37,224 matches
-
încheindu-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
ziarist și un text care nu e nici analiza de gazetar, nici confesiune de scriitor. Nu poți amestecă diverse elemente de memorialistica, de comentariu filosofico-publicistic și mai ales de analiză propriu-zisă, fără a ajunge la un final de poem în proza din care citam: "Nu ni se mai poate întîmpla nimic deosebit. Nici n-o să murim, nici n-o să trăim. Mofluzul Francis Fukuyama poate veni oricînd în țară eclipsei, ca să-și vadă teoria confirmată experimental." Și așa mai departe. * Din nefericire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
intuind destinul tragic ce-i aștepta sub comunism (pentru care militau Aragon și ai săi) pe atîția scriitori, completează: există ună"ădroită qu^a l^écrivain de ne pas passer să vie en prison". Textele inedite conțin, bineînțeles, surprize: o proza scurtă avangardista pur sînge însă și afirmații precum "serviteurs de la machine! - cet état est indigne de nous" - un strigăt cam "nedemn" de un avangardist. Volumul continua cu o "corespondență pe jumătate": sînt publicate scrisori adresate lui Fundoianu de către Stéphane Roll
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
o prolificitate în care nu se poate să nu recunoaștem spontaneitatea și fatalitatea vocației autentice, dar și cu o tenacitate care e proba caracterului, Mircea Cărtărescu își continuă parcursul sau de scriitor total, deținător de performanțe invidiabile în poezie, în proza, în critică literară. Recentă sa carte consacrată Postmodernismului românesc, la origine teza de doctorat, vine să confirme capacitatea de sinteză teoretică a autorului și să facă mai bine cunoscute opțiunile sale în cîmpul literelor contemporane. Analiza critică, ideologică și stilistica
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
solitar, înclinat adeseori să vorbească sarcastic despre propriul său scris. Mircea Cărtărescu a adoptat un program estetic la modă, erijându-se și în teoretician al lui: postmodernismul. Dan Stâncă se află într-un flagrant dezacord cu modă: el scrie o proza deopotrivă realistă și fantastică, extatica și satirica, obsedat de reziduurile ortodoxismului dintr-o societate desacralizata grotesc. În sfârșit, Mircea Cărtărescu este fundamental un apolitic, care îi privește pe oameni cu o curiozitate rece, dusă până la cruzime și își folosește întreaga
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
întîi că poet, sub pseudonimul Adrian Sehelbe, gravitînd discret în jurul Cenaclului de Luni. Debutează editorial abia în 1996 cu un roman-revelatie: Coaja lucrurilor sau Dansînd cu jupuita, care îl impune spectaculos în prima linie valorica și în avangardă "virtualistă" a prozei românești postmoderne. După acest apocalips rabelaisian și rizomatic al textualității față cu computerele (premiat atît de Uniunea Scriitorilor cît și de ASPRO), participă cu un capitol - The Seven POEs - la românul experimental colectiv "Naked Went the Novelist, Salzburg Seminar, Austria
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
în română. Adrian Otoiu e un profesionist, dar și un hedonist al metafictiunii; IQ-ul artistic foarte ridicat, hedonismul picant al scriiturii, aerul de prospețime amuză(n)ta, tandrețea ușor cinica (à la Kurt Vonnegut) și naturalețea alternării registrelor imprimă prozelor sale un "high touch" de o calitate puțin obișnuită. Se pricepe de minune să atragă cititorii - fie ei "spirite literatoare" sau profani care nu se pricep decît (cel mult) la calculatoare -, în capcanele ironice ale unor scenarii pasionante, scăpărînd de
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
de escorta de pe coperta a patra - extrase ultralaudative despre Coaja lucrurilor..., ca la best seller-urile occidentale. Toate aparțin unor critici foarte tineri și insistă asupra "plăcerii lecturii" pe care autorul o "restituie" preafrustratilor cititori... Mai curînd decît un volum de proze scurte, Chei fierbinți... e un roman de tip puzzle, cu caracter autoreferential și hipertextual, Hard-ul computeristic integrează soft-ul capitolelor într-o rețea de vase comunicante ce vin de oriunde și pot duce oriunde: "Computerele te învață că un
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
didactice), care încheie cam demonstrativ și sentențios cartea: ă"Si atunci cînd se vor termina orele astea (...) atunci ce va fi?" " Tot ce a fost înainte." "Adică...?" "Nimic." a. (Save/ Salvează) Adrian Otoiu ne-a oferit o încîntătoare lecție de proza, mai atractivă decît un joc pe computer și la fel de captivantă că un bun film S.F. milenarist pe matriță postmodernă. Adrian Otoiu, Chei fierbinți pentru ferestre moi, Editura Paralelă 45, 1998, 124 pag., 11500 lei
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proza românească selectata cu bun-gust. Autorii români prezentați publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan Stâncă, M.M. Pavelescu, Cătălin Mihuleac, Miron Beteg, Ștefan Caraman. De 3000 de lei vulgaritate Revista Singurul atu (preț: 3000 lei, redactor-șef: Oana-Maria Savin) întrece
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
fiind, deobicei, George Petcu. La vremea respectivă, George Petcu avea publicat primul volum de poeme, la editură "Pământul" din Călărași și-l pregătea pe al doilea, ce urma să apară până la sfârșitul anului 1938. Ceilalți doi debutaseră cu versuri și proza în revistele: Bilete de papagal, Decalogul, Festival etc. Ștefan Baciu era premiantul Fundațiilor Regale pentru poezie. Așadar, George Petcu era cel care trebuia să se folosească de succesul obținut cu prima sa placheta de poeme, ca și de cunoștințele pe
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]
-
vivant.; ș.a.m.d. Nu întâmplător am evocat o incursiune teoretică asupra personajului devenit... speță, fiindcă în afara existenței sale (reale, fictive, imaginare, intuite, revelate ș.c.l.), mișcat pe o canava (de viață, de spirit) nu se poate vorbi de proză. Fie și atunci când aceasta este... poetică. O zicală românească spune că moara nu macină niciodată în gol. Ei bine, scriitorul polonez (n. în 1938, într-un orășel din estul țării) apelează la forma clasică a devenirii personajului său, care a
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
cum a observat și dl Mircea Zaciu, tinde să se constituie, după Mara lui Slavici, într-o icoana a vietii ardelene sondata în straturile ei fundamentale. Ceea ce a publicat de aici înainte (inclusiv în materie de român dar și în proza scurtă) nu trece de o linie mediana. Apăruse, în 1920, Ion al lui Rebreanu, apoi celelalte scrieri, inclusiv românești, si Agârbiceanu rămîne, cu scrierile sale, aplatizat. Hotărît lucru, Agârbiceanu este - dupa clasificarea nimerita a lui Perpessicius - un scriitor de raftul
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
a lui Viorel Simulov și tehnoredactarea lui Călin Chendea sînt de un impecabil profesionalism). * În nr. 4-5-6, orientarea în cele 226 de pagini e înlesnita de sumarul detaliat plasat în deschidere: cronici literare la noi apariții românești, grupaje de poeme, proza, eseuri, istorie literară, traduceri și recenzii de cărți străine, informații despre evenimente culturale etc. Că în mai toate revistele literare, numai că textele fiind scurte (între una și șase pagini mici) ești tentat să le parcurgi, fie și în fugă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
în ultimii ani nu se numără printre doctrinarele și militantele feministe, iar discriminarea lor pe bază de sex e o dovadă de... machism din partea lui Ilie Dan. Glumim, desigur. Explicația abundentei numelor feminine în critică literară (dar și în poezie, proza, eseistica) ar putea constă în faptul că facultățile de Litere neoferind perspectiva unei cariere din care să se poată trăi, nicicum întreține o familie, spre ele se mai îndreaptă doar mării pasionați de literatură, oarecum inconștienți, ca orice om minat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din nr. trecut) Olimpiu Nusfelean e un solitar care transformă proza cotidianului într-o lirica neoromantica, ce nu ocolește procedeele antipoeziei: "Carte tristă de versuri/ în vitrina economiei de piață -/ în frigul lumii conținutul tău/ devine o simplă coperta.// Suflîndu-si nasul, vînzătoarea te îmbie/ alături de o cutie cu praline./ Absența se
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
bună ediție critică, primul volum, adunînd poezia din volume și periodice. Apoi a urmat o nedorită pauză de un deceniu, cînd dl Stancu Ilin asociindu-si-l pe dl Ionel Oprișan, face să apară, în 1996, al doilea volum, conținînd proza din volume. Din fericire, numai la doi ani distanță, în 1998, apare și al treilea volum al ediției, cuprinzînd tot proza, dar cea din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
dl Stancu Ilin asociindu-si-l pe dl Ionel Oprișan, face să apară, în 1996, al doilea volum, conținînd proza din volume. Din fericire, numai la doi ani distanță, în 1998, apare și al treilea volum al ediției, cuprinzînd tot proza, dar cea din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai bună proza a lui Hașdeu și e de reținut în ansamblul prozei românești. Deși fructifică unele sugestii autobiografice de pe vremea neterminatei sale studenții, prozatorul e, aici, un modern prin detașarea superioară de întîmplările narate, cele mai multe romantice, dar, prin îngroșarea liniilor, pînă la
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai bună proza a lui Hașdeu și e de reținut în ansamblul prozei românești. Deși fructifică unele sugestii autobiografice de pe vremea neterminatei sale studenții, prozatorul e, aici, un modern prin detașarea superioară de întîmplările narate, cele mai multe romantice, dar, prin îngroșarea liniilor, pînă la grotesc, izbutește să surprindă cu măiestrie comportamentul personajului principal, inconformistul
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
episod reînvie suferințele fiicei lui Ștefan, măritata cu moștenitorul tronului Moscovei, care deși avea un copil e urgisita de o rivala grecoaica soția tarului, care determină, prin intrigi, întemnițarea Elenei ( Acest episod va fi, apoi, reluat și dezvoltat independent în proza istoriografica Domnită Elenă, demnă, și ea, de tot interesul.). Ștefan voievodul e bolnav, bătrîn și obosit. Își simte sfîrșitul aproape. Își cheamă boierii de sfat și le cere ca succesor pe Bogdan cel orb, fiul său, (porecla îi venea din
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
o elecțiune. Dar Rareș, căutat, nu e de găsit. Îl ascunde, în palatul unchiului său, Luca, aranjînd apoi fugă viitorului domnitor (tot acest episod e, apoi, tratat de sine stătător, ca și cel despre pățaniile tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80 de pagini, deci întinsă, e o foarte bună proza istorică, vestind scrierile lui Sadoveanu
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
tragice ale Elenei, în buna proza istorică Desțărarea lui Petru Vodă Rareș). După cîteva întîmplări cu copilul Mihu, finalmente trimis la Mănăstirea Neamț, se reîntoarce, din exil, postelnicul Șarpe. Nuvelă, de 80 de pagini, deci întinsă, e o foarte bună proza istorică, vestind scrierile lui Sadoveanu. Să sperăm că, integrată în ediția de Opere, se va bucura, de acum încolo, de toată considerația literară meritata. Sînt, apoi, integrate în sumarul acestui al treilea volum din opera literară a lui Hașdeu bucățile
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
ale liricii sale populate de frumoase îngerele, flori dalbe sau steluțe este o discrepanță copleșitoare pentru cititor. Alecsandri era conștient de distanță dintre convenția culturală și literară și expresia firească, iar ironia fină la adresa artificializării, prezența în scrierile sale în proza mai puțin canonizate, o regăsim și aici: "atât N. sElena Negrit, cât și eu nu am căzut niciodată în ridicole exagerări sentimentale! Dimpotrivă, bătându-ne joc fără milă de aceia care cred că iubesc cu patimă luând poze tragice și
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]