12,735 matches
-
reclame pe perioade scurte. Un exemplu ar fi modelul recency, care asigură săptămânal un număr constant și optim, pe perioade lungi de timp, de persoane care văd o anumită reclamă, la un nivel mai mic al frecvenței spotului în calupurile publicitare. Însă, nici o marcă de bere nu-și poate permită să «tacă» în perioadele de sezon” (Bolodea, cf. Bârligă, 2003, p. 26). Deși nu se numără printre băuturile tradiționale românești, berea a dezvoltat în România una dintre cele mai dinamice piețe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2004 circa 550 de milioane de euro, cu un volum de 12,8 milioane de hectolitri (în creștere cu 12% față de anul anterior), iar estimările pentru anul 2005 merg către depășirea pragului de 13 milioane de litri (Negrea, 2004b). Strategii publicitare pe piața băuturilor RTD (ready to drink) Ca o alternativă pentru produsele slab alcoolizate (bere, vin, spumante), producătorii de băuturi alcoolice au introdus pe piața românească diferite mărci recunoscute la nivel internațional. Cel care a deschis piața a fost producătorul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
jumătate față de cele din anul precedent. Pe de altă parte, piața berii - concurentul principal al băuturilor RTD - a fost în anul 2004 de 550 de milioane de euro, la o cantitate de 12,8 milioane de hectolitri (Negrea. 2005). Strategii publicitare pe piața vinului Cea mai nobilă băutură românească, vinul, are la noi o tradiție veche de sute de ani - cea mai mare vinotecă de la ora actuală, Beciul Domnesc, e construită de pe vremea lui Ștefan cel Mare. Deși în ultimii 10
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cetățenii români preferă să bea vin alb și doar 30% consumă vin roșu, iar vinul este consumat fie sub forma de „șprit”, fie sec (Furir, 2005). Un studiu realizat de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului (CRPC) prezintă următoarele date: Strategii publicitare pe piața spirtoaselor Spre deosebire de bere și vin, băuturile spirtoase au cunoscut în România o dezvoltare aparte. În următorii ani se estimează și aici o creștere a vânzărilor de alcool către populația din România cu aproximativ 20-30%. De exemplu, după cum afirmă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
acțiuni la Murfatlar România - cel mai mare producător de vinuri de pe piața românească, cu vânzări de 24 de milioane de dolari în anul 2003. Motivul principal al succesului de pe piață, susține Florian Radu (brand manager Unirea), îl constituie demararea campaniei publicitare pentru suținerea principalelor mărci. Cea mai mare creștere a vânzărilor a înregistrat-o marca Unirea, o băutură spirtoasă care a atins cota de 10,6 milioane de unități la echivalent 0,5 litri, cu 733% mai mult ca în anul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
societate săracă invitația la o fericire instantanee și de consum este destinată să-i facă pe indivizi să uite condițiile dificile ale existenței lor. Ceea ce reiese în urma studiilor constă în faptul că reclamele la alcool sunt prezențe constante în calupurile publicitare de la posturile de televiziune, în presa scrisă și panourile publicitare. Acestea expun aproape continuu populația tentației alcoolului. Astfel că, deși în România se consuma alcool și înainte de 1989, democrația a însemnat, pe lângă mai multe posturi de televiziune, mai multe opinii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
este destinată să-i facă pe indivizi să uite condițiile dificile ale existenței lor. Ceea ce reiese în urma studiilor constă în faptul că reclamele la alcool sunt prezențe constante în calupurile publicitare de la posturile de televiziune, în presa scrisă și panourile publicitare. Acestea expun aproape continuu populația tentației alcoolului. Astfel că, deși în România se consuma alcool și înainte de 1989, democrația a însemnat, pe lângă mai multe posturi de televiziune, mai multe opinii, mai multe ziare și mai mult alcool - ca număr de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Constantin, Maria; Ușurelu, Marta; Bârligă, Gabriel (2002), „Vinul românesc: investitorii readuc strălucirea unui sector tradițional”, în Revista BizCity, 11 martie. Constantin, Maria (2004), „Petrecerea de-abia începe”, în Revista BizCity, 13 ianuarie. Dâncu, Vasile Sebastian (1999), Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Dascalu, Garant Romulus (2005), România Liberă, 25 februarie. Drăgan, Anda; Constantin, Maria; Alexandru, Cristina (2003), „Asalt strategic pe piața berii”, în Biz, Revista noilor tendințe în afaceri, nr. 71, 15 iulie-31 august. Engle, J.F.; Blackwell, R.D. (1982
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
markmedia.ro redacția@markmedia.ro, 28 decembrie 2003-4 ianuarie 2004; „Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor,” conform anpc.ro, raport de activitate 2001-2003. Unii autori fac distincția dintre reclamă și publicitate, considerând că publicitatea presupune atât organizațiile implicate în luarea deciziilor publicitare cât și sarcinile intreprinse de angajații acestora. Pe de altă parte, reclama constuie orice acțiune ce face referire, voluntară sau involuntară unui produs sau servici. Acest rezultat este conform datelor ACNielsen cf. BizCity, martie 14, 2003. Datele sunt oferite de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
contează evaluarea evoluției economiei la nivel național, dar nu și la nivel personal sau regional), interesul pentru politică (unde votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, iar cei care au urmărit panourile publicitare percep o diferență între principalele partide), eficacitatea politică (în care votează într-o măsură mai mare cei care au urmărit la televizor alegerile; se consideră mai informați; consideră că parlamentarilor le pasă de ceea ce gândesc oameni similari subiectului; consideră că
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile TV despre alegeri, cei care se consideră mai informați, cei care consideră că parlamentarilor le pasă de ceea ce gândesc oameni similari subiectului, cei care consideră că pot spune multe în ceea ce privește guvernarea (Bannon, 2003; Pattie, Johnston, 1998). Conform altor studii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în afara acesteia: este limpede că aceia care produc vor să aibă cu aceia care consumă un raport de afaceri absolut clar. Există un singur caz de expresivitate - dar de expresivitate aberantă - în limbajul pur comunicativ al industriei: este cazul sloganurilor publicitare. Într-adevăr, ele trebuie să fie expresive, ca să impresioneze și să convingă. Dar expresivitatea lor este monstruoasă, pentru că devine imediat stereotipă și se fixează într-o rigiditate opusă expresivității - aceasta din urmă fiind mereu schimbătoare, oferind o infinitate de interpretări
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unul negativ; el nu reprezintă doar noul mod în care Biserica e brutal redusă la ceea ce reprezintă de-acum în realitate. Există și un scop pozitiv, și anume posibilitatea neprevăzută de a ideologiza și deci de a conferi expresivitate limbajului publicitar și, potențial, celui al întregii lumi tehnologice. Spiritul blasfemiator al acestui slogan nu se limitează la o demonstrație, la o pură observație ce fixează expresivitatea la nivel de pură comunicativitate. El e ceva mai mult decât o simplă găselniță fără
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în pas cu vremea”, așadar „să arăm primăverile cu autoplugul și să ne hrănim cu electricitate”. Cu integralismul „începe stilul veacului XX”, iar tradiția lui ar fi cele șapte manifeste dada. De altfel, apariția revistei fusese precedată de o pagină publicitară, sub formă de manifest, în care se spunea: „«Integral», fără protectoratul oficialităților majore și minore, aduce la același numitor stindardele vitale, artistice. Dezveliți de semidoctă, croim drum peste leșuri de școli și inși. «Integral» predică esența expresiei primare [...] Surzii n-
INTEGRAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287566_a_288895]
-
289. • Paul Veyne, op. cit., p. 81. 70 Lucian Boia, op. cit., p. 25. 71 Ibidem. • Daniel Dubuisson, op. cit., p. 151. • Ibidem. • Ibidem. • Mary Douglas, op. cit., p. 52. • Lucian Boia, op. cit., p. 15; vezi și Vasile Sebastian Dâncu, Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999. • Mircea Martin, Un decolonizator de spirite, în Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile..., p. 8. ne apare doar ca o funcție variabilă și complexă a discursului 78. Ca să nu absolutizăm, ne amintim totuși ideea lui P. Valery
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
succes, ficțiunea fiecărui eu, care necesită Încredere, recunoaștere, centralizare. Mircea Muthu: Conduitele umane, am Înțeles. Dar hai să luăm un exemplu concret, fiindcă suntem la un Centru de cercetare a imaginarului. Și eu m-am gândit foarte mult la imaginea publicitară, de pildă. Imaginea publicitară, care orientează și Întreține o anumită atitudine și chiar o anumită conduită față de ceva. Față de produs, de pildă. Pot să invoc ca exemplu imaginea, foarte frumos colorată, cu țigările Marlboro, sau multe alte imagini. Toate aceste
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care necesită Încredere, recunoaștere, centralizare. Mircea Muthu: Conduitele umane, am Înțeles. Dar hai să luăm un exemplu concret, fiindcă suntem la un Centru de cercetare a imaginarului. Și eu m-am gândit foarte mult la imaginea publicitară, de pildă. Imaginea publicitară, care orientează și Întreține o anumită atitudine și chiar o anumită conduită față de ceva. Față de produs, de pildă. Pot să invoc ca exemplu imaginea, foarte frumos colorată, cu țigările Marlboro, sau multe alte imagini. Toate aceste imagini recentrează perspectiva, deoarece
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu țigările Marlboro, sau multe alte imagini. Toate aceste imagini recentrează perspectiva, deoarece publicul, personajul colectiv, ca să fie convins, are nevoie să recunoască niște imagini. Or, această imprimare se face tot printr-un fenomen de recentrare. De pildă, cutare imagine publicitară, Înfățișând un peisaj splendid, fructifică cele patru elemente ale lui Empedocle, pământul, apa, aerul, focul... Apoi fructifică mituri, cum este cel al cowboy-ului, marele mit al secolului XX. Și pe acest vehicul imaginar apare apoi țigara. Vreau să spun că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fructifică cele patru elemente ale lui Empedocle, pământul, apa, aerul, focul... Apoi fructifică mituri, cum este cel al cowboy-ului, marele mit al secolului XX. Și pe acest vehicul imaginar apare apoi țigara. Vreau să spun că există și În conduitele publicitare un mod de orientare a publicului și, aș spune, de creare a lui. De aceea imaginea publicitară merge totuși pe o gramatică a recentrării. Nu neapărat prin stereotipizare, prin repetare, ci prin modul În care este concepută reclama. Asta este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al cowboy-ului, marele mit al secolului XX. Și pe acest vehicul imaginar apare apoi țigara. Vreau să spun că există și În conduitele publicitare un mod de orientare a publicului și, aș spune, de creare a lui. De aceea imaginea publicitară merge totuși pe o gramatică a recentrării. Nu neapărat prin stereotipizare, prin repetare, ci prin modul În care este concepută reclama. Asta este interesant, cum ai aplica tu anarhetipul În cazul unor postere cu imagini publicitare. Nu vorbesc de imaginea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui. De aceea imaginea publicitară merge totuși pe o gramatică a recentrării. Nu neapărat prin stereotipizare, prin repetare, ci prin modul În care este concepută reclama. Asta este interesant, cum ai aplica tu anarhetipul În cazul unor postere cu imagini publicitare. Nu vorbesc de imaginea publicitară narativă, ci de imaginea În flash-uri, care este afișată. Pentru că un asemenea concept trebuie verificat În mai multe domenii, iar publicitatea este unul dintre aceste domenii, ca să ies din sfera literară. Marius Jucan: Sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
merge totuși pe o gramatică a recentrării. Nu neapărat prin stereotipizare, prin repetare, ci prin modul În care este concepută reclama. Asta este interesant, cum ai aplica tu anarhetipul În cazul unor postere cu imagini publicitare. Nu vorbesc de imaginea publicitară narativă, ci de imaginea În flash-uri, care este afișată. Pentru că un asemenea concept trebuie verificat În mai multe domenii, iar publicitatea este unul dintre aceste domenii, ca să ies din sfera literară. Marius Jucan: Sunt de acord cu ceea ce spune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a urma lista lui preferată de personaje de o secundă, care se dovedesc mai târziu foarte persistente, este cultivată cu grijă. Ascunsă În umbra obiectului dorit există o figură umană, și invers. Și aici, În dorința de consum de imagini publicitare, e deja un fapt al conduitei cotidiene. Un moment de recentrare urmat apoi de o dispersie, o continuă Înlănțuire Între recentrare și dispersie. Imaginile reclamei produc un libido al consumului, iar acest libido are nevoie de exercițiul imaginarului. Contează ceea ce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest libido are nevoie de exercițiul imaginarului. Contează ceea ce Îmi sugerează trăirea de o clipă, compensarea unei frustrări, visarea. O recentrare de o secundă, dispersia imaginii unei vieți În secunde. Corin Braga: Eu aș vedea rolul anarhetipului În analiza imaginii publicitare În felul următor: o imagine publicitară are Într-adevăr un scop centralizator, acela de a-ți induce un model În așa fel Încât tu să cumperi cutare produs, să-ți impună un fel de punct luminos În creier care să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
imaginarului. Contează ceea ce Îmi sugerează trăirea de o clipă, compensarea unei frustrări, visarea. O recentrare de o secundă, dispersia imaginii unei vieți În secunde. Corin Braga: Eu aș vedea rolul anarhetipului În analiza imaginii publicitare În felul următor: o imagine publicitară are Într-adevăr un scop centralizator, acela de a-ți induce un model În așa fel Încât tu să cumperi cutare produs, să-ți impună un fel de punct luminos În creier care să-ți creeze o nevoie, o excitație
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]