KorAP: Find »[drukola/base=pușcă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...74 75 76 ...220 >

5,478 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

stăpânește o cetate, Îi spuse soția. Era o scientistă creștină. Biblia ei, ultimele numere din Science and Health și din Quarterly, stăteau pe o măsuță lângă patul ei. Soțul nu-i răspunse nimic. Acum stătea pe pat și-și curăța pușca. Umplu rezerva cu cartușe mari și galbene și apoi le scoase din nou. Se Împrăștiară pe tot patul. — Henry, Îl strigă nevastă-sa. După un moment de liniște, Îl strigă din nou: — Henry! — Da. — Nu i-ai zis lui Boulton

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
ceva. De la ce a pornit? — Ei, Dick Îmi datorează o grăma’ de bani de când i-am vindecat femeia de pneumonie și cred că a căutat motiv de ceartă ca să nu-și plătească datoria prin muncă. Soția tăcu. Doctorul Își șterse pușca atent cu o cârpă. Băgă cartușele la loc și trase arcul rezervei. Stătea cu arma pe genunchi. Ținea mult la pușca asta. Apoi Își auzi soția vorbind din camera Întunecată. — Ei, dragă, nu cred. Chiar nu cred că cineva ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cred că a căutat motiv de ceartă ca să nu-și plătească datoria prin muncă. Soția tăcu. Doctorul Își șterse pușca atent cu o cârpă. Băgă cartușele la loc și trase arcul rezervei. Stătea cu arma pe genunchi. Ținea mult la pușca asta. Apoi Își auzi soția vorbind din camera Întunecată. — Ei, dragă, nu cred. Chiar nu cred că cineva ar fi În stare să facă una ca asta. — Nu? — Nu. Nu-mi vine să cred că cineva ar face intenționat așa ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
din camera Întunecată. — Ei, dragă, nu cred. Chiar nu cred că cineva ar fi În stare să facă una ca asta. — Nu? — Nu. Nu-mi vine să cred că cineva ar face intenționat așa ceva. Doctorul se ridică și-și puse pușca la loc, În colțul din spatele dulapului. — Ieși, dragă? — M-aș duce să fac o plimbare. Dacă-l vezi cumva pe Nick, dragă, te-aș ruga să-l trimiți până la mine. Doctorul ieși pe verandă. Ușa batantă se trânti În urma lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
de pe promontoriu, apoi lacul. Vântul bătea direct spre lac. Se vedeau valurile de-a lungul digului de zece mile. — Da’ știu că bate, zise Nick. — De trei zile bate-așa. — Taică-tu-i acasă? Întrebă Nick. — Nu. Și-a luat pușca și-a ieșit. Hai, intră. Nick intră-n casă. În cămin ardea un foc mare. Vântul urla. Bill Închise ușa. — Bem ceva? Se duse-n bucătărie și se-ntoarse cu două pahare și un urcior cu apă. Nick luă sticla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
fericit. Nu se terminase nimic. Nu pierduse nimic. Sâmbătă o să se ducă În oraș. Se simțea mai ușor, așa cum se simțise până să-nceapă Bill să vorbească despre asta. Există mereu o cale de a rezolva lucrurile. Hai să luăm puștile și să mergem la promontoriu după taică-tu. — Da, haide. Bill scoase două puști din rastel. Apoi deschise o cutie cu cartușe. Nick Își puse haina și se-ncălță. Ghetele erau uscate și se Întăriseră. Era destul de beat Încă, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Se simțea mai ușor, așa cum se simțise până să-nceapă Bill să vorbească despre asta. Există mereu o cale de a rezolva lucrurile. Hai să luăm puștile și să mergem la promontoriu după taică-tu. — Da, haide. Bill scoase două puști din rastel. Apoi deschise o cutie cu cartușe. Nick Își puse haina și se-ncălță. Ghetele erau uscate și se Întăriseră. Era destul de beat Încă, dar avea capul limpede. — Cum te simți? Întrebă Nick. — Grozav, spuse Bill, Închizându-și nasturii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Și taică-miu, care se cântărise și el și ieșise cu șaua sub braț, roșu la față, obosit și cu costumul de mătase cam strâmt, Îl privea pe tânărul Regoli, care stătea rezemat de tejghea, degajat, cu aerul lui de puști, iar eu l-am Întrebat ce s-a Întâmplat, pentru că mi-era că Regoli s-o fi luat de el sau ceva, dar el doar stătea și se uita la Regoli și n-a zis decât „Dă-o dracu’ de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
În afară de gașca din Chantilly, la pensiunea doamnei, Meyers. Maisons e cel mai teribil loc În care am stat vreodată. Orașul nu-i cine știe ce, dar era un lac și o pădure grozavă prin care pierdeam vremea toată ziua, eu și câțiva puști, și bătrânul mi-a făcut o praștie cu care am doborât multe păsări, printre care și o coțofană. Dick Atkinson, puștiul, a nimerit Într-o zi un iepure - l-am pus sub un copac și stăteam toți pe-acolo, Dick

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Nu-i nimic, spuse Manuel. Cu cât sunt mai mari, cu atât au mai multă carne, săracii. Asta de unde-ai mai scos-o? Întrebă băiatul, zâmbind. — E mai veche. Strânge-ți cuadrilla ca să văd și eu ce am. — Ai niște puști buni, spuse Hernandez. Era foarte vesel. Mai fusese băgat În două nocturne și Începuse să stârnească ceva interes În Madrid. Era fericit să știe că lupta va Începe În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
În minte Întreaga corrida. Ceilalți picadori continuau să vorbească În stânga și-n dreapta sa. Nu-i auzea. Cei doi matadori stăteau Împreună În fața celor trei peones, cu capele Înfășurate la fel, pe brațul stâng. Manuel se gândea la cei trei puști din spate. Erau madrileni toți trei, ca și Hernandez, băieți la vreo nouășpe ani. De unul dintre ei, un țigan serios, distant și Închis la culoare, Îi plăcea. Se-ntoarse: — Cum te cheamă, puștiule? — Fuentes, răspunse țiganul. — E un nume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
urmă, ce mare șmecherie era? Doar o nocturnă. Dacă Îi scăpa ceva, o să afle totul din ziarele de dimineață. Mai luă o gură de șampanie. Avea o Întâlnire la doișpe, la Maxim. Și până la urmă cine mai erau și ăștia? Puști și haimanale. O grăma’ de haimanale. Își Îndesă carnețelul În buzunar și-l privi pe Manuel, care stătea mai degrabă singur În arenă, gesticulând, cu pălăria-n mână, un salut adresat unei loji pe care-no vedea deloc, undeva sus, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-a fost. — Nu-mi place treaba asta, spuse Al. E de mântuială. Și tu vorbești prea mult. — Of, și ce căcat? Tre’ să ne mai și distrăm. Da’ vorbești prea mult, oricum, spuse Al ieșind din bucătărie. Țeava retezată a puștii Îi umfla ușor sub talie pardesiul prea strâmt. Își netezi haina cu mâinile Înmănușate. — Numai bine, șmechere, Îi spuse lui George. Că tare mult noroc mai ai. — Asta așa e, spuse Max. Ar trebui să joci la curse, istețule. Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
toate lucrurile care n-aveau ce căuta acolo. Când s-a Întors tata și s-a dat jos din cabrioletă smucind calul, focul ardea Încă În drumul care trecea pe lângă casa noastră. I-am ieșit În Întâmpinare. Mi-a dat pușca și s-a uitat la foc. — Ce-i asta? a Întrebat. — Am făcut curat În pivniță, dragă, i-a răspuns mama de pe verandă. Stătea acolo zâmbindu-i. Tata s-a uitat la foc și a dat cu piciorul În ceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
se fac vârfurile de săgeți, niște bucăți de vase de lut și niște vârfuri de săgeată. Se Înnegriseră toate de la foc și erau ciobite. Tata le-a scos cu grijă și le-a Împrăștiat pe iarba care creștea lângă drum. Pușca, băgată În husa de piele, și bagajele cu care mergea la vânătoare erau tot pe iarbă, unde le lăsase când se dăduse jos din cabrioletă. — Nick, mi-a zis, du pușca și bagajele În casă și adu-mi un ziar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
le-a Împrăștiat pe iarba care creștea lângă drum. Pușca, băgată În husa de piele, și bagajele cu care mergea la vânătoare erau tot pe iarbă, unde le lăsase când se dăduse jos din cabrioletă. — Nick, mi-a zis, du pușca și bagajele În casă și adu-mi un ziar. Am luat pușca grea, care mi se tot lovea de picioare, și cei doi saci și am pornit-o spre casă. — Ia-le pe rând, mi-a spus tata. Nu-ncerca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
husa de piele, și bagajele cu care mergea la vânătoare erau tot pe iarbă, unde le lăsase când se dăduse jos din cabrioletă. — Nick, mi-a zis, du pușca și bagajele În casă și adu-mi un ziar. Am luat pușca grea, care mi se tot lovea de picioare, și cei doi saci și am pornit-o spre casă. — Ia-le pe rând, mi-a spus tata. Nu-ncerca să cari prea mult deodată. Am lăsat sacii jos, am dus pușca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pușca grea, care mi se tot lovea de picioare, și cei doi saci și am pornit-o spre casă. — Ia-le pe rând, mi-a spus tata. Nu-ncerca să cari prea mult deodată. Am lăsat sacii jos, am dus pușca și am adus un ziar din maldărul care era la tata-n birou. Tata a așezat toate bucățile de piatră Înnegrită și ciobită pe ziar și le-a Împăturit. — Cele mai bune vârfuri de săgeată s-au făcut bucăți, mi-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
sau morman de cadavre erau Împrăștiate hârtii. Printre firele de iarbă și grâne, lângă șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
șosea, era Împrăștiat o grămadă de material: o bucătărie mobilă, apărută probabil când lucrurile mergeau bine, multe dintre ranițele acoperite cu piele de vițel, grenade, căști, puști, câte una cu fundu-n sus și cu baioneta Înfiptă-n pământ, grenade, căști, puști, cazmale pentru tranșee, rezerve de muniție, pistoale de semnalizare, căști Împrăștiate, truse medicale, măști de gaze, bidoane goale, ceva strivit, cutii goale, o mitralieră pe trei picioare având În jurul ei un cuib de cartușe goale, cartușiere Întregi ieșind din cutii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Înfricoșa, mai ales când barca stătea acolo, tăcută, printre sălciile de la malul canalului, dar malurile alea nu erau ca cele de pe râul ăsta. Totul era mai jos, ca-n Portogrande, unde i-au văzut vâslind peste pământul inundat, ținându-și puștile deasupra capetelor, până au căzut În apă cu ele. Cine ordonase așa ceva? Dacă ale dracu’ lucruri nu s-ar fi amestecat așa de tare ar fi putut să le urmărească. De aia era așa de atent la detalii, ca să păstreze

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
rău, dracu’. — Unde ți-ai lăsat bicicleta? — În ultima casă. — Crezi c-o găsești? — Stai liniștit. Mai stau puțin și mă duc. Întinde-te puțin, Nicolo. — Bine. Își Închise ochii și, În locul bărbatului cu barbă care-l privea prin ținta puștii, destul de calm Înainte să apese pe trăgaci, și apoi fulgerul alb și impactul ca lovitura unei bâte, stând În genunchi, Înecându-se cu ceva dulce și fierbinte, pe care Îl scuipa pe o piatră În timp ce ei treceau peste el, În loc de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
să facem o plimbare scurtă la șosea și pe lângă pârâul Înghețat, dar abia ne țineam În picioare pe gheața ca sticla, și câinele roșcat aluneca, iar eu am căzut rău de vreo două ori și o dată mi-a scăpat și pușca și a alunecat Încolo, pe gheață. Sub un mal Înalt de lut, acoperit cu tufișuri, am gonit un stol de prepelițe și am Împușcat două când și-au luat zborul, dispărând după creasta malului. Câteva s-au cocoțat pe crengile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
sălbatici. Trag unul În celălalt, Îmi explică din nou. André ținea arma strâns. — On peut piedică. On ne fait pas de mal. On peut piedică. — Il est nebun pour tras, spuse madam Fontan. Mais il est trop jeune. André băgă pușca la loc În bufet. — Când mă fac mai mare o să Împușc șobolani de mosc și iepuri, Îmi spuse În engleză. O dată m-am dus cu tata și el a Împușcat un iepure, da’ nu de tot, și atunci l-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pentru că se ascunsese pe crengile de sus, și ei o așteptau să chițăie, pentru că atunci zvâcnea involuntar din coadă, și unde vedea Nick ceva mișcare, acolo trăgea. Taică-su Îi dăduse doar trei cartușe pentru toată ziua și avea o pușcă de douăzeci cu o singură țeavă, foarte lungă. — Nenorocita dracu’, deloc nu vrea să se miște, spuse Billy. — Nickie, trage. O sperii, vedem când sare, tragi din nou, spuse Trudy. Pentru ea, ăsta fusese un Întreg discurs. — N-am decât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]