei, 2009 și 2010, de -7,7 puncte procentuale, respectiv -36,3 puncte procentuale, nu a fost recuperat decât în mică măsură, în anii 2011 și 2012, cu +2,9 puncte procentuale și +27,1 puncte procentuale, ceea ce presupune eforturi în continuare, în anii următori, pentru recuperarea integrală, astfel încât
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
transferurile bănești ale lucrătorilor români în străinătate și din unele privatizări ale activelor statului; declinul PIB și al investițiilor realizate în economia națională în timpul anilor de la începutul crizei, 2009 și 2010, de -7,7 puncte procentuale, respectiv -36,3 puncte procentuale, nu a fost recuperat decât în mică măsură, în anii 2011 și 2012, cu +2,9 puncte procentuale și +27,1 puncte procentuale, ceea ce presupune eforturi în continuare, în anii următori, pentru recuperarea integrală, astfel încât să se ajungă la nivelul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
investițiilor realizate în economia națională în timpul anilor de la începutul crizei, 2009 și 2010, de -7,7 puncte procentuale, respectiv -36,3 puncte procentuale, nu a fost recuperat decât în mică măsură, în anii 2011 și 2012, cu +2,9 puncte procentuale și +27,1 puncte procentuale, ceea ce presupune eforturi în continuare, în anii următori, pentru recuperarea integrală, astfel încât să se ajungă la nivelul anterior atins în anul 2008; numărul de șomeri a crescut de la 403,4 mii persoane în anul 2008
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în timpul anilor de la începutul crizei, 2009 și 2010, de -7,7 puncte procentuale, respectiv -36,3 puncte procentuale, nu a fost recuperat decât în mică măsură, în anii 2011 și 2012, cu +2,9 puncte procentuale și +27,1 puncte procentuale, ceea ce presupune eforturi în continuare, în anii următori, pentru recuperarea integrală, astfel încât să se ajungă la nivelul anterior atins în anul 2008; numărul de șomeri a crescut de la 403,4 mii persoane în anul 2008 la 709,4 mii persoane
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la nivel macroeconomic a scăzut în toate țările analizate, cu excepția Germaniei, unde acestea au cunoscut o ușoară creștere; criza economică și financiară a afectat cel mai mult procesul investițional în Bulgaria, care a înregistrat o scădere de 34,47 puncte procentuale, și în România, unde scăderea a fost de 29 puncte procentuale; potrivit previziunilor, procesul investițional, în perioada 2013-2014, va fi reluat în toate țările membre ale UE, înregistrându-se depășiri ale investițiilor din anul 2011 în anii 2013 și 2014
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]