2,857 matches
-
clasicizarea limbii române ca limbă de cultură într-o epocă ulterioară". Iată ideea de la care pornește Lucia Cifor în suita de eseuri ce alcătuiesc sumarul unui volum de interpretări stilistice ("câteva analize și sugestii de interpretare"), ce poartă un titlu programatic: Mihai Eminescu prin câteva cuvinte cheie (Editura Fides, Iași, 2000), urmărind varii "contexte poetice" pentru felurite cuvinte ce au o funcție revelatoare în modul de exprimare al poetului. Dintr-un început își propune să urmărească tocmai utilizarea cuvântului cuvânt, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și contradicțiile omului romantic", cu perspectivele de împlinire a acestuia pe coordonatele "demonice (faustiene) și titanice", cu firești reflecții politice, cu descripții istorice și cu "încercarea de studiu tipologic". Aici se încadrează Geniu pustiu, roman tezist, o proză cu caracter programatic. Cea de a doua direcție este "proza fantastică și metafizică" (Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus), epică ce glisează în "vaste panorame cosmice și de reflecții care pun în discuție fundamentele lumii și morala istoriei". A treia direcție, cea a "fantasticului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se remarcă printr-o extremă sistematizare spațială, temporală, socială și programatică a practicilor pedagogice. Orientarea procesului educațional este simultan estetică, morală și religioasă, totul fiind integrat în filosofia antimodernă a antroposofiei (9, p. 119). Evident că R. Steiner a elaborat o teorie a educației cu totul deosebită de cele pe care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Galbene se va adresa editorului: C. Bel die, În București, Pasagiul Român 22.“ Broșurile scrise În 1918 de Constantin Beldie nu mai impre sionează azi, dar după Primul Război Mondial reți nuseră aten ția publicului și a specialiștilor. Erau lucrări programatice, pline de precepte. În Ce vrem sunt publicate 19 teze referitoare la „Metodele vieții“ și „Scopurile vieții“. Pentru „Generațiile viitorului“, sub nr. 13, autorul scrie: „Vrem să fim educatori: semănători ai Vii torului. Privim Înainte. Ne preocupă mai mult țara
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
consemnare a mecanismelor prin care un sistem totalitar a reușit să-și subordoneze întreaga mișcare culturală). Selecția făcută nu este una gratuită și, mult mai important, este gândită să aibă o finalitate. „Antologia rușinii“ - susține Virgil Ierunca într-un text programatic, publicat în nr. 71 din noiembrie 1957 al revistei România Muncitoare, în preambulul primului episod al unui lung și trist serial - „va înregistra - cu cel mai mare dezgust - acele texte care vor ieși din comun prin stupiditatea, servilitatea și neobrăzarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sunt însoțite, în marea lor majoritate, de comentarii ironice ale lui Virgil Ierunca. Acestea au fost păstrate, fiind însoțite de mențiunea: nota V. I. Virgil Ierunca este prezent, de asemenea, cu trei texte însoțitoare, primul dintre ele având un caracter programatic, toate apărute în România Muncitoare. Le-am prezentat, în ordinea publicării lor, la începutul lucrării. De asemenea, el mai este prezent cu o scurtă notă pe marginea poeziei lui Alfred Margul Sperber. Este singura dată, cu excepția ironiilor amintite, când Virgil
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
emigrației politice: destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002; Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999: dicționar, Editura Academiei Române, București, 1999; Ștefan Ștefănescu, Enciclopedia istoriografiei românești. N.M. și D.T. ANTOLOGIA RUȘINII Texte programatice de Virgil Ierunca „Începând cu acest număr, România Muncitoare întocmește o nouă rubrică - «Antologia rușinii»“. Ea va înregistra - cu cel mai mare dezgust - acele texte care vor ieși din comun prin stupiditatea, servilitatea și neobrăzarea lor. Ca într-un fel
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
societății socialiste multilateral dezvoltate și de înaintare a României spre comunism. Ca istoric, încerc un sentiment de gratitudine față de o astfel de încurajatoare apreciere venită din partea celui mai înalt for politic al poporului nostru și exprimată atât în documentele sale programatice, cât și în raportul secretariatului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Contemporanul, 27 decembrie 1974) CONSTANTIN Marin, Artist emerit „În strălucirea marii sărbători, Cântarea țării, Urarea țării, Învăluită-n steagul tricolor Dând glas curat iubirii tuturor: Pulsează-n milioane de inimi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Nicolae Ceaușescu a avut efecte intens dinamizatoare, ceea ce este consemnat atât de scriitor, cât și de cercetătorul istoriei, de oricine încearcă o cronică cu evenimentele de după anul 1965.“ („Uniți în cuget și-n simțiri“, Contemporanul, 23 martie 1984) „Definind țelurile programatice ale construcției spirituale ale timpului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu spunea: «Vrem să creăm un om drept, un om cinstit, un om care să se preocupe și de el, și de semenii lui, care să înțeleagă că solidaritatea socială este condiția
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporului său, pentru o viață mai liberă și fericită sub raport material și spiritual, condiție fundamentală pentru realizarea idealului umanismului socialist de dezvoltare armonioasă și integrală a personalității, conform cerințelor logice ale naturii umane, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvântările sale programatice și în recomandările făcute cu diferite ocazii, acordă o atenție deosebită problemelor sănătății populației.“ (Tribuna, 2 februarie 1978) BADEA Marin, dr. „Restituind poporului român adevărata imagine a istoriei sale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a putut formula și principiile care să stea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și-o spurcă, Nu-și îmbăloșe gorunii Câți l au tot răbdat în cârcă. Numai unii, Numai uniiă“ („Ascultând anume glasuri“, România literară, 7 aprilie 1977) DUMITRESCU-CODREANU Lucia „Făurind în mod conștient omul, punând desăvârșirea omului ca obiectiv logic și programatic al construcției socialiste, politica înțeleaptă și clarvăzătoare a Partidului Comunist Român concepe umanismul revoluționar ca strategie prioritară a istoriei și civilizației patriei noastre. Înaintând spre comunism, România contemporană actualizează în practică, așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dreptate au fost prețuite cu căldură de către conducătorii țării.“ (Contemporanul, 12 iulie 1974) GHIDEANU Tudor „ Într-un astfel de limbaj, în care cacofonia devine realmente simptomatică, teoreticieni de la noi sau de aiurea ignoră prestanța ideii unității și stabilității, deși documentele programatice ale partidului nostru și opera președintelui țării sunt străbătute, de la un capăt la altul, de ideea propulsivă, exemplar dialectică, a valorii Unității. Cu știința clară, evidentă și distinctă, că și în socialism contradicțiile pot deveni antagoniste, dacă nu sunt cunoscute
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
să-și aducă contribuția scontată în plan educativ, politic, are o mare importanță. Aceasta pentru că arta spectacolului nu trebuie să fie un simplu joc agreabil, ci ea trebuie să se constituie în purtătoarea unor idei înaintate, în concordanță cu îndemnul programatic pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu l-a rostit întregii noastre vieți artisticeă“ (Săptămîna, 28 iulie 1978) SĂLĂJAN Vasile, prozator „Magistrala Expunere a tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la unele probleme ale conducerii activității economico-sociale ale muncii ideologice și politico educative, precum și ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
adevăr incontestabil, la întâlniri cu creatori și oameni de cultură, de la tribuna unor majore evenimente ale vieții noastre de partid și de stat.“ („Erou între eroii neamului“, Amfiteatru, ianuarie 1988) TEODORESCU George „În lumina funcției sale educativ-ideologice cuprinse în tezele programatice ale expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu, ne clădim un Teatru-pentru-astăzi. Un teatru dinamic, care să vorbească și să acționeze clar, direct, despre lumea noastră. Concepută din perspectiva rezonanțelor sale ulterioare, integrarea gândirii operei teatrale în viața personală a spectatorilor implicați actului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
uniformelor de tot felul!), consumul cultural, avatarurile penuriei, proiectele de viitor etc. Atunci când ne-am gândit - inițial independent, iar apoi coordonându-ne eforturile - la o antologie de texte cum este cea de față, nu am avut în vedere în mod programatic o abordare unilaterală, strict feminină și ne bucurăm că nici autoarele prezente în volum nu s-au mărginit la o astfel de perspectivă îngrăditoare. Într-o mare măsură, un asemenea lucru nici nu era posibil, de vreme ce experiența feminină în comunism
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de vot, dreptul la educație), atât viața publică din România comunistă, cât și cea privată (mai ales cea din urmă) au menținut în mare măsură raporturile de tip tradițional între sexe. Promovarea femeilor în funcții de conducere se făcea strict programatic, la o scară redusă și în mod controlat, fără să se țină cont de meritele sau valoarea reală a indivizilor, promovând adesea obediența. Prezența femeilor în poziții „de răspundere“, precum și cea a cetățenilor aparținând unor minorități naționale erau impuse pe cale
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din mantaua lui Pintilie continuându-i demersul după ce acesta a trebuit să plece din cinema în teatru și apoi în Franța au contribuit substanțial la denunțarea unei puteri ce găsise în imagine un substitut ideal. Fără a fi în mod programatic filme politice, toate peliculele ce au relativizat viziunea canonică a propagandei prin-imagine au făcut, de fapt, învățământ politic cu spectatorii, deturnând termenul consacrat de partid și emancipând totodată cinematograful românesc din tirania artei pentru artă și din sclavia artei-pentru-partid. Prin
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
confort. Totodată trebuie să fie o unitate școlară care să merite încrederea deplină a tuturor părinților care ne vor încredință copiii spre educație, în cel mai larg sens al acestui cuvânt. Misiunea pe care ne-am asumat-o prin documentele programatice adoptate este de a forma tineri dezvoltați armonios și liber, cu o personalitate autonomă și apți să ia decizii în alegerea căilor către împlinirea și dezvoltarea personală, care să aibă competențele necesare pentru formare și participare cetățeneasca activă în societate
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
că marile nenorociri de care a suferit România se datorează În exclusivitate străinilor din țară : maghiari, bulgari, ruși, țigani și, mai ales, evrei <endnote id="(476, p. 197)"/>. Și Nichifor Crainic vorbea În 1937 despre „toleranța românească” Într-un text programatic de o intoleranță etnică ieșită din comun. Pe chiar aceeași pagină a Programului Statului Etnocratic În care glosa pe marginea „toleranței noastre proverbiale”, el atrăgea atenția că ungurii, germanii și, În mod deosebit, evreii din România sunt periculoși, pentru că ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
situația a fost recunoscută și de C.I.C. Brătianu. După ce Mișcarea Legionară a fost înlăturată de la putere, mareșalul Ion Antonescu nu a avut la baza regimului său vreun partid politic, iar principiile sale formulate pe parcursul guvernării, nu au constituit un text programatic unitar. Cârmuirea și-a definit-o ca regim autoritar, gândind că, democrația parlamentară de până în anul 1937 s-a dovedit absolut neputincioasă de a asigura progresul intern al țării, hotarele și prestigiul ei intern...Concepția electorală a regimului parlamentar...este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul țărănimii, cunoscând-i viața de asuprire și împilare, C. Stere păstra
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
propriu-zis un elogiu. Mă impresionase frumusețea ambiției intelectuale, puritatea traiectoriei spiritului, revendicarea culturii ca spațiu firesc al poeziei și sursă legitimă de inspirație. N-aș putea spune precis de ce nu m-a satisfăcut însă deplin. Placheta are o compunere unitară, programatică, ceea ce bineînțeles că nu e câtuși de puțin un defect, dimpotrivă, dar mi s a părut de o discursivitate cam artificială, de o abstracție fără suficientă acoperire latentă. Poate nu aveam dreptate, probabil că nu aveam, fapt e însă că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
bănci ca să ni se dicteze ideile lui Ceaușescu. Începea minirevoluția culturală. Dialogul a fost suspendat. Conținutul revistelor depindea de o telecomandă care ne-a scăpat din mâini. Câtimea de libertate din spațiul public intra în conul de umbră al „documentelor programatice”. Se sfârșea paralelismul între viața maselor și cea a partidului. Sentimentul pe care l-am avut în acele zile a fost cel al violului în grup căruia îi cădea victimă generația mea. Încet, locul polemicii și contestatarismului era luat de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
când a dat drumul la revoluție, poporul universitar și sindical prin reprezentanții săi aleși a strigat în presă și la poarta MEC, „Mircea Miclea și ai lui să se ducă dracului! și a acționat strâns unit cu presa vigilentă și programatic defetistă în ideea stârpirii în fașă a germenilor revoluției. Miclea a știut că o revoluție nu se poate face fără să ai într-o mână „biciul” (sancțiunea) și în alta „zăhărelul” (răsplata financiară pentru practici bune și pentru excelență). „Zăhărel
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și cea a Slujitorilor Săraci». Don Calabria, împins de un impuls apostolic «de a aprinde focuri mici» (impissàr foghéti), se oferă să-l ajute pe tânărul preot ca să-i fie cunoscută Mișcarea. Tipărește în tipografia «Buoni Fanciulli» din Verona cartea programatică La famiglia di Dio. Promovează întâlniri și divulgă publicații ale mișcării în toată dieceza de Verona. Dar ce este FAC? E o mișcare ce își propune să educe ori să reeduce creștinii la Iubirea genuină a lui Isus, exprimată prin
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]