4,641 matches
-
repede, chiar și în convente. Dimpotrivă, e necesar să fie prinse acele semnale care indică un mod de „a sta bine într-o dezvoltare permanentă, care ține cont de aspectele evolutive ale persoanei, astfel încât să se poată redescoperi nevoia unei prosperități vocaționale în orice moment și în fiecare anotimp al vieții. Motivele fericirii preoților și ale surorilor trebuie să țină cont și de perspectiva evolutivă, așa cum trebuie să țină cont și de toate acele variabile care, în timp, contribuie nu numai
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
Al doilea principiu este naționalismul autentic. Principiul naționalismului este diriguitor pentru noi. Nu suntem exclusiviști, nu suntem șovini. Suntem naționaliști. Nu dorim să persecutăm pe cineva, dar iubim poporul nostru, iubim tradiția românească, istoria, limba, obiceiurile și dorim fericirea și prosperitatea acestui vrednic popor pe care soarta l-a Încercat atât de greu. Respectăm drepturile tuturor celorlalte naționalități, cetățeni ai statului nostru, dar nu putem Îngădui persecutarea În propria noastră țară a propriilor ei fii”2. Aceste „alunecări” de tip naționalist
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Faptul că tranziția în România a debutat printr-o revoluție realizată de o impresionantă mobilizare de masă a fost de natură a genera un nivel ridicat de așteptări. Mizeria produsă de regimul comunist se aștepta să fie înlocuită rapid de prosperitate. Dictatura irațională urma să fie înlocuită de libertate și participare democratică. Întreaga societate se va stabiliza în noi parametri, urmând o creștere treptată într-un climat pozitiv. Schița tranziției la o economie de piață... (1990), primul document strategic elaborat, exprima
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o adâncire tot mai dramatică a prăpastiei dintre câștigătorii tranziției - nu cei care în conștiința colectivă ar fi fost îndreptățiți - și pierzătorii tranziției - masa mare a colectivității. A fost spulberată încrederea naivă în capacitatea pieței libere de a asigura o prosperitate echilibrată și echitabilă. Insatisfacția de tip moral a populației în regimul comunist legată de faptul că veniturile nu exprimă contribuția individuală a fost înlocuită, în perioada tranziției, de un cu totul alt tip de frustrare, și mai accentuată: acumularea de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Se consideră că ea trebuie abordată nu numai ca o problemă socială, ci ca una de bună guvernare, căci dacă va fi tratată în mod necorespunzător există perspectiva unor tulburări sociale care vor submina stabilitatea societăților în cauză, condiție a prosperității 43. Este o realitate că grupurile de imigranți, mai vechi sau mai noi, constituie în prezent o trăsătură importantă a procesului de globalizare aflat în curs și o problemă politică importantă în toată zona OSCE44atât în Est45, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lor la viața publică, mai ales în zonele în care ele locuiesc în mod compact. Aceasta devine tot mai mult o problemă de politică economică și socială, de bună guvernare în societățile democratice, în ultimă instanță de stabilitate, securitate și prosperitate. Perspective în domeniul combaterii terorismului internațional Dr. IOAN V. MAXIM* Sommaire La violence et le terrorisme sont devenus aujourd'hui des phénomènes qui préoccupent et mobilisent les Etats, ainsi que la communauté internationale. Le terrorisme est l'une des plus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
les conséquences de la-dite adhésion sur l'Union Européenne. Considerând că regulile comunitare (tratatele originale, tratatele și actele modificatoare ale acestora, regulamentele, directivele, deciziile ș.a.) au valoare esențială (sine qua non) pentru societatea românească (viața social-economică, politică, democrația, bunăstarea și prosperitatea), iar cunoașterea și înțelegerea acestora de către factorii de conducere din România, dar și de către orice cetățean al societății noastre, ca fiind imperativă un datum de la care se pornește procedăm la publicarea unei scurte prezentări a Tratatului de aderare a României
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
baza unor documente de implementare. 2.2. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene în perioada 2007-2013 Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere regiuni la nivel mondial din punct de vedere economic. Cu toate acestea, așa cum arătam, existența unor disparități privind prosperitatea și productivitatea între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
iminent în implementarea fondurilor europene După cum afirmam și în cel de-al doilea capitol, Uniunea Europeană se dorește a fi una dintre cele mai prospere regiuni la nivel mondial din punct de vedere economic. Cu toate acestea, existența unor disparități privind prosperitatea și productivitatea între statele membre determină slăbiciuni structurale majore. Odată cu integrarea, în mai 2004 și ianuarie 2007, a celor 12 noi state membre, aceste disparități s-au accentuat și mai mult. Drept urmare, în vederea unei mai bune funcționări a Pieței Unice
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
deconturilor, alegerea greșită a grupului-țintă, modificări de politică fiscală sau de proceduri administrative etc. Capitolul 4 Programe cu finanțare nerambursabilă implementate în statele membre ale Uniunii Europene Motto „Regiunile care cunosc succesul sunt cele care îmbrățișează deschiderea, oferindu-le locuitorilor prosperitate economică și bunăstare socială, precum și posibilitatea de a-și valorifica talentele. Într-o epocă a globalizării, Europa are nevoie de creativitatea și abilitățile regiunilor sale mai mult decât oricând.” José Manuel Barroso Începuturile unei politici la nivel european poate fi
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
mult decât oricând.” José Manuel Barroso Începuturile unei politici la nivel european poate fi identificată către anul 1957, când cele șase state membre au semnat Tratatul de la Roma. În acea perioadă, Italia constata că există disparități considerabile între nivelurile de prosperitate ale diferitelor regiuni, drept urmare s-a înființat, ca instrument al politicii regionale, Banca Europeană de Investiții. Fenomenul a luat amploare abia după negocierile de aderare ale Danemarcei, Irlandei și Marii Britanii, în 1973. Zonele rurale atât din Danemarca, cât și din
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
Drept urmare, în contextul actual, marcat de globalizare și de recunoașterea tot mai largă a interdependențelor, competitivitatea a devenit o condiție esențială a succesului pe piață, atât la nivel micro-, cât și la nivel macroeconomic. Competitivitatea se generează la nivel microeconomic, prosperitatea sustenabilă fiind creată de firme și, în consecință, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental, dar se susține și se consolidează la nivel macroeconomic, competitivitatea exprimându-se, totodată, și prin capacitatea unei țări de a menține, cel puțin pe
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Istoricul conceptului de competitivitate economică Deși conceptul de competitivitate este rezultatul unor studii elaborate de-a lungul câtorva secole de numeroși economiști, definirea competitivității rămâne, în continuare, o problemă controversată. Sute de ani, economiștii au încercat să înțeleagă ce determină prosperitatea națiunilor. Această încercare a variat de la Adam Smith, care a subliniat importanța diviziunii muncii și implicit a specializării în realizarea avuției, până la economiștii neoclasici, care, în definirea bunăstării și, în general, a competitivității economice, pun accentul pe investițiile de capital
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
A. Anghelina, „De la avantajul comparativ la teoria avantajului competitiv”, Studia Universitatis, seria Științe Economice, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, 2007, pp. 10-15. footnote> De multe ori, conceptul de competitivitate este asociat cu ideea atingerii unui nivel crescut de prosperitate economică în cadrul unei țări. În vederea realizării acestui lucru, competitivitatea apare ca fiind exprimarea interacțiunii dintre o serie de forțe:<footnote St. Garelli, Top Class Competitors: How Nations, Firms, and Individuals Succeed in the New World of Competitiveness”, John Wiley &Sons
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
in the New World of Competitiveness”, John Wiley &Sons, Chichester, 2006, p. 67. footnote> competitivitatea firmelor, axată pe abordarea privind profitul; competitivitatea forței de muncă, privită din perspectiva obținerii bunăstării personale; competitivitatea unei țări, abordată din perspectiva gradului său de prosperitate. La nivel general, „competitivitatea este abilitatea întreprinderilor sau a unei țări de a proiecta, produce și a vinde bunuri și servicii, având o serie de caracteristici (referitoare la preț, și nu numai) care le fac mult mai atractive pentru clienți
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
concurența generând doar politici noi de promovare a bunăstării lor<footnote M. Myant, Industrial Competitiveness in East-Central Europe, 1999, Cheltenham, UK, Northampton, US: Edward Elgar, p. 7. footnote>. În acest sens, se pare că economistul american a avut dreptate, atâta vreme cât prosperitatea unei țări nu depinde doar de „rezultatele” luptei concurențiale, cât mai ales de creșterea productivității țării, prin crearea condițiilor interne corespunzătoare. 1.2.1. Competitivitatea la nivelul firmei Forța competitivă a unei firme rezidă în avantajele compe titive și în
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
and Economic Dinamics, vol. 9, 1998. footnote> În esență, competitivitatea bazată pe eficiență și calitate devine sursa principală de creștere și dezvoltare economică durabilă și de îmbunătățire a standardelor de viață pentru cetățenii țării. „Competitivitatea se generează la nivel microeconomic, prosperitatea sustenabilă fiind creată de firme și, prin urmare, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental.”<footnote I. Băbăiță, I. Imbrescu, A. Anghelina, op. cit., pp. 10-15. footnote> Globalizarea lansează o serie de provocări la care firmele trebuie să găsească cele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
competitivitatea depinde, în primul rând, de capacitatea instituțională și economică a unei țări de a sprijini creșterea pro ductivității și inovarea. Conceptul de competitivitate implică atât componente statice, cât și dinamice. Pe de o parte, productivitatea stă la baza nivelului prosperității care caracterizează o anumită economie. Cu alte cuvinte, economiile competitive sunt capabile să asigure un nivel mai înalt de venituri pentru cetățenii săi. Pe de altă parte, productivitatea determină rata de recuperare a investițiilor într o economie, ceea ce înseamnă că
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
unei națiuni. Tot pe această linie se înscrie și Global Competitiveness Report (2008-2009), care definește competitivitatea ca fiind un „set de instituții, politici și factori care determină nivelul productivității unei țări. Nivelul productivității, în schimb, determină un nivel durabil al prosperității care poate fi atins de o economie. În alte cuvinte, economiile mai competitive tind să fie capabile să producă niveluri de venit mai mari pentru cetățenii lor.” Desigur, așa cum am arătat mai sus, competitivitatea unei țări este influențată direct atât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
După cum am văzut, World Economic Forum definește competitivitatea ca fiind acel set de politici, instituții, factori, care determină nivelul de productivitate al unei țări. Mai mult decât atât, conceptul de competitivitate este asociat cu ideea atingerii unui nivel crescut de prosperitate economică în cadrul unei țări. În vederea realizării acestui lucru, competitivitatea apare ca fiind exprimarea interacțiunii dintre mai multe forțe. În acest context, devine evident faptul că atât la nivel micro-, cât și la nivel macroeconomic, competitivitatea este influențată de o serie
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a unui anumit factor de producție consumat (capital, muncă, resurse naturale etc.). Studiind problema productivității factorilor de producție, Mihail Manoilescu aprecia că „între productivitatea muncii și capitalului, prima este cea mai importantă, creșterea ei fiind... semnul real și clar al prosperității omenești. Cât privește productivitatea capitalului, ea este [...] de natură secundară, capitalul nefiind la rândul lui decât o creație a omului, a muncii omenești.”<footnote M. Manolescu, Forțele naționale productive și comerțul exterior, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 92
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
îl au și factorii de imagine sau de relație, precum publicitatea sau lobby-ul. Publicitatea „Datând încă din Antichitate, reclama a devenit în societa tea modernă o instituție omniprezentă. În contextul economiei de piață, ea este și un simbol al prosperității [...]. În condițiile concurenței crescânde, produsele nu se mai impun doar prin calitățile lor, ci au nevoie de credibilitate.”<footnote Maria Moldoveanu, Dorina Miron, Psihologia reclamei, Editura Libra, București, 1995, p. 9. footnote> Publicitatea poate fi definită drept „nervul politicii de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
competitivitate - Global Competitiveness Report (GCR) - World Economic Forum (WEF) Elaborat de Forumul Economic Mondial din Geneva, Raportul global de competitivitate oferă o imagine fidelă a mediului economic al unei națiuni și a capacității sale de a realiza niveluri sustenabile de prosperitate și creștere. Pentru a prezenta realitatea cât mai corect posibil, WEF își extrage datele din două surse:<footnote World Economic Forum, The Global Competitiveness Report, 2010 2011, p. 57. footnote> de la organizații internaționale și din surse naționale, dar și printr-
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cu studii superioare. De remarcat faptul că în ultimii ani a crescut într un ritm foarte mare numărul achizițiilor de autoturisme, televizoare, frigidere etc., achiziționarea mijloacelor de folosință îndelungată, cât mai ales consumul de servicii, reprezentând un important indicator al prosperității; c) clasa de vârf, conturată cu claritate și în România, se află încă într-un proces continuu de constituire. Cei care fac parte din această clasă bogată cheltuiesc fără restricții, îndreptându-și atenția mai ales spre locuințe și mașini de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
cu studii superioare. De remarcat faptul că în ultimii ani a crescut într un ritm foarte mare numărul achizițiilor de autoturisme, televizoare, frigidere etc., achiziționarea mijloacelor de folosință îndelungată, cât mai ales consumul de servicii, reprezentând un important indicator al prosperității; c) clasa de vârf, conturată cu claritate și în România, se află încă într-un proces continuu de constituire. Cei care fac parte din această clasă bogată cheltuiesc fără restricții, îndreptându-și atenția mai ales spre locuințe și mașini de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]