6,456 matches
-
divertisment), prin emoții și sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la marile momente de efervescență colectivă, societățile contemporane se caracterizează prin forma dionisiacă interpretată ca epuizare a principiului de individualizare și ca progresie corelativă a tribalizării afective, a emoțiilor trăite în comun, a sensibilității colective 5. Cotidianul trăit ca joctc "Cotidianul trăit ca joc" Este de netăgăduit că o întreagă parte a universului hiperconsumativ oferă spectacolul unui fel de bacanale luxuriante. Încă din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
omului; industriile culturale de azi își propun doar să-l distreze. „Valoarea spirit” de care vorbea Valéry27 a fost înlocuită cu „valoarea animație”, exploatată în mod sistematic în serviciul valorii de piață. În fața daunelor provocate de consumul-lume, numeroși intelectuali stigmatizează progresia unei noi „barbarii”, a unui nihilism distrugător pentru tot ce constituia umanitatea omului. Unii evocă o „desimbolizare generalizată” care se caracterizează prin reducerea de factură nihilistă a omului la un individ calculator, eliberat de orice grijă a valorilor și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare (după cum apreciază adolescentul însuși), melancolie, gânduri de suicid, dorință de a plânge, plictiseală. Nu este deci vorba despre o scară de depresie în sensul propriu al termenului. Nu s-a constatat o progresie majoră în funcție de vârstă între 16 și 18 ani dar, în schimb, de două ori mai multe fete decât băieți se gândesc la sinucidere (10% contra 5%), și se plictisesc (27% contra 13%), de trei ori mai multe fete decât băieți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prescrierea antidepresivelor de tip ISRS (Birmaher și Brent, 1998) sunt aceleași ca și pentru adult, cu rezerva că ar trebui început cu o posologie mai moderată. În prezent se dezvoltă noi forme galenice (sirop, soluții buvabile) pentru a permite o progresie posologică mai ușoară. Posologia trebuie menținută timp de patru săptămâni înainte de a fi eventual reevaluată la un nivel mai ridicat. Trebuie să se aștepte șase săptămâni pentru a se constata ineficiența unui produs și pentru a-l schimba. Eficiența acestor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
structuri. Este bine ca elevilor să li se prezerve drepturile legate de comunicarea în mediul virtual (dreptul la protecție, intimitate, confidențialitate), inclusiv drepturile de autor. Cele trei tipuri de portofolii pot fi concretizate la toate disciplinele școlare, în ponderi și progresii optime, astfel încât să se facă loc și altor strategii și metode de predare-învățare-evaluare. Complementarea acestor modalități cu cele clasice constituie un principiu pedagogic demn de a fi luat în seamă. Făcând pledoarie pentru portofoliul digital, aceasta nu înseamnă că am
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
greacă până la Platon, vol. II, Partea a doua, 1984). Regăsim pe magistrala complexității recunoașterea limitelor, dar și a puterii de a le împinge progresiv, de a lărgi orizontul cunoașterii, acesta tinzând asimptotic spre limita schimbătoare dintre cunoscut și necunoscut. Orice progresie a limitei provoacă transformări esențiale ale conținuturilor cogniției pe dialectica dintre divizare și integrare a cunoștințelor, ca forme de mișcare specifice evoluției cunoașterii. Este o procesualitate transformațională ce implică și creșterea cantitativă a cunoștințelor și rafinarea lor calitativă, ca sinteză
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fi diminuat într-un anumit grad, lăsând un „reziduu” astfel încât să amintească pacientului că acolo există o leziune organică care necesită atenție. Adesea aceasta este abordarea în cazul durerii, pentru că dispariția totală a durerii organice poate masca variatele semne ale progresiei bolii. Dacă evaluarea relevă faptul că simptomul are o semnificație dinamică importantă atunci simptomul poate fi redus sau substituit cu un simptom mai puțin patologic. În unele cazuri înțelesul simptomului trebuie explorat înainte de a face orice încercare de a-l
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
8Ă și poate fi de asemenea foarte utilă pentru gestionarea durerii și luarea deciziilor. Orientări viitoare Multe din abordările pentru întărirea eului descrise mai sus conțin o orientare directă către viitor. Oricum, tehnica evocativă/ proiectivă de întărire a eului prin progresie de vârstă își are rădăcinile în interesul arătat de Erickson pentru experimentarea cu utilizaea percepției timpului în cursul transei pentru a-și ajuta pacienții să descopere și să își realizeze scopurile care pot fi obținute (Erickson, 1954; Erickson și Rossi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Erickson, 1996Ă. De asemenea a insistat ca pacienții să fie disociați de mediul înconjurător în timpul transei. Oricum, nu este considerat esențial ca pacientul să fie disociat sau amnezic pentru soluțiile orientate spre viitor (Phillips și Frederick, 1995Ă. Se pare că progresiile de vârtsă pozitive sunt extrem de valoroase prin aceea că pot ajuta pacienții să contracareze unele din sentimentele trecute și prezente de neajutorare. Frederick și Phillips (1992Ă exprimă acest lucru după cum urmează: Am devenit conștienți inițial de capacitățile de auto-alinare ale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de vârtsă pozitive sunt extrem de valoroase prin aceea că pot ajuta pacienții să contracareze unele din sentimentele trecute și prezente de neajutorare. Frederick și Phillips (1992Ă exprimă acest lucru după cum urmează: Am devenit conștienți inițial de capacitățile de auto-alinare ale progresiilor de vârstă hipnotice în timp ce lucram cu tulburări psihosomatice; am găsit că progresia hipnotică de vârstă poate calma panica la pacienții cu distres acut, astfel permițându-le să folosească capacitatea lor de rezolvare a problemelor și alte facultăți ale eului spre
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
să contracareze unele din sentimentele trecute și prezente de neajutorare. Frederick și Phillips (1992Ă exprimă acest lucru după cum urmează: Am devenit conștienți inițial de capacitățile de auto-alinare ale progresiilor de vârstă hipnotice în timp ce lucram cu tulburări psihosomatice; am găsit că progresia hipnotică de vârstă poate calma panica la pacienții cu distres acut, astfel permițându-le să folosească capacitatea lor de rezolvare a problemelor și alte facultăți ale eului spre avantajul lor (p.93Ă. Cu toate acestea clinicianul trebuie să se asigure
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hărții posibile” pate fi realizată inițial destul de rapid deoarece de obicei împiedică pacientul să acceseze amintiri legate de stare la nivel conștient, deși apar adesea comportamente ideomotorii și ideosenzoriale. În timpul ședinței de terapie acestea pot fi observate și verificate în timpul progresiei de vârstă (număratul înainte pînă la vârsta actuală a pacientuluiă. Dacă este adecvat din punct de vedere clinic terapeutul poate lucra cu pacientul la orice vârstă în timpul regresiei sau progresiei de vârstă utilizând oricare tehnici cunoscute de terapeut. Pacienților li
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ședinței de terapie acestea pot fi observate și verificate în timpul progresiei de vârstă (număratul înainte pînă la vârsta actuală a pacientuluiă. Dacă este adecvat din punct de vedere clinic terapeutul poate lucra cu pacientul la orice vârstă în timpul regresiei sau progresiei de vârstă utilizând oricare tehnici cunoscute de terapeut. Pacienților li se poate cere de asemenea să își imagineze că întineresc (intervenția 31Ă. Intervenția 31Regresia de vârstă Și vezi în fața ta un ecran de televizor și un video. Și lângă ele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
bazează pe principiul că visul înseamnă într-adevăr ceea ce spune. Inconștientul prezintă un punct de vedere care mărește, completează sau compensează atitudinea conștientă. Prin vis el furnizează elementele lipsă de care eul nu este conștient, astfel exercitându-și funcția de progresie către întreg. Pentru a descoperi ce lipsește din punctul de vedere al conștientului este util să amplificăm asocierea cu elementele specifice din vis (p.309Ă. Această abordare este deosebită de cea Freudiană a interpretării unilaterale de către analist cu o impunere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
adultulă, astfel facilitând procesul de reevaluare. Au fost adresate o serie de alte întrebări ideodinamice incluzând accesarea și trecerea în revistă a experiențelor legate de problemă, până când Ana a indicat ideodinamic că poate merge în viitor fără problemă. Verificarea și progresia Apoi experiența a fost verificată și consolidată astfel: Și atunci când ochii tăi se închid, mintea ta inconștientă va trece în revistă toate experiențele de învățare pe care le-ai avut în timpul acestei ședințe de terapie?... și atunci când inconștientul tău trece
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de televizor. Mai există și o altă experiență pe care trebuie să o știi fie în mod coștient fie inconștient pentru ca să intri în viitor fără această problemă? După un timp s-a ridicat degetul „da”. Chestionarea recursivă cu ajutorul degetului și progresia Procedura detaliată mai sus, implicând accesul la un eveniment cauzal, a fost apoi repetată. Următoarea dată când Sonia a fost întrebată dacă mai erau și alte evenimente despre care trebuia să știe a apărut răspunsul „nu”. Apoi a fost rugată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Pacienta a fost încurajată să acceseze și să treacă în revistă evenimentele legate de problema definită în timp ce se menținea un nivel adecvat de disociere. Atunci când mintea inconștientă a indicat că pacienta poate merge în viitor fără problemă, a apărut o progresie (levitația brațuluiă cu halucinarea datei rezolvării problemei semnalizată ideomotor (scrierea automatăă. Pacienta a fost apoi capabilă de inducerea „auto-hipnozei” și imaginarea unei vizite la dentist rămânând calmă și simțindu-se confortabil. În cursul porcedurii terapeutul și pacienta au lucrat în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
copilui să își imagineze că soarele apune și vântul moare, sau o pasăre care zboară la distanță. Karle și Boys (1987Ă descriu o serie de abordări în care copiii care au vise urâte pot fi învățați să controleze conținutul și progresia visului (pp.176-77Ă. Hearne (1993Ă sugerează că hipnoza poate fi utilizată pentru a converti coșmarurile în vise lucide, deși lucrările sale nu specifică dacă această procedură este pentru adulți sau pentru copii. Un studiu realizat de autor (Hawkins și Polemikos
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de teme abordate reprezintă extensiunea relației, iar profunzimea cu care sunt abordate temele conferă relației gradul de intensitate. Cu cât numărul de teme și gradul de profunzime sunt mai mari, cu atât relația este mai avansată, mai personală, mai intimă. Progresia relației presupune creșterea numărului de teme abordate și sporirea gradului de intensitate; regresia relației presupune scăderea numărului de teme și a gradului de profunzime. Diagramele de mai jos reprezintă astfel de configurații: relația interpersonală reprezentată în (a) este mai slabă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a fi relevante pentru scopurile personale; de aceea, vorbitorul trebuie să arate publicului utilitatea informațiilor respective pentru atingerea scopului; c) principiul adaptării la interlocutor - vorbitorul trebuie să se adapteze nivelului de cunoștințe al publicului, intereselor, atitudinilor, credințelor sale; d) principiul progresiei tematice - pentru a face discursul ușor de urmărit și de înțeles de către public, vorbitorul trebuie să elaboreze informația pe principiul temă - rhemă, adică pornind dinspre datele cunoscute spre cele necunoscute publicului, de la informația veche spre cea nouă; e) principiul dobândirii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pot lua parte doi sau mai mulți interlocutori. Schimburile verbale cu mai mult de doi participanți sunt, prin complexitatea lor, mai mult decât succesiuni de dialoguri cu doi participanți. Complexitatea se manifestă în procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul înscrierilor la cuvânt; „coalițiile” comunicative și configurarea subgrupurilor comunicative (cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la unul dintre tiparele discursive - tiparul deductiv sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sau tiparul inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inductiv - se corelează cu strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
strategii diferite de dispunere a informației, pe de o parte, dar și cu strategii diferite de lectură și interpretare, pe de altă parte. 2.4.1.2. Progresia tematică Există două variante principale de progresie tematică: progresia tematică liniară și progresia tematică în spirală. Progresia liniară presupune introducerea, pe rând, a câte unei subteme și epuizarea ei, apoi a alteia și așa mai departe; organizarea în spirală presupune dezbaterea simultană a două sau mai multe subteme și argumentarea lor globală, reveniri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]