3,325 matches
-
să Îmbogățească substanțial alimentația prin varietate și conținut. Un loc aparte În dezvoltarea paletei resurselor alimentare Îl deține floarea soarelui (Helianthus; helios - soare, anthus - floare) pătrunsă În țara noastră la mijlocul secolului al XIX-lea și cultivată pentru prima dată În proximitatea Vasluiului, ajungând aici din Rusia via Basarabia (Orhei, Bălți), unde și apar primele prese de ulei (oloernițe). Originară din America centrală (Mexic unde era cunoscută ca floarea mexicană, crizantema peruană, floarea de aur indiană, sau crizantema americană), a pătruns mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În străfundurile sufletului românesc miracolul frumuseții pe care ni-l prezintă Într-o carte monumentală Întitulată „Despre omul frumos”. Este vorba de maestrul Dan Puric, o adevărată conștiință națională, spirituală și culturală, care creionează cu măiestrie chipul omului frumos din proximitatea noastră și din perspectiva istorică a acestei națiuni. Ceea ce scoate În evidență cartea este tocmai idealul frumuseții, ideal ce sălășuiește În fiecare din noi și care poate fi revelat prin trăire și bogăție sufletească, prin căldură umană și seninătate a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
factor VIII/per capita pentru țările europene, ceea ce a condus la o ierarhizare, nu tocmai onorantă pentru țara noastră, În care consumul de factor VIII este de 0,35 u/per capita, foarte puțin În comparație chiar cu statele din proximitate, situație care ne plasează pe unul din locurile codașe În Europa. Situația este cu atât mai neplăcută cu cât există astăzi studii care arată cu certitudine că, creșterea consumului numai de la 0,5 u la 1-2 ui/ per capita mărește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
presiuni mereu crescânde din partea mediului urban, atât sub aspect demografic, prin procesul de migrare a populației sale către oraș În căutarea oportunităților de emancipare pe care orașul le oferă, cât și sub aspectul agresiunii poluante, generată de așezările urbane de proximitate. Toate acestea argumentează temerea din ce În ce mai vizibilă astăzi, că mediul rural riscă să-și piardă, prin suprasolicitare, capacitatea sa de autoepurare și regenerare a potențialului său ecologic. Civilizația urbană a zilelor noastre nu ar trebui să piardă din vedere faptul că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
astăzi starea de sănătate a populației și care se pot repercuta deosebit de negativ asupra copilului, mai ales la vârsta mică. Factorii de mediu și influența lor asupra stării de sănătate Avem aici În vedere o serie de factori ambientali din proximitatea copilului În creștere, care pot influența creșterea și dezvoltarea copilului, din care selectăm pe cei considerați astăzi ca fiind de mare importanță. 1. Mediul urban și industrializarea, au determinat În ultimele două secole o migrare masivă a populației rurale către
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tendința de interiorizare. În plan familial devine mai rezervat, mai meditativ, iar În plan social se orientează și caută prieteni intimi, reducându-și treptat grupul din care făcea parte până atunci. Începe să aibă rezerve și Îndoieli față de modelele din proximitate pe care le-a admirat: mama, tata, un frate sau o soră mai mare. Toate acestea conduc la conturarea și manifestarea eului personal, care nu rareori crează stări de tensiune În familie. Este, altfel spus, primul semn al tendinței de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cazul acestora locația este un atribut important, fiind legată de piața rezidențială, iar traficul diminuează efectul negativ al apropierii de concurenți. Spațiile comerciale sunt clasificate În funcție de suprafață, de numărul de utilizatori, de apropierea de zona rezidențială, În: ▪ centre comerciale de proximitate, de cartier, zonale etc.; ▪ spații comerciale tematice (mobilă, materiale de construcții etc.); ▪ supermarket, hipermarket, de discount etc. Suprafața de comercializare este un parametru important, condiționat de factori precum: populația din zona de destinație; volumul vânzărilor pe consumator; distanța până la consumator
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
important, condiționat de factori precum: populația din zona de destinație; volumul vânzărilor pe consumator; distanța până la consumator. Prin urmare, granițele ariei comerciale sunt variabile, acestea fiind mai restrânse pentru un spațiu comercial de tipul supermarketului, care deservește populația unui cartier (proximitatea), lărgindu-se considerabil În cazul spațiilor comerciale amplasate În afara zonei urbane, acestea deservind și populația din vecinătăți. În România, oferta limitată de spații comerciale de la Începutul anilor ’90 a dezvoltat tendința de ocupare cu scop comercial a parterului clădirilor de
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
alimentele de care au nevoie pentru a trăi. Arnold Toynbee, Cities on the Move, 1970. ▪ Oraș - aglomerație relativ importantă ai cărei locuitori au activități profesionale diversificate, mai ales În domeniul terțiar. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Oraș nou - oraș creat În proximitatea unei aglomerații urbane importante, unde sunt prevăzute dezvoltări simultane ale funcțiunilor economice și rezidențiale. Le Petit Larousse, 1993. ▪ Oraș-satelit - oraș distinct de un centru urban mai important, care are relații strânse cu acesta, fiind autonom administrativ. Le Petit Larousse, 1993
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
noile activități dezvoltate la nivel local, oferta de spații necesare noilor afaceri inițiate la nivel local, numărul de posibili chiriași care doresc să se mute din locația prezentă În altele. Analiza vecinătăților se referă la facilitățile de transport, parcare și proximitatea serviciilor. De multe ori prestigiul unei anumite artere poate determina Îmbunătățirea, renovarea clădirilor vechi sau construirea altora noi. În analiza ofertei de spații de birouri, managerul va trebui să determine rata de absorbție, sau numărul de metri pătrați care au
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
punct de vedere al securității; ▪ posibilitatea gestionării prezenței persoanelor cu drepturi diferite de acces În anumite zone din cadrul clădirii de birouri. O caracteristică a acestor sisteme de control acces este folosirea de carduri (cartele magnetice, cu coduri de bare, de proximitate), jetoane, tastaturi, cititoare biometrice, și alte asemenea echipamente care permit accesul În anumite zone restricționate din punct de vedere al securității. Sistemele de supraveghere video reprezintă sisteme de securitate care monitorizează În timp real evenimente și persoane, dar și ulterior
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
magazinul? Adoptarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum și remodelarea celor existente pentru a fi profitabile se bazează pe cunoașterea riguroasă a factorilor care condiționează volumul și structura cererii de mărfuri, a populației din perimetrul ariei de atracție a magazinului respectiv. Proximitatea unei afaceri și implicit a unei proprietăți imobiliare reprezintă un factor care afectează volumul vânzărilor. Cei mai mulți cumpărători care apelează la transportul auto pentru a ajunge la magazin nu-și doresc să parcheze Într-un loc, pentru ca apoi să se deplaseze
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
geografice ale zonei de amplasare? În unele situații se preferă zona centrală, ultracentrală sau periferia. În alte situații este de preferat o zonă rezidențială sau turistică. Cartierul are o atracție mai deosebită? Sunt avantajate unele magazine care se află În proximitatea unei piețe publice, unei gări, unui oficiu. Zona este facilă dezvoltării centrului comercial? În această situație trebuie analizate barierele naturale (un lac, o apă curgătoare, o vale etc.). În cadrul celei de-a doua etape este necesară culegerea de informații cu privire la
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
o vale etc.). În cadrul celei de-a doua etape este necesară culegerea de informații cu privire la potențialul de vânzări (de la băncile de date oficiale sau prin intermediul societăților specializate). În cea de-a treia etapă se vor analiza punctele de vânzare din proximitate (suprafața, cifra de afaceri). Printre metodele de analiză se numără metoda analogiei, o metodă empirică, ce constă În delimitarea zonei comerciale și apoi În estimarea penetrației concurenților pe piață. Vânzările potențiale se evaluează prin analogie. Se calculează „puterea atracției” sau
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
că suferința umană Îl emoțio‑ nează pe Hristos Cel plin de compasiune, de compătimire. Revelația dumnezeiască Îl prezintă pe Dumnezeu fiind ori‑ când dispus În a ieși din transcendența Sa, pentru a alina și a mângâia pe cel aflat În proximitatea morții. Mântuitorul nu doar că nu refuză pe nimeni care‑I solicită ajutorul, ci Îl oferă chiar El Întâi. La Întâlnirea cu cortegiul funerar și cu văduva din cetatea Nain, care‑și plângea pe unicul său fiu mort și‑l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolnavilor de cancer 127 Atitudinea dârză și neînfricată a martirilor În fața mor‑ ții și a durerilor teribile de pe urma groaznicelor suplicii la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la care erau supuși de către persecutorii păgâni, constituie o adevărată paradigmă și pentru bolnavii aflați Într‑o stare terminală, În proximitatea morții trupești. Sfinții martiri nutreau cu tărie credința În viața veșnică, de aceea nu aveau temeri sau angoase În proximitatea morții, pe care o consi‑ derau ca pe un somn, ca pe o punte, o trecere Între două lumi, și nu ca pe un capăt, un final, un terminus sau o ultimă realitate. Aceasta pentru că Hristos Care e Viața prin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
urma pe Hristos doar pe Înălțimile bucuriei Taborului, ci trebuie să‑L urmăm și pe cele ale suferințelor Golgotei. Creștinismul oferă mai puțin explica‑ ții pentru suferința celui bolnav, cât mai ales un Chip, un Vis‑à‑vis a Cărui proximitate să o descopere (sau să o redes‑ copere) și pe Care să‑L invoce pentru a‑L ajuta pe acest drum. Răbdarea suferinței și sporirea duhovnicească 203 VIII.5. Împărtășirea de slava cerească prin suferință Este binecunoscut faptul că virtutea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu mai pot”, răspunse șușotind ucenicul. Atunci bătrânul Îl sfătui astfel : „Lasă rugăciunea, adu‑ți aminte de Dumnezeu și că El este Înaintea ta”. Când se referă la rugăciunea noastră pentru cei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
renega. CONTINUĂRI: ITINERARII NOCTURNE Nu alta, în esență, decât în Ulise e direcția urmată în volumele Brățara nopților și Plante și animale, tipărite, ambele, în 1929. Despre cel dintâi (scris, cum menționează poetul, între iunie 1927 - august 1929, deci în proximitatea Colombei și, în parte, paralel cu Ulise) s-ar putea spune, sumar, că este o directă continuare a poemului precedent, - un Ulise nocturn. Suitei de secvențe din „reportajul” vieții diurne a cetății (dar nu numai a ei) îi corespunde aici
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
regiunii sudăestice românești, contextualizând datele electorale în logica dezbaterilor privind evoluția partizană din România postcomunistă (existența sau inexistența clivajelor politice în spațiul autohton). O a doua dimensiune include conceptul de neighbourhood effect (efectul vecinătății) și testează modul cum localitățile din proximitatea orașului (în contrapondere cu cele situate la distanțe apreciabile) se apropie din punct de vedere electoral de orașul/orașele apropiat(e) (în cazul de față, reședințele de județ Tulcea și Constanța), în logica teoriei conform căreia oamenii împrumută caracteristicile (inclusiv
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
geografia electorală este una marcată de instabilitate, dinamica votului fiind una extrem de fluctuantă; b) influența exercitată de orașele reședință de județ (Constanța, Tulcea) asupra modului de exprimare electorală al populației rurale este evidentă, în sensul în care satele situate în proximitatea reședinței de județ sunt mai apropiate electoral de acestea, în comparație cu cele aflate la distanțe mai mari (efectul vecinătății - neighbourhood effect); c) structura etnică impune comportamente de vot, aspect de o pregnanță mai mare îndeosebi în cazul alegerilor locale. Sistemul electoral
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
antireformiștii, respectând limbajul comun) devine primul partid în clasamentul dobrogean. Se pot face numeroase interpretări în ceea ce privește acest comportament electoral, dar nicidecum nu se pot identifica clivaje politice sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda și Soare, 2008). Din punctul de vedere al acestora, sistemul politic postcomunist este organizat în România în jurul negării clivajelor, în acest mod continuându-se voința puterii comuniste, voință întemeiată pe negarea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
date obținute în urma aplicării unor chestionare sociologice. Se poate face o adaptare a conceptului teoretizat. Pentru aceasta am selectat un număr de localități rurale, unele situate la mare distanță de municipiile reședință de județ (Constanța și Tulcea), altele situate în proximitatea acestora (localități periurbane), scopul fiind acela de a putea testa în ce măsură comportamentul electoral al alegătorilor din comunele situate în proximitatea orașului se apropie de comportamentul votanților din orașul polarizator. Din jurul Constanței am selecționat localitățile Agigea - 8 km distanță de Constanța
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
număr de localități rurale, unele situate la mare distanță de municipiile reședință de județ (Constanța și Tulcea), altele situate în proximitatea acestora (localități periurbane), scopul fiind acela de a putea testa în ce măsură comportamentul electoral al alegătorilor din comunele situate în proximitatea orașului se apropie de comportamentul votanților din orașul polarizator. Din jurul Constanței am selecționat localitățile Agigea - 8 km distanță de Constanța, Cumpăna - 5 km și Lumina - 17 km, iar Adamclisi - 64 km de orașul reședință de județ, Ion Corvin - 79 km
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]