2,396 matches
-
fiecare față a turnului, pentru ca sunetul clopotelor să poată fi auzit mai bine. Atât în vârful turnului-clopotniță cât și în capătul estic al coamei acoperișului se află câte o cruce. Intrarea în biserică se face pe latura de sud, prin pronaosul bisericii. Pe latura de sud se regăsesc patru ferestre, repartizate în felul următor: o fereastră în pronaos, două ferestre pentru naos și încă una pentru absida altarului. Absida altarului mai are încă o fereastră spre răsărit. Pe latura de nord
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
cât și în capătul estic al coamei acoperișului se află câte o cruce. Intrarea în biserică se face pe latura de sud, prin pronaosul bisericii. Pe latura de sud se regăsesc patru ferestre, repartizate în felul următor: o fereastră în pronaos, două ferestre pentru naos și încă una pentru absida altarului. Absida altarului mai are încă o fereastră spre răsărit. Pe latura de nord, se regăsesc doar două ferestre, amândouă pentru naosul bisericii. Peretele vestic este prelungit în sus până la coama
Biserica de lemn din Sfântu Gheorghe, Mureș () [Corola-website/Science/320668_a_321997]
-
care, în urma distrugerii a fost reconstruită la Târgu-Mureș. Prezenta biserică de lemn nu figurează pe listele monumentelor istorice. Mutarea bisericii în centrul satului a însemnat un moment important în existența acestei biserici. Această operațiune, ce presupunea și unele modificări: mărirea pronaosului, acoperiș cu fronton triunghiular pe latura de vest, a rămas neterminată din lipsă de meșteri. Clopotnița este păstrată de la biserica de lemn a ortodocșilor, considerată a fi mai bună. Vechea clopotniță a rămas pe deal, fiind în mare măsură asemănătoare
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
partea de vest a coamei acoperișului se afla o cruce. Intrarea în biserică se află în axul bisericii, pe latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât peretele de nord cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
latura de vest. Datorită lucrărilor de mărire, atât peretele de nord cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
de mărire, atât peretele de nord cât și peretele de sud au spații goale mari. Spațiul pronaosului este separat de cel al naosului prin doi stâlpi ce susțin grinzi ce separă bolta naosului de bolta pronaosului. Atât naosul cât și pronaosul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Intrarea în absida altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
altarului se face prin intermediul celor trei spații (două pentru ușile diaconești și una pentru ușile împărătești) dedicate acestui lucru. Absida altarului este acoperită de o boltă mai îngustă. Atât iconostasul cât și timpanul ce separă bolta naosului de cea a pronaosului au în zona centrală orificii. Pereții încă mai poartă urmele vechilor picturi, făcute probabil de zugravi de la Feisa. Alături de biserică se află clopotnița rămasă de la cealaltă biserică de lemn care a fost în sat. Clopotnița a fost construită în 13
Biserica de lemn Sf. Arhanghel Mihail din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320673_a_322002]
-
faptului că între icoanele aflate în iconostas, există două piese datate și semnate de Toader Zugravul, una din anul 1744 iar cea de-a doua din anul 1749. Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Duhului Sfânt, Amin. Au făcut biserica popa Arion și cumnatul Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma operațiunilor de reparație, pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
Ion și Arion, pomenește Doamne, de la facerea lumii..."" ... ""pomeni gospod dușe raba bojie Dobra, Ion, Coman, Oprea"". Spațiul interior, împărțit după rigorile cultului în pronaos, naos și absida altarului, a fost acoperit cu o boltă semicilindrică. În urma operațiunilor de reparație, pronaosul a fost tăvănit. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, biserica a fost pictată în interior. Iconografia cuprinde următoarele teme: Pilda Fecioarelor, scene din vechiul testament, Sf.Gheorghe, Intrarea în Ierusalim sau Sf. Ilie. În naos, pe boltă
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
este de menționat preotul Mihai Mocanu (1938-2009), care a funcționat ca paroh al acestei biserici (1980-2004) și protopop al Protopopiatului Pașcani (1976-1990). Biserica „Sf. Voievozi” din Pașcani are plan trilobat, cu absidele laterale mici, având alipit pe latura sudică a pronaosului un exonartex supraînălțat de un turn-clopotniță.
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
5 m și un altar acoperit cu o boltă semicilindrică dispusă longitudinal, cărora li s-a adăugat un prenaos, tăvănit ca și naosul, având deasupra o clopotniță de lemn iar la intrare, amenajat târziu, un mic pridvor de lemn. Adăugirea pronaosului a prilejuit și realizarea, pe cele două laturi ale intrării, în naos, a unor deschideri cu partea superioară în arc. Monumentul, semnalat cu mai bine de jumătate de secol în urmă, a reținut mai târziu atenția specialiștilor, pictura care acoperă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
arheologice întreprinse în cursul lunii mai 1984 la Leșnic au fost prilejuite de lucrările de restaurare a acestui monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și nord ale naosului și în partea de sud a pronaosului, iar în exterior o secțiune în axul longitudinal, două secțiuni transversale la punctul de legătură dintre naos și pronaos și o casetă
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
monument arhitectonic, urmărindu-se completarea datelor privind evoluția sa. În interior a fost trasată o secțiune în axul longitudinal al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și nord ale naosului și în partea de sud a pronaosului, iar în exterior o secțiune în axul longitudinal, două secțiuni transversale la punctul de legătură dintre naos și pronaos și o casetă în unghiul făcut de zidul estic al naosului și cel sudic al altarului. Terenul avea în zona bisericii
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
al naosului și pronaosului, câte două casete în părțile de sud și nord ale naosului și în partea de sud a pronaosului, iar în exterior o secțiune în axul longitudinal, două secțiuni transversale la punctul de legătură dintre naos și pronaos și o casetă în unghiul făcut de zidul estic al naosului și cel sudic al altarului. Terenul avea în zona bisericii o ușoară pantă naturală dinspre vest spre est și dinspre sud spre nord. Deasupra locașului se află depuneri de
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
mai late cu 10 - 15 cm, se ridică zidurile din piatră având la colțuri blocuri fățuite. În naos stratul de tencuială care acoperă pereții până în imediata apropiere și fundației sau chiar, pe alocuri - în partea de nord - până în dreptul acesteia. Pronaosul a fost adăugat într-o perioadă târzie, probabil prin sec. XVIII. Nivelul de construcție al său este situat cu circa 0,40 m mai sus decât nivelul de construcție al naosului, iar fundația adâncă de 0,80 - 1 m, din
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
târzie, probabil prin sec. XVIII. Nivelul de construcție al său este situat cu circa 0,40 m mai sus decât nivelul de construcție al naosului, iar fundația adâncă de 0,80 - 1 m, din piatră slab legată cu mortar. Ridicarea pronaosului a prilejuit probabil și reamenajarea pragului de la intrarea în naos. La o dată ulterioară a fost ridicată tâmpla de zid care separă naosul de altar. Încastrarea ei a provocat distrugerea unor porțiuni din pictura care acoperă altarul și peretele de est
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
m de limita sa vestică. Și alte intervenții târzii au răscolit interiorul bisericii. Podeaua din scânduri pa bârne dispuse transversal, pe un strat de nisip, se afla în naos dla circa 0,15 m deasupra nivelului de construcție, iar în pronaos la un nivel mai ridicat cu circa 0,40 m față de cel din naos. În interiorul bisericii și în jurul ei au fost descoperite mai multe morminte. Cele din naos au fost toate deranjate de intervenții mai târzii. În partea de sud-est
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
curea și câteva cuie de fier. Câteva oase provenind și ele de la un mormânt deranjat au fost descoperite în partea de nord-vest a naosului. Nu au fost aflate alte materiale arheologice care să constituie elemente de datare. În secțiunea din pronaosul bisericii și în caseta alăturată (deci la exteriorul bisericii din faza inițială) au fost descoperite 4 morminte, fără inventar funerar. Mai multe morminte, între care 3 de copii, se aflau în apropierea lăcașului, spre sud, est sau nord. În unul
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
un turn cu două deschideri în partea superioară și cu o intrare. Aceasta a dus la îndreptățita presupunere că și biserica din Leșnic ar fi avut un astfel de turn, asemenea celor de la Strei, Sântămărie-Orlea, Crișcior, Ribița, Roșcani. Săpăturile din pronaos nu au dus la descoperirea vreunei fundații longitudinale sau transversale, ori eventual a unui stâlp, care să fi aparținut unui turn. S-ar putea presupune existența unei clopotnițe de lemn la vest de naos care să fi fost reprezentată într-
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Bărbătești, comuna Bărbătești, județul Vâlcea, a fost construită în 1776. Are hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Așa cum rezultă din pisania sculptată în piatră deasupra intrării în pronaos, biserica Mierlești a fost construită între anii 1774-1776 prin strădania preotului paroh ajutat fiind de locuitorii comunei Bărbătești din acele vremuri. Posibil ca Turnul Clopotniță să fi fost realizat în același timp, având în vedere că biserica nu dispunea de
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și la alte monumente și care a fost retușată cu prilejul refacerii picturii la 1906. Inscripție pe peretele de la proscomidie; literă de 0,6-1,2 cm, cu alb pe fond gălbui-cenușiu: Zugravi...în... Ioan ereu, Tănase. Inscripție pe peretele din pronaos, în partea din dreapta; literă de 2 cm, cu negru pe fond cenușiu, într-un câmp de 63/44 cm. Aici lângă acestu părete să odihnesc / oasele robului lui D(u)mnezeu, Andrei, ca/rele au răposat la ap(rilie) în
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și sfi(nțiia) <sa>, la noe(mvrie) în 25 d/e zile, 1778. / Cine va ceti să zică; „D(u)mnezeu să-i iarte”; 1793. Menționăm că numele ctitorului Macarie ieromonahul, se mai putea desluși pe lespedea sa mormântală, din pronaos, în dreapta, de 172/120 cm, cu literă în relief de 6 cm, în cea mai mare parte deteriorată. O altă piatră de mormânt este așezată în stânga încăperii, inscripția fiind de asemenea ilizibilă. Din cele patru documente prezentate mai sus tragem
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
la adâncime de 1,10 m față de suprafața terenului natural. Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
Suprastructura este alcătuită din: • pereți din zidărie (atât la exterior, cât și la interior) realizați din cărămidă și mortar de var nisip; • arce din zidărie de cărămidă prezente în pridvor, pronaos și naos pe care stau semicalote sferice în pridvor, pronaos și naos; • coloanele pridvorului și catapeteasma carte desparte naosul de altar sunt alcătuite tot din zidărie de cărămidă legată din mortar de var; • șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. Soluțiile utilizate pentru ridicarea acestui obiectiv denotă cunoașterea în detaliu
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]