18,757 matches
-
Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, principiul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, este respectat prin instituirea unor reguli speciale inclusiv în ceea ce privește căile de atac. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. ... 16. Potrivit jurisprudenței Curții, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată și poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.870D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține, pe de o parte, că instituirea unor termene procesuale servește unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților, astfel că nu poate avea semnificația unei restrângeri nepermise a accesului la justiție. Pe de altă parte, încălcarea autorității de lucru
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.870D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Instanța reține, pe de o parte, că instituirea unor termene procesuale servește unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților, astfel că nu poate avea semnificația unei restrângeri nepermise a accesului la justiție. Pe de altă parte, încălcarea autorității de lucru judecat prin pronunțarea a două hotărâri potrivnice nu poate să rezulte decât din măsurile dispuse prin dispozitivul
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
data pronunțării. ... 22. Curtea a reținut că, în ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, art. 430 din Codul de procedură civilă stipulează că hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. ... 25. În consecință, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. ... 26. În acest sens, Curtea a reținut că obligația părților de ași exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
sens, Curtea a reținut că obligația părților de ași exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
nr. 114 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020, a reținut că contestația în anulare poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesuale penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre. Contestația în anulare
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul de procedură penală, stabilind, totodată, că legiuitorul poate exclude folosirea unor căi de atac sau poate limita utilizarea anumitor instrumente procesuale aflate la îndemâna părților, fără ca prin aceasta să se încalce litera sau spiritul Legii fundamentale. ... 19. Prin urmare, Curtea a reținut că art. 21 alin. (3) din Constituție garantează dreptul părților la acces liber la justiție, precum și dreptul
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
Partea I, nr. 1013 din 30 octombrie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 17. Prin Decizia nr. 303 din 9 iunie 2020, precitată, paragrafele 14-22, Curtea a reținut că măsurile asigurătorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ce aparțin suspectului, inculpatului, părții responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, a executării pedepsei amenzii sau
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
proces echitabil și ale dreptului la apărare și la soluționarea cauzei de către o instanță independentă și imparțială, iar lipsa unei căi de atac împotriva acestor hotărâri nu afectează egalitatea în fața justiției, deoarece părților le este garantată exercitarea drepturilor procesuale în mod egal și fără discriminări. ... 31. Totodată, reglementarea aplicabilă în materia contestării hotărârilor judecătorești privind cariera judecătorilor și procurorilor este una specială față de dreptul comun, fiind instituită în considerarea specificului statutului judecătorilor și procurorilor, precum și a rolului
DECIZIA nr. 415 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264703]
-
competența completurilor de 3 judecători. O altă interpretare ar fi evident discriminatorie și ar constitui și o încălcare flagrantă a principiului unicității și imparțialității justiției. Garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, așadar garanții procesuale de imparțialitate și independență a instanței, trebuie să fie aceleași, indiferent dacă funcția jurisdicțională este exercitată de un complet de 5 judecători sau de unul de 3 judecători. ... 7. Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în prezenta cauză, întrucât dispozițiile legale criticate sunt norme de drept penal substanțial, iar garanțiile dreptului la un proces echitabil se asigură prin normele dreptului procesual penal. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, însă aceste înscrisuri noi nu sunt cunoscute persoanei vătămate, întrucât nu este legal citată. ... 6. Judecătoria Găești apreciază că soluționarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale fără participarea tuturor părților și subiecților procesuali principali - în speță, fără participarea persoanei vătămate - contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate și oralitate. Însă odată citate, părțile au posibilitatea să ia cunoștință despre desfășurarea procedurii în fața judecătorului de cameră preliminară și
DECIZIA nr. 549 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265150]
-
civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Legea nr. 310/2018), în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 21. Astfel, completul de judecată din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția I civilă, ce a formulat prezenta sesizare, este învestit cu soluționarea unui recurs în cel de-al doilea ciclu procesual (într-un litigiu început la data de 30 mai 2019, așadar, după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018). Prin urmare, acest complet soluționează cauza în ultimă instanță, pronunțând o hotărâre definitivă, conform dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
soluționarea pe fond a recursului, întrucât de dezlegarea ce i se va da depinde modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție va proceda în ipoteza admiterii recursului, pentru a doua oară în prezentul proces. ... 23. În primul ciclu procesual parcurs în cauză, recursul a fost admis, dispunându-se, în consecință, casarea deciziei de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. Astfel, se pune problema de a ști, în interpretarea și aplicarea art. 497 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
vigoare și care, mai mult decât atât, se aplică în mod efectiv de puțină vreme, în litigii începute după data de 21 decembrie 2018 și aflate pentru a doua oară în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în etapa procesuală a recursului. ... 29. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că, la nivelul Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-au pronunțat până în prezent doar două decizii în litigii începute sub imperiul Legii nr. 310/2018, anume deciziile
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
începute sub imperiul Legii nr. 310/2018, anume deciziile nr. 2.533 din 18 noiembrie 2021 și nr. 572 din 17 martie 2022 (neredactată), ambele pronunțate de același complet de judecată. Prin cele două decizii s-au dispus, în al doilea ciclu procesual, admiterea recursului, casarea deciziei de apel și o nouă trimitere a cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel. ... 30. La nivelul Secției a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost identificată nicio astfel de
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de drept dezlegate ce erau obligatorii pentru instanța de apel, se impune o nouă casare. ... 38. Cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 497 din Codul de procedură civilă consideră că, în cazul în care, în al doilea ciclu procesual, se pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, nu va putea reține cauza pentru rejudecarea apelului, deoarece dispozițiile art. 498 din Codul de procedură civilă disting între instanța
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
în absența oricărei distincții, indiferent de întinderea casării, respectiv dacă trimiterea spre rejudecare se dispune în favoarea instanței de apel ori, după caz, către prima instanță. ... 47. Astfel, răspunsul la prima întrebare din sesizare este afirmativ. În al doilea ciclu procesual, după o primă casare cu trimitere, în ipoteza unei noi casări, Înalta Curte de Casație și Justiție va reține cauza spre judecare în fond. ... 48. În acest cadru, și răspunsul la cea de-a doua întrebare este afirmativ. Dispozițiile art.
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
rejudecă procesul. Cât timp nu este exclusă, prin art. 497 din Codul de procedură civilă, posibilitatea ca Înalta Curte de Casație și Justiție să rețină cauza spre judecare în fond după casare, nu există nicio rațiune pentru ca această etapă procesuală să nu urmeze regulile din art. 501 din Codul de procedură civilă. ... ... B. Sintagma „o singură dată în cursul procesului“ nu poate fi interpretată ca o limitare a numărului de casări cu trimitere pe care le poate pronunța Înalta Curte
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
și Justiție, astfel încât nu se pune problema aplicării prin analogie a art. 498 din Codul de procedură civilă, nefiind vorba despre situații asemănătoare. ... 55. Prin urmare, răspunsul la prima întrebare este negativ, în sensul că, în al doilea ciclu procesual, dacă s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, nu va reține cauza pentru rejudecarea apelului, ci va putea trimite, încă o dată, cauza spre rejudecare. ... 56
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]